„Numeri”, Tora, 16: 1-16: 3: Core, fiul lui Ițehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi  [ pe de o parte], împreună cu Datan și Abiram, fiii lui Eliab, și On , fiul lui Pelet, fiii lui Ruben, împreună cu două sute cincizeci de oameni dintre copiii lui Israel, căpetenii ale adunării, reprezentanți ai adunării, oameni cu reputație, au vrut sa se confrunte cu Moise.

S-au unit împotriva lui Moise și a lu Aaron, și le-au zis, „va sprijiniti prea mult pe voi insiva.Intreaga congregație e sfinta, și Domnul este în mijlocul lor. Deci, de ce te  ridici deasupra adunarii Domnului? „
Ideea este că liderii comunității au vrut să atingă același nivel pe care l-a atins Moise, insa nu pentru a-l suprima.

Midrash Raba, capitolul săptămânii „Core”: Ce a atins poporul evreu sub conducerea ta? Din cauza ta viața a devenit mult mai dificilă decât în ​​Egipt. Plătim o contribuție  preoților și o zeciuiala pentru leviți, preoții primesc 24 cadouri diferite de la noi. Mai mult decat atat, în fiecare an 15.000 de evrei mor în deșert.

Nu e de ajuns pentru tine, Moise, că ai controlul complet? De ce-ai dat postul de mare preot  fratelui tău! În același timp, nu ai nici un drept să te declari  șef al Congregației ai cărei membri sunt sfinti și printre care Divinitatea locuiește.
Core și oamenii lui au fost atât de furiosi că erau gata să-i omoare cu pietre pe Moise și pe Aaron

Acesta este modul în care rebeliunea egoista interioara se revelează în om. Atribute care spun că este posibil să se atingă asemănarea completă cu Creatorul apar, nu prin atributele lui Moise și Aaron, ci într-un alt mod care este mai bun și mai scurt, fără eforturi speciale.
15.000 de oameni mor în deșert în fiecare an și este firesc, deoarece toate generatiile desertului trebuie să moară. Doar noua generație născuta acolo va intra în țara lui Israel.
Prin urmare, dorințele omului (numite Core, Datan  Aviram,  etc.), cred că este posibil să urmeze o altă cale, care este mai scurta și mai puțin tragica. În cazul în care încep să-l conduca, aceasta va fi o cale diferită.

Cu alte cuvinte, el poate aduce toate dorintele numite „națiunea” pentru a lucra mai eficient cu intenția de a primi, în scopul de a darui la întreaga lume și, prin intermediul lor, Creatorului, in conformitate cu ideologia și metoda pe  care el a primit-o prin Moise.
Acum, el vede că există o altă forță cu care el poate avansa și astfel începe să aibă îndoieli.

Întrebare: Ce înseamnă că 15.000 de oameni mor în deșert?

Răspuns: 15.000 înmulțit cu 40 de ani (niveluri) este egal cu 600.000, ceea ce înseamnă  întreaga generația. Toate cele 600.000 atribute trebuie să moară. Există o reînnoire completă; nivelul anterior dispare în totalitate.

Sclavii nu pot deveni liberi  trăind în dorințele de care au fost anterior inrobiti.Egoismul  foloseste aceste dorinte salbatice (ura manifestata, Mt. Sinai) și poate să le utilizeze pentru a corecta ura in dragoste, dar acum este imposibil. În primul rând, trebuie să se supună starii de anulare a sinelui, iar acest lucru este un sentiment de moarte.

Core a vrut ca generatia  deșertului  să sara peste acest nivel și sa intre în țara lui Israel. Aceasta este o problemă pe care o avem de-a lungul  întregii cai spirituale. Fiii lui Aaron, Nadav,  Avihu și toți ceilalți, au vrut sară şi ei peste acest nivel.

Și ar fi facut aceasta în cazul în care nu s-ar fi temut de giganții despre care le-au vorbit spionii.Acestia ar fi putut fi introdusi imediat în țara lui Israel. Dar, pentru a face aceasta, ei ar fi trebuit să urce la un nivel de credinta deasupra ratiunii. Dar ei nu au putut urca la acest nivel și, prin urmare, acum se corecteaza.

Din  KabTV „Secretele din Cartea Eterna” 5/20/15

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Numeri” 14:4-14:7: Și ei au spus unii către alții „Hai să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”. Atunci Moise și Aaron au căzut cu fețele la pământ în fața întregii adunări a obștii fiilor lui Israel. Și Ioșua, fiul lui Nun și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au rupt hainele. Și ei au vorbit obștii fiilor lui Israel zicând „Pământul pe care l-am trecut noi spionând este foarte, foarte bun”.

Spionii care au fost trimiși să spioneze în țara lui Israel au străbătut-o în lung și lat. Au explorat țara la toate nivelurile, adică toate vasele (kelim-urile), toate nivelurile de NRNHY și, au descoperit că e bună.

Tora, „Numeri” 14:8-14:9: Dacă Domnul va fi bun cu noi, ne va duce în țara aceea și ne-o va da nouă, în pământul acela izvorăște lapte și miere. Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul acelui pământ fiindcă el va fi mâncare pentru noi; ei nu au apărare și cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!

Neamurile care trăiau în țara lui Israel erau uriașele noastre dorințe egoiste. Când omul înțelege că nu poate să-și depășească impulsurile și vede rivalul egoist din el, se predă pur și simplu și lasă egoul să facă cu el ce vrea sau, poate să încerce să facă ceva, dar nu poate să depășească egoul, nu are nicio putere să o facă. Numai dacă se conectează la un grup, la un mediu, el poate primi forțe de la ei și, atunci, va fi în stare să depășească acest obstacol, la fel cum, de exemplu, 20 de oameni scunzi pot să învingă un uriaș.

De aceea, când Caleb și Ioșua spun că timpul dorințelor egoiste a trecut și că, dacă neamul lui Israel merge cu Creatorul, adică puterea Lui este cea prin care ei vor putea să învingă egoul, să-l sfărâme sub ei. Atunci, toate obstacolele egoiste pe care ei le văd sub formă de uriași, vor funcționa corect.

Întrebare: Ce înseamnă că „și-au rupt hainele”?

Răspuns: Înseamnă că toate Masah-urile (ecranele) anterioare, Lumina Reflectată (Or Hozer), toate hainele pe care le-au avut, nu sunt potrivite pentru noul nivel. Acum ei trebuie să fie îmbrăcați într-o Lumină Reflectată complet diferită. Asta înseamnă că trebuie să-și schimbe hainele. În lumea noastră există obiceiul ca atunci când moare cineva, rudele lui să-și rupă hainele la înmormântarea lui. Asta înseamnă că sunt gata să obțină un nou nivel. Nu omul este cel care moare, ci egoul lui și de aceea îl îngropăm. Din acest motiv jelim morții șapte zile, îi părăsim treptat și când suntem complet eliberați de nivelul anterior, ne schimbăm hainele și începem o nouă viață.

Perioada de doliu, cele șapte zile, cele 30 de zile și anul, simbolizează reîncarnările, când aceleași Reșimot (gene spirituale) se întorc și tu te ridici treptat peste ele, până la sfârșitul corectării.

Din seria Kab TV „Secretele Cărții Eterne” 15/04/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Numeri, 14:10 Atunci toată obştea a zis: „Să-i ucidem cu pietre!” Dar iată slava Domnului s-a arătat în nor tuturor fiilor lui Israel la cortul adunării.

Oamenii s-au ridicat împotriva celor doi Ţadikim (drepţi), Caleb, fiul lui Jephunneh şi Joşua, fiul lui Nun, care i-au grăbit să meargă în pământul lui Israel şi să îi învingă pe locuitorii acestuia. Iar Creatoul a fost imediat implicat în asta; se vorbeşte despre tranziţia la un nou nivel. Până acum, copiii lui Israel au trăit în sălbăticie şi au lucrat cu caracteristicile Bina, dăruire de dragul dăruirii. În timp ce acum intră în pământul lui Israel, au început să lucreze cu ego-ul lor, deci li se aduce aminte mereu de Faraon.

Primirea de dragul dăruirii este un nivel complet diferit. Atunci când în faţa noastră apar uriaşii, care sunt dorinţele egoiste cu care noi trebuie să lucrăm cu intenţia de a dărui, nu înţelegem cum este asta posibil. Are loc o schimbare internă foarte serioasă, pentru că metoda lucrării cu ego-ul s-a schimbat. În sălbăticie doar mă ridic deasupra lui, devin detaşat de el, pentru că rătăcirea în deşert este un mare exod din Egipt. Dar acum începe intrarea în pământul Israel, deci o nouă muncă total diferită.

Egipt este o stare, deşertul este a doua stare, pământul lui Israel este a treia stare. Perioada Egiptului a luat sfârşit odată cu ascensiunea deasupra ego-ului. În pământul lui Israel eu caut din nou în ego, încep să sap în el, ridicându-l odată cu mine, iar cu acest ajutor mă conectez şi comunic cu toată lumea.

În alte cuvinte, dacă m-am ridicat înainte deasupra ego-ului, am dat tot ce am putut şi am ajutat totul, acum încep să ridic egoul meu şi al vostru şi să comunic în el. Asta înseamnă că munca este făcută cu două caracteristici opuse care pur şi simplu nu existau înainte.

Iar această muncă produce uriaşi. Dacă în timpul procesului de tranziţie, care se numeşte sălbăticie, deşert, noi doar ne-am ridicat deasupra ego-ului şi am apropiat numai Lumina Nefeş şi Ruah, acum începem să obţinem Lumina Hohma pentru că lucrăm deja cu ego-ul. Odată cu asta are loc descoperirea caracteristicilor Creatorului, pe care nu le-am putut obţine în deşert, ci numai în pământul lui Israel.

Aceasta este o muncă complet nouă, complexă, care pare absolut imposibilă; este nevoie de o nouă abordare. Aşadar Moise, învăţătorul nostru, ca lider al caracteristicilor noastre interne, care ne-a condus prin întregul deşert, nu mai poate să meargă cu noi. Trebuie să fie înlocuit pentru că întreaga paradigmă, relaţia noastră cu avansarea şi corectarea, s-a schimbat.

Întrebare: Ce reprezintă apariţia bruscă a Şechina (Divinitate), când poporul Israel sunt pe cale să îl lovească cu pietre pe Caleb şi Joşua?

Răspuns: Aici nu mai este posibil să se facă nimic, pentru că puţini oameni din naţiune, din „turma” de vechi sclavi, înţeleg că se află în faţă şi ştiu cum să depăşească obstacolele, în timp ce ceilalţi nu înţeleg.

Apare o întrebare: Unde este Moise în acest caz? Ar trebui să fie în faţă! Dar el nu mai aparţine acestui nivel, deci nu a mers să vadă pământul. Mai mult, a murit, ca un nivel care şi-a terminat treaba şi apoi începe un nou nivel.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” din 15.04.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Numerii”, 13.17 – 13.22: Şi Moise i-a trimis să spioneze în afara pământului Canaanului, spunându-le: „Veniţi aici în Sud şi vă urcaţi pe munte şi cercetaţi ce pământ este şi ce popor locuieşte în el; de este tare sau slab, mult la număr sau puţin; şi cum este ţara pe care o locuiesc: bună sau rea, cum sunt oraşele în care trăiesc ei: cu ziduri sau fără ziduri; Cum este pământul: gras sau slab, de sunt pe el copaci sau nu. Fiţi curajoşi şi luaţi din roadele pământului aceluia”. Aceasta se petrecea pe vremea coacerii strugurilor. Şi s-au dus ei şi au cercetat pământul de la pustiul Ţin până la Rehob, care vine lângă intrarea în Hamat. De acolo au trecut în Sud şi au mers până la Hebron; iar Ahiman, Şeşai, şi Talmai, copiii lui Enac, erau acolo. Hebronul fusese zidit cu şapte ani înaintea oraşului egiptean Ţoan.

Aici este vorba despre forţe foarte puternice care acţionează împotriva copiilor lui Israel. Este şi locul, Hebron, şi timpul primilor struguri, care simbolizează fructul Hohma şi de asemenea Anak şi cei trei copiii ai săi.

În general, totul lucrează împotriva posibilităţii ca omul să depăşească obstacolele; nu are nicio forţă să facă asta. El are nevoie de o nouă forţă, caracteristica dăruirii, pe care nu au reuşit să o obţină în pustie. Atunci cum pot ajunge ei acum la graniţă? Nu se înţelege asta. Aşadar se întorc şi spun tuturor ce au văzut: Din partea lor nu era niciun păcat: singurul lucru pe care l-au văzut este: „Cu ce avem, nu putem să controlăm ego-ul care stă în faţa noastră. Nu ştim ce să facem. Nu este niciun răspuns.”

În principal, ei şi-au îndeplinit misiune absolut corect; au descoperit tot ce era corect. Şi mai mult, nici măcar nu era treaba lor. Problema este că ei au tras concluzia greşită, pentru că au decis că le este interzis să meargă mai departe. Nu trebuie să ne oprim. Trebuie să căutăm alt drum, să căutăm puterea credinţei deasupra raţiunii, să facem ceva, dar să nu renunţăm la următorul nivel al ascensiunii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” 30.03.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→