Laitman, pe Quora: “Cum a afectat pandemia sistemul de educație?“

Pandemia ne-a arătat fața urâtă a sistemelor noastre de educație.

Aceste sisteme ar fi trebuit să-i educe pe copiii noștri să devină independenți și responsabili în învățarea lor și să știe cum să se conecteze pozitiv între ei și cu profesorii lor, precum și participarea voluntară și responsabilă la studiile lor, prin diferite mijloace de comunicare.

Din păcate, dimpotrivă, observăm contrariul: faptul că aceste sisteme nu reușesc să pregătească copiii pentru a fi independenți și responsabili. De aceea, pe parcursul pandemiei, am văzut că o mulțime de copii ignoră conexiunea dintre ei și cu profesorii lor și mulți se raportează la ceea ce studiază ca fiind lipsit de sens și inutil. O astfel de abordare a contribuit la o prăbușire generală a sistemelor.

Ar trebui să tratăm această criză educațională, pe care pandemia a dezvăluit-o, ca oportunitate de a ne revizui sistemele educaționale. Astăzi, nu este nevoie să creștem copii pentru a ocupa pur și simplu posturi de muncă, dintre care, de cele mai multe nu vom mai avea nevoie. În schimb, sistemele noastre de educație ar trebui să își adapteze obiectivele în a forma copiii în ființe umane fericite, de succes și încrezătoare, în sensul deplin al acestor termeni.

Pentru a deveni cu adevărat fericiți, de succes și încrezători, trebuie să trăim într-o societate în care participăm activ la construirea unor conexiuni pozitive între noi, deasupra nenumăratelor noastre impulsuri separatoare. În consecință, ar trebui să încurajăm copiii să participe din ce în ce mai mult la societate, deoarece participarea și contribuția socială devin rapid cele mai importante componente în construirea unei societăți formate din indivizi fericiți, de succes și încrezători.

Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Laitman, pe Quora: “Pentru ce ar trebui să trăiesc?“

Care este înţelesul vieţii? Este să ne ridicăm la un nivel la care devenim una cu sursa vieții noastre – în timp ce suntem în viață.

În înțelepciunea Cabalei, acea sursă are diferite nume, inclusiv „Creatorul”, „natura”, „lumina superioară”, „forța superioară” și altele. Este în esență o forță de iubire și dăruire, care a emanat totul, iar  în Cabala studiem cum a creat totul printr-un proces numit „cele patru faze ale luminii directe”, o serie de cauze și efecte care duc la crearea și dezvoltarea noastră aici în lume.

În timp ce ne aflăm în realitate, o cunoaștem ca „lumea noastră”, adică o percepție și o senzație a realității prin simțurile vederii, auzului, mirosului, atingerii și gustului, scopul nostru este să ne întoarcem de unde am venit, până când ajungem la adeziune cu sursa vieții noastre. Cabala numește procesul de a ne întoarce înapoi de unde am venit, „urcarea scării de jos în sus”.

Când vom ajunge la destinația finală a vieții – adeziunea la sursa vieții noastre, Creatorul – vom experimenta nou descoperita armonie eternă și perfecțiunea. Mai mult, tot ceea ce experimentăm în prezent, un număr tot mai mari de probleme, crize, suferințe și lipsă de împlinire, sunt toate elemente necesare unui proces de maturizare, care ne pregătește treptat să devenim dispuși și gata să urcăm scara, înapoi la sursa noastră.

Bazat pe lecția „Fundamentele Cabalei” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 16 decembrie 2018. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui cuvinte frumoase și gânduri corecte. Dar cum le putem pune în practică? Cum putem schimba întreaga lume? Cât timp va dura? Milenii? Iar rezultatul nu este garantat. Nu ar fi mai bine să avem un al doilea potop și începem de la capăt?

Răspuns: Dacă poți, încearcă. Însă, adevărul este că suntem controlați. Nu putem face nimic. Singurul lucru care ni se dă este să înțelegem cu ajutorul suferinței noastre actuale că ne lipsește conexiunea.

Să încercăm totul împreună. Este posibil.

Din emisiunea de pe KabTV „Întreabă un cabalist” din 20.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ciclul vicios al succesului și al urii”

Noi evreii am avut întotdeauna succes, cu mult peste proporția noastră în populația lumii. Același lucru este valabil și pentru Israel, statul evreu. Suntem lideri mondiali în tehnologie, în medicină, în dezvoltarea și fabricarea de armamanet și arme sofisticate și chiar excelăm în agricultură și soluții pentru apă.

În străinătate, evreii se află în fruntea industriei financiare americane și nu numai în America. Mulți actori și comici celebri sunt evrei, noi strălucim în politică, drept și, dacă te uiți la lista laureaților Premiului Nobel de-a lungul anilor, vei găsi acolo un număr enorm de evrei.

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Ai crede că, din moment ce am contribuit atât de mult la lume, lumea ne-ar aprecia. Nu. De fapt face opusul: învinovățește industria noastră a armamentului că a început războaie și pe finanțatorii dintre noi că au provocat crize financiare și că au luat banii oamenilor. Lumea ne învinuiește că răspândim valori proaste prin industria de divertisment și că manipulăm politicienii în favoarea Israelului. Și cel mai recent, lumea ne învinovățește că am vaccinat atât de repede populația israeliană în loc să administrăm vaccinul palestinienilor. De ce nu ne apreciază lumea? De ce ne urăşte?

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Atenția globală pe care statul evreu și poporul evreu o primesc în mod constant au o rădăcină foarte profundă. Strămoșii noștri au venit din toate acele națiuni, care acum ne observă fiecare mișcare. Nu avem o rădăcină comună; strămoșii noștri provin din numeroase triburi și popoare din toată vechea Semilună Fertilă. Acești oameni erau adesea dușmani asumaţi, dar sub conducerea lui Avraam, au construit un grup solid și o coeziune unică, ce nu a mai fost atinsă niciodată înainte sau după, cu excepția evreilor. Descendenții lui Avraam și-au dezvoltat și rafinat unitatea până au reușit să transforme oameni complet străini, care se urau reciproc, într-o națiune unită.

Pentru a realiza o astfel de unitate miraculoasă, ei au trebuit să formeze o conexiune mai puternică decât a realizat vreodată orice națiune și acea unitate a transformat un mic grup într-o putere formidabilă. Conducătorii celor mai puternice națiuni i-au respectat întotdeauna pe evrei, le-au dat libertate și i-au lăsat să se conducă singuri. Babilonienii, grecii și romanii i-au lăsat pe israeliți să se conducă singuri în Israel. Ei au cucerit Israelul și s-au amestecat în viețile noastre doar dacă i-am invitat, întrucât nu am mai vrut să rămânem uniți.

Dar când ne-am unit, am fost „o lumină pentru națiuni”. Conexiunea dintre străinii care au format primul grup al lui Avraam și națiunile din care provin este încă acolo, îngropată adânc în ei. Acesta este motivul pentru care națiunile nu se pot opri din a ne observa fiecare mișcare. De aceea, numai noi, reprezentanții a nenumărate popoare, am putea deveni „o lumină pentru națiuni”, un exemplu de „pace mondială” în interiorul națiunii noastre. Până în prezent, asta vor să învețe națiunile de la noi – acea unitate magică, ce a transformat mii de indivizi ostili într-o națiune solidă. În subconștientul lor se simte profund că le datorăm acest lucru, deoarece suntem nedespărțiți de ei și, în adâncul sufletului, asta simțim și noi.

Dar, de când am căzut în ură neîntemeiată, nu am demonstrat decât dispreț și desconsiderare unul față de celălalt, opusul a ceea ce lumea așteaptă de la noi. Într-o astfel de stare, indiferent de ceea ce facem, lumea ne va urî, deoarece negăm că este singurul lucru de care are nevoie de la noi.

În loc să demonstrăm unitatea, am căzut într-un cerc vicios de succes și mari realizări care duc la mȃndrie, ceea ce ne face să ne împărțim și mai mult între noi, ceea ce intensifică și mai mult ura lumii față de noi. Trebuie să înțelegem că orice ne separă intensifică ura lumii față de noi, și nimic nu ne separă mai mult decât succesul. Din acest motiv, orice facem, care este considerat în prezent o realizare, fiți siguri că în cele din urmă ne va fi împotrivă. Este un ciclu vicios de succes și ură, iar singura modalitate de a-l rupe este să ne concentrăm atenția numai asupra unității noastre.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Justiția este oarbă, atȃt timp cât nu este vorba despre Israel”

Israel is once again singled out as it was recently announced that it is threatened to be put on the docket 0f the International Criminal Court in The Hague for alleged war crimes. Meanwhile, the actions of blatantly oppressive regimes are being conveniently overlooked. So how can the “special treatment” toward the Jewish nation be explained if not by the motivation of antisemitism? We have to understand where the hatred comes from. It is not the result of what we do, but what we fail to deliver: unity to the world.

The international community looks at us through a magnifying glass. They hate us and want to see an end to the Israeli enterprise. Hostile organizations are rising up and multiplying against us day by day, and those who showed some restraint in the past, in line with the previous US administration’s friendly policies toward Israel, now feel more comfortable to act in step with the new White House.

We can continue fighting those who are not on our side, our instinctive reaction is to hate back, but this only confuses our vision and blurs our thoughts. We need to understand hatred from a deeper level, from an internal goal-oriented role demanded of the Jewish people.

We are the ones who fail to rise above the hatred and rejection between us, and the nations of the world reflect the state of our relations. In fact, the hostility against us is not because of our necessity for self-defense, but due to our lack of awareness of what the world demands from us: to connect and provide the world with the system for ultimate connection.

The nation of Israel was created differently from all other nations. Ours is a nation established to serve as a source for humanity’s future connection, for and of every nation in the world. It is why Israel was created and it is our destiny. Moreover, it is what the world subconsciously expects of us. They instinctively feel Jews know how to achieve peace and prosperity in the world and are not sharing it with them, so their complaint is manifested as antisemitism.

Understanding our background is therefore key to understanding that the Jewish people is not a nation in the common sense of the word, but a group of people from many different tribes and cultures who subscribed to an idea. This common vision was the fact that there is one force that governs the universe, the force of unity, the only power that can connect us above our differences.

We agreed to unite “as one man with one heart” at the foot of Mt. Sinai, and received the code of law for conducting a society whose members are united at heart. The task we were given is as valid now as it was then, and the world demands that we carry it out. Is Israel detrimental to the world? We are as long as we do no not overcome our deep divisions and get closer to each other. Thus, the only solution to end the animosity against the Jewish nation is becoming one unified people. As Kabbalist Yehuda Ashlag wrote during WWII in his 1940 paper The Nation:

“It is also clear that the enormous effort that the rugged road ahead requires of us mandates unity that is as solid and as hard as steel from all parts of the nation, without exception. If we do not come out with united ranks toward the mighty forces that are standing on our way to harm us, we will find that our hope is doomed in advance.”

Therefore, if we can find this desire to unify within us and fan its flames, we will become a positive force that will permeate the world and hatred against us will vanish.

JUSTIŢIA ESTE OARBĂ, ATȂT TIMP CȂT NU ESTE VORBA DESPRE ISRAEL

Israelul este din nou izolat, deoarece recent a fost anunțat că este amenințat că va fi dus în faţa Curții Penale Internaționale din Haga pentru presupuse crime de război. Între timp, acțiunile regimurilor flagrant opresive sunt ignorate în mod convenabil. Deci, cum se poate explica „tratamentul special” față de națiunea evreiască, dacă nu prin motivația antisemitismului? Trebuie să înțelegem de unde vine ura. Nu este rezultatul a ceea ce facem, ci a ceea ce nu reușim să oferim: unitatea lumii.

Comunitatea internațională ne privește printr-o lupă. Ne urăsc și vor să vadă sfârșitul întreprinderii israeliene. Organizațiile ostile se ridică și se înmulțesc împotriva noastră zi de zi, iar cei care au arătat o anumită reținere în trecut, în conformitate cu politicile amicale ale administrației americane anterioare față de Israel, se simt acum mai confortabil să acționeze în pas cu noua Casă Albă.

Putem continua să ne luptăm cu cei care nu sunt de partea noastră, reacția noastră instinctivă este să urâm cu aceeaşi măsură, dar acest lucru nu face decât să ne înceţoşeze viziunea și să ne estompeze gândurile. Trebuie să înțelegem ura de la un nivel mai profund, orientat spre rolul intern cerut de la poporul evreu.

Noi suntem cei care nu reușim să ne ridicăm peste ura și respingerea dintre noi, iar națiunile lumii reflectă starea relațiilor noastre. De fapt, ostilitatea împotriva noastră nu se datorează necesității noastre de autoapărare, ci datorită lipsei noastre de conștientizare a ceea ce lumea ne cere: să ne conectăm și să oferim lumii sistemul pentru o conexiune finală.

Națiunea Israel a fost creată diferit de toate celelalte națiuni. Este o națiune stabilită pentru a servi ca sursă pentru conexiunea viitoare a umanității, pentru și din fiecare națiune din lume. De aceea a fost creat Israelul și acesta este destinul nostru. Mai mult decât atât, este ceea ce lumea așteaptă subconștient de la noi. Ei simt instinctiv că evreii știu cum să obțină pacea și prosperitatea în lume și nu o împărtășesc cu ei, așa că doleanţa lor se manifestă ca antisemitism.

Înțelegerea trecutului nostru este, prin urmare, cheia pentru a înțelege că poporul evreu nu este o națiune în sensul comun al cuvântului, ci un grup de oameni din multe triburi și culturi diferite care au subscris la o idee. Această viziune comună constă în faptul că există o forță care guvernează universul, forța unității, singura putere care ne poate conecta deasupra diferențelor dintre noi.

Am convenit să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă” la poalele Muntelui Sinai și am primit codul de lege pentru conducerea unei societăți ai cărei membri sunt uniți în inimă. Sarcina care ni s-a dat este la fel de valabilă acum ca atunci, și lumea ne cere să o împlinim. Este Israelul dăunător lumii? Suntem, atât timp cât nu depășim diviziunile noastre profunde și nu ne apropiem unul de celălalt. Astfel, singura soluție pentru a pune capăt animozității împotriva națiunii evreiești este de a deveni un singur popor unit. Așa cum a scris cabalistul Yehuda Ashlag în timpul celui de-al doilea război mondial în lucrarea sa din 1940, Naţiunea:

„Este, de asemenea, clar că efortul enorm pe care drumul accidentat din față îl cere de la noi impune o unitate, care să fie la fel de solidă și dură ca oțelul, din partea întregii națiuni, fără excepție. Dacă nu ieșim cu rânduri unite în faţa forțelor puternice care ne stau în cale să ne facă rău, vom descoperi că speranța noastră este dinainte sortită pieirii”.

Prin urmare, dacă putem găsi în noi această dorință de a ne uni și de a-i aprinde flăcările, vom deveni o forță pozitivă care va pătrunde în lume, iar ura împotriva noastră va dispărea.

#israel #InternationalCriminalCourt #Antisemitism

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Permisiunea de a răni”

Marele comentator al secolului al XI-lea, RASHI a scris: „Odată ce autorul unui rău primește permisiunea de a face rău, el nu face nicio distincție între cel drept și cel rău”. Exemple? Sunt destule: Hitler și Holocaustul, Torquemada (de origine evreiască) și expulzarea evreilor din Spania, Titus și ruina celui de-al Doilea Templu și nenumărate altele. Au existat de asemenea alte exemple, deși puține, când un autor al răului a primit permisiunea, dar ulterior aceasta i s-a refuzat. Un astfel de exemplu este povestea lui Haman și minunea mântuirii evreilor în Persia, după care sărbătorim Purimul.

Când privim la aceste perioade fatidice din istoria națiunii noastre, remarcăm un numitor comun. Poporul Israel este deosebit de divizat, conducând până la ridicarea celui care face rău și deseori sabotarea realizărilor rivalilor lor coreligionari. Când se întâmplă acest lucru, în cele din urmă un sabotor extern ajunge la putere și amenință să distrugă Israelul. În acel moment, se întâmplă unul dintre cele două lucruri: dacă poporul Israel se unește, se salvează; dacă nu, ei suferă pedepse de neimaginat.

Este un fapt bine documentat că diviziunile brutale au copleşit poporul Israel înainte de ruina celui de-al Doilea Templu. Poate mai puțin cunoscut, dar la fel de adevărat este și faptul că acesta era și cazul înainte de ruina Primului Templu. Mai târziu, înainte de expulzarea lor din Spania, evreii spanioli erau dezorganizaţi deoarece mulți dintre ei s-au convertit la creștinism (și au devenit adesea antisemiti), în timp ce alții au vrut să-și mențină credința. În cele din urmă, Marele Inchizitor Tomás de Torquemada, el însuși de origine evreiască, i-a convins pe regele Ferdinand și pe regina Isabella să semneze Edictul de expulzare care i-a alungat pe toți evreii din Spania.

Un proces similar de diviziune evreiască a avut loc în Europa înainte de ascensiunea partidului național-socialist (nazist), atunci la putere în Germania. Evreii germani, care erau în mare parte bogați și liberali, detestau pe evreii polonezi care erau în mare parte ortodocși și săraci, în special pe cei dintre aceștia care imigrau în Germania, și atât evreii liberali cât și evreii ortodocși îi urau pe sioniști, care erau în majoritate socialiști dacă nu chiar comuniști și laici. Aceștia din urmă, la rândul lor, îi detestau atât pe evreii ortodocși cât și pe burghezi, în timp ce se refereau la evreii capitalişti germani. Când naziștii au ajuns la putere, le-au oferit evreilor şansa să iasă din Germania, prin ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Acordul de transfer, unde evreii germani își puteau păstra o mare parte din averea lor și erau expediați în Palestina. Dar detestarea evreilor germani față de sionism și de ideea unui stat evreu a fost atât de intensă, încât marea majoritate a acestora a preferat să rămână în Germania și să iasă din vȃltoare sau să meargă în altă țară dacă era posibil. În cele din urmă, știm, nu a fost posibil să emigreze într-o altă țară, nu au ieșit din furtună și restul evreilor europeni au pierit împreună cu ei.

Singura excepție faimoasă când evreii au reușit să se ferească de o soartă tragică a fost când s-au unit în sprijinul reginei Esther și în acest fel au zădărnicit planul lui Haman de a-i distruge. Și aici, planul de distrugere a evreilor a început cu plângerea lui Haman că evreii sunt dispersați și dezbinați, iar mântuirea evreilor a venit după ce s-au unit în ultima clipă.

3 noiembrie 2020 marchează o altă dată fatidică în analele națiunii noastre. De zeci de ani sciziunile din rȃndul poporului evreu s-au adâncit, iar partidele și fracțiunile din interiorul poporului au împărțit națiunea în nenumărate bucăți, atât între cele două comunități majore din Israel și din SUA, cât și în interiorul celor două comunități. Astăzi nu numai că există o diviziune profundă între Israel și evreii americani, dar majoritatea evreilor americani ar prefera încetarea existenței statului Israel cu totul.

O astfel de diviziune profundă necesită ridicarea unui alt făcător de rău și într-adevăr, acesta s-a ridicat. Nu are nicio importanță dacă numele său este Joe Biden sau Barack Obama, care trage corzile din culise. Ceea ce contează este că Israelul nu numai că și-a pierdut singurul aliat din lume, care se întâmplă să fie şi cea mai puternică țară din lume, ci că acum acel aliat s-a întors împotriva lui.

Permisiunea de a face rău nu înseamnă că persoana care face răul va avea în mod necesar succes. Cu toate acestea, înseamnă că nu avem la dispoziție alte arme decât unitatea noastră. Nu putem face nimic pentru a schimba traiectoria tragică a sorţii noastre, dacă nu ne unim. Unitatea a fost întotdeauna motivul căderilor noastre şi tot unitatea a fost mereu cauza realizărilor noastre. Este dincolo de scopul unui scurt articol pentru a explica de ce, dar este vital să recunoaștem acest fapt simplu – uniți ne ridicăm, divizați cădem. Pentru explicații mai elaborate consultați linkul de mai jos.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă rugăm să consultați ultima mea publicație, „Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism: Fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreieşti”

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru anul 2021 au fost numite multe riscuri majore. Și nu este coronavirusul. Principalul risc al anului 2021 a fost declarat divizarea Americii; jumătate din populația SUA consideră ilegitim orice nou lider al țării.

Care credeți că este principalul risc al anului 2021?

Răspuns: Aceasta demonstrează pentru întreaga lume, pentru întreaga comunitate umană, că nu luăm în considerare nimic care nu este în acord cu opiniile, gȃndurile, atitudinile și înțelegerea noastră. Nu mai distingem nimic altceva.

Am început să realizăm că nu putem tolera deloc orice ne este străin – deloc și în nici un fel! Și asta ne arată America. Americanii au trecut printr-o problemă foarte serioasă. Acesta este un progres foarte mare.

Ce este America în sine? A fost o societate egoistă extrem de dezvoltată, în care cineva se gândește doar la sine și nu-i pasă absolut deloc de nimic. Toţi ceilalţi există doar pentru a câștiga bani de la ei.

S-au dezvoltat până au ajuns la momentul în care societatea s-a împărțit în două părți practic egale. America ne arată că, dacă întreaga lume ar fi mers așa cum au făcut-o ei, ar fi ajuns la același rezultat. Și ce s-ar fi întâmplat în continuare?

Adică este clar că nu mai este posibil să avansăm în mod egoist.

Și, prin urmare, vine din partea naturii un exercițiu foarte interesant. Este ca la școală, când i se cere cuiva să facă un exercițiu în clasă, pentru ca mai târziu, poate, să nu facă aceleași greșeli în viață.

Deci, aici trebuie să rezolvăm problema. Cum putem crea o societate integrală? Ca și în America, care practic a fost construită din toate națiunile și grupurile etnice, cum putem construi o astfel de societate, în care toţi să înțeleagă că aceasta este cea mai bună stare pentru ei? Nu numai cea mai bună posibil, ci în general, cea mai bună.

Întrebare: Sarcina este globală? Cum putem face ceva mai mult sau mai puțin unificat, din această societate, ca o singură națiune?

Răspuns: Da, în mod natural. Asta ne arată America. Vom învăța din asta.

Comentariu: Al doilea pe lista riscurilor din 2021 este o pandemie prelungită. Se crede că, pe fondul vaccinării, va exista o diviziune și mai mare a societății în bogați și săraci, reduceri de locuri de muncă, pierderea încrederii în autorități și așa mai departe.

Răspunsul meu: Cred că acest lucru ne vindecă societatea și ne dezvăluie toate miasmele. Această pandemie ne va purifica în cele din urmă.

Există iad, purgatoriu și cer. Trebuie să parcurgem totul.

Este existența noastră în această lume pe care o vom considera precum iadul, pe care încă nu îl realizăm și vrem să fim în el și să ne încălzim de la acest foc.

Purgatoriul este momentul în care vom încerca să ne curățăm de egoismul nostru, care aprinde acest foc teribil de ură, opoziție și așa mai departe. Și atunci, când vom întoarce toate acestea spre bine pentru noi toți, vom ajunge în paradis.

Întrebare: În principiu, toate acestea sunt o definiție a unui loc dureros? „Acesta este un loc dureros. Eu, virusul, am venit să vă arăt acest lucru și nu vă voi lăsa să îl părăsiți”. Da?

Răspuns: Da. Prin urmare, trebuie să privim pozitiv toate momentele dezvoltării prin care trecem și să învățăm doar cum trebuie să ne comportăm până la urmă, nu numai pentru a le atenua, adică pentru a scăpa de vreun pericol sau de o lovitură, ci astfel încât să putem conștientiza nevoia lor într-o asemenea măsură încât să îmbrăţişăm bățul care ne bate. Când vom începe să abordăm acest lucru, atunci vom deveni deja elemente cu adevărat conștiente ale dezvoltării noastre.

Întrebare: Adică, dacă realizez că ceea ce a venit este bun, iar lupta împotriva acestuia nu va fi cu ajutorul unui vaccin, ci într-un alt mod? În care?

Răspuns: Mă voi lupta doar cu mine pentru a fi un membru corect al societății. Dacă îndepărtăm umanul, virușii universali de ură, atunci toți ceilalți vor dispărea pur și simplu.

Comentariu: Al treilea risc din 2021 este lupta împotriva schimbărilor climatice, care va duce la concurență internațională.

Răspunsul meu: Schimbările climatice depind de noi, de atitudinea noastră față de natură, față de noi înșine și față de societatea umană. Din cauză că societatea umană, din păcate, se află la cel mai înalt nivel al ierarhiei: mineral, vegetal, animal și apoi natura umană.

Prin urmare, dacă descoperim interacțiunile corecte dintre noi, pe care în principiu, întreaga știință a Cabalei le abordează prin explicarea modului în care un om ar trebui să se raporteze la om, atunci vom corecta toate acestea. Nu este nimic complicat în asta, totul depinde de noi. Totul depinde de starea relației dintre noi.

Totul se decide doar la nivelul relațiilor dintre oameni.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă găseşti această „cheie de aur”? Am rezolva toate aceste riscuri dintr-o singură lovitură?

Răspuns: Depinde de oameni.

Întrebare: De ce omul este surd și nu poate auzi asta? Nici oamenii de știință, nici politicienii, nimeni.

Răspuns: Pentru că acesta este un apel al egoismului împotriva egoismului.

Comentariu: Și omul închide urechile, închide totul.

Răspunsul meu: Acest lucru necesită multă suferință și probleme, când o persoană crede că asta este, nu mai pot face nimic altceva, apoi sunt gata să ascult.

Sper că vom înceta să luptăm împotriva virusului și vom începe să luptăm cu relațiile dăunătoare dintre noi, care aduc stări în care virusul se înmulțește și ne infectează.

Din emisiunea de pe  KabTV “Ştiri cu dr. Michael Laitman” 07.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De la un vizualizator: Laitman spune că nu este nevoie să distrugem răul, dar ce atunci – să lăsăm Hitlerii și alții asemănători să înflorească? Astăzi, există atât de mult rău în jur, toate idealurile sunt distruse, lumea este condusă de criminali, doar răul este în jur. Cum ar trebui să abordăm asta? Lasă-l să răspundă!

Răspunsul meu: Trebuie să îl corectăm, nu să îl combatem.

Întrebare: Nu este o luptă pentru a corecta răul?

Răspuns: Nu, nu este o luptă. A corecta nu înseamnă să-l distrugi.

Comentariu: Ai spus că răul rămâne, trebuie să rămână și să nu fie distrus în timp ce binele este construit lângă el.

Răspunsul meu: Deasupra.

Întrebare: Acest lucru nu este clar pentru o persoană. Cum așa?! Când sunt atât de mulți ucigași și tot felul de „Hitleri”, după cum spune el.

Răspuns: Refaceți totul. Nimic în lume nu poate fi distrus — nici bun, nici rău. Trebuie doar să reconstruim totul.

Întrebare: Acest lucru nu este clar pentru oameni. Să spunem că văd răul. Care sunt acțiunile mele? Văd răul, evident, cel mai rău lucru posibil. Tu spui: Nu-l distruge. Ce ar trebui să fac? Cum ar trebui să fac față?

Răspuns: Vine de la Creator. Nu există “Nimeni altcineva în afară de el.” El este singura sursă a tot ceea ce se întâmplă.

Cum îmi pot imagina că răul se transformă în bine? Aceasta este o problemă. Dar asta trebuie explicat. De ce există tot mai mult rău în lume? Pentru că nu îl corectăm. Încercăm să-l distrugem punând oamenii în închisoare și ucigându-i pentru a eradica răul!

Nu ar trebui să facem nimic de felul acesta! În niciun caz nu se poate face acest lucru. Doar întoarceți-l la bine.

Întrebare: Dar criminalii sunt puși în închisoare, nu?

Răspuns: Închisoarea este, de asemenea, greșită. Izolați-i, dar nu-i puneți acolo să stea. Așa cum se spune în Tora. Trebuie să le creezi astfel de orașe în care să trăiască normal și să-și asigure singuri traiul.

Întrebare: Te rog să-mi spui, ce înseamnă corectarea lor?

Răspuns: Aceștia ar trebui să primească o astfel de doză de educație, încât să se consume în ei înșiși pentru ceea ce au făcut, să-și dea seama cine sunt, ce, de ce. Și să se transforme în cei mai buni corectori și educatori.

Imaginează-ți, având această abilitate practică și acest trecut sub centura ta! După ce au parcurs totul corect și au absorbit educația corectă — cât de mult bine ar putea face ei!

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 30.11.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intențiile noastre conduc de fapt lumea, ele definesc lumea. Dar acestea sunt intenții de care noi înșine nu suntem conștienți.

Intențiile sunt gândurile mele cu privire la ceea ce aș vrea să văd, cum aș vrea să văd lumea, pe mine în ea, pe alții și așa mai departe.

Astăzi, dacă intențiile noastre s-ar manifesta în cuvânt, lumea nu ar mai exista.

Întrebare: Deci avem intenția de a distruge acum?

Răspuns: Absolut! Distrugerea altora, a tuturor și a tot.

Întrebare: De aceea nu se manifestă?

Răspuns: Da. Nu ni se dă putere tocmai pentru că am merge la distrugere.

Întrebare: În ce moment ni se va da puterea? Ce vom vedea atunci?

Răspuns: Când vom avea intențiile corecte în conformitate cu planul naturii, atunci vom începe să primim puterea de a-l implementa. Intențiile corecte sunt pentru apropiere, unitate, conexiune, atingerea celui mai înalt nivel al naturii, revelația conexiunii reciproce și a iubirii.

Întrebare: Dacă această intenție ar fi dezvăluită, ce am vedea?

Răspuns: Că suntem inițial într-un singur sistem, și toate încercările noastre de a exista până acum au fost doar în direcția opusă — pentru a rupe acest sistem.

Întrebare: Ce ar trebui să facem pentru a ne dezvălui intențiile?

Răspuns: Ar trebui să încercăm cu toată puterea să străpungem zidul acestui egoism care nu ne permite să realizăm, să facem vreo mișcare, să ne conectăm cumva sau să cerem. Principalul lucru este de a cere.

Întrebare: În ce moment voi cere?

Răspuns: Când vezi că vrei cu adevărat, dar nu poți.

Întrebare: Ce îl împiedică pe Creator să ne ofere pur și simplu toate acestea și gata? De ce are nevoie El de munca noastră?

Răspuns: Dacă nu vrei, cum îți pot da? Aceasta este constrângere. Nu există în spiritualitate.

Întrebare: El ar trebui să ne aducă în starea în care vom cere: „Dă-ne oportunitatea să ieșim din egoismul nostru”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Trebuie să ne arate că egoismul nostru este distructiv, ucigaș?

Răspuns: Dar dacă El ne-ar arăta, atunci pur și simplu nu am putea exista. Trebuie să ne străduim noi înșine pentru acest lucru și apoi, în măsura eforturilor noastre, vom realiza că suntem în starea opusă și vom cere.

Întrebare: Întreaga noastră sarcină este să ne străduim pentru conexiune, unitate, gânduri bune? Apoi vom vedea că nu o putem face și vom cere: „Dă-ne oportunitatea”. Acesta este planul?

Răspuns: Da.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” din 31.12.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă am existat inițial la nivel spiritual, de ce am fost coborâți în abisul egoismului?

Răspuns: Pentru că să avem liber arbitru.

Întrebare: Dar nu avem liber arbitru și atunci când ne iubeam?

Răspuns: Bineînțeles că nu. Acest lucru s-a întâmplat sub influența luminii, care îți arăta întregul univers și dependența ta completă de ceilalți.

Ai realizat programul de creație într-un mod complet automat. Erai ca o ființă neînsuflețită, acționând instinctiv, ca un animal corectat, bun.

Dar acest mecanism este necesar pentru a-ți oferi calitatea de dăruire, calitatea de a-ți iubi aproapele, astfel încât să înțelegi ce este în creație. Pentru a face acest lucru, trebuie să fii plasat între două forțe opuse și, cu ajutorul lor, să începi cumva să alegei ce este mai bine, ce este mai rău, de ce, pentru ce.

Astfel ai deține cunoașterea, analiza și sinteza tuturor tipurilor de fenomene. Atunci te vei cunoaște pe tine însuți și din tine, Creatorul.

Întrebare: Nu l-am simțit pe Creator înainte?

Răspuns: Nu. Te-ai simțit doar pe tine, ca și cum ai fi în El ca un făt în pântecele unei mame care îndeplinește absolut toate comenzile ei, este complet sub controlul ei, dar în același timp, nu este nimeni și nimic.

Te anulezi atât de mult, încât aceste câteva kilograme ale corpului altcuiva, care se află în interiorul corpului mamei, nu sunt resimțite de ea ca un element nedorit. Deși avem întotdeauna o reacție de respingere a unui corp străin, acest corp nu se simte străin, ci dimpotrivă, este iubit și dorit. Imaginați-vă cât de mult este creat de natură invers față de ceea ce există în lumea noastră!

Starea materială a dezvoltării intrauterine este similară cu starea spirituală. Dacă am putea acum, la nivelul la care ne aflăm, să ne anulăm în mod conștient în raport cu spiritualitatea și să ne dăruim complet acesteia, am începe să o simțim, dar într-un volum minim, ca viață spirituală intrauterină minimă.

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→