Întrebare: Pentru ce ne putem ruga și pentru ce ar trebui să ne rugăm?

Răspuns: Trebuie să ne rugăm pentru toate și să ne întoarcem numai către Creator pentru că El este sursa a tot ceea ce ni se întâmplă. Nu există nimic care să nu vină direct de la El.

Creatorul este câmpul de forță care ne ține împreună. Existăm în acest domeniu, iar atunci când ne rugăm, prin dorinţele noastre trezim dorinţa acestui Câmp şi a forţelor sale fizice, care sunt încă ascunse pentru noi, pentru că lucreaza pentru dăruire.

Noi egoiştii, lucrăm pentru primire, iar acest domeniu este spiritual; funcționează de dragul de a dărui, și astfel, nu îl simțim. Dar în momentul în care începem să cerem unitate și să ne ridicăm deasupra egoismului, devenim oarecum asemănători cu câmpul Creatorului.

Apoi îl influențăm și El ne afectează. Acestea sunt legile fizicii. Nu este nimic supranatural aici.

Prin urmare, putem cere orice, orice lucru mic, de la munca unei singure cellule în întregul organism, până la interacțiunea cu rudele, prietenii și lumea, cu orice și oricine.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Grupurile de zece ar trebui să fie preocupate de formarea de legături mai strânse între grupurile de zece? Și ce ar trebui să facă ele împreună?

Răspuns: Fac parte dintr-un anumit grup de zece pentru că vreau să-L dezvălui pe Creator. Nu vreau să-mi pun capăt vieții ca un animal cu oasele putrezite în pământ, unde nimic din mine nu mai rămâne. Odată ce Îl dezvălui, descopăr o bucată de eternitate și perfecțiune în mine însumi și acea bucată rămâne cu mine. Asta este. Urc deja din lumea noastră în lumea superioară și aceasta este deja în mine.

Prin urmare, atunci când sunt într-un grup de zece, mă străduiesc să ating acest nivel cu el pentru a-L atinge pe Creator, astfel încât El să acţioneze asupra mea prin grupul de zece, iar prin el eu acţionez asupra Lui. Dacă simt că pot câștiga forță suplimentară de la un alt grup de zece, încurajez grupul meu de zece să se conecteze cu ei. În acest fel, creștem influența Creatorului asupra noastră.

După cum se spune: „Cu cât societatea este mai mare, cu atât regele este mai măreţ”. Asta este tot. Dar acest lucru se aplică doar dacă am deja un grup de zece în care îmi investesc tot efortul și văd că încă un grup de zece, și altul, și încă altul ne-ar putea ajuta. De aceea ne adunăm la Congres.

Chiar dacă nu interacționăm între grupurile de zece în fiecare zi, avem această oportunitate la Congres în care ne amestecăm unii cu alții. În timpul fiecărei lecții din Congres, stau într-un grup de zece diferit. Nici nu stiu cu cine sau cum. Acest lucru oferă avantaje extraordinare.

Absorb dorințele tuturor într-un grup de zece spontan care se schimbă în timpul fiecărei lecții. Cu alte cuvinte, experimentez o varietate de influențe diferite, iar acest lucru ajută foarte mult.

Vorbesc personal acum, despre cât de impresionat sunt când ascult diferite grupuri de zece, mă cufund în ele și mă întorc de la Congres cu totul alte impresii decât am avut înainte. Chiar și fără să stau printre participanți, pot simți de departe cât de mult mă avantajează acest lucru.

Prin urmare, integrarea fiecărui grup de zece în alte grupuri este foarte benefică. Acest lucru se poate face nu numai la Congres, ci și în viața de zi cu zi, de preferință în limba maternă. Când un grup de zece simte că ar dori să-și sporească puterea internă, se poate conecta cu un alt grup, menținând în același timp coeziunea.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că, cunoașterea este ceea ce simțim în egoism. Înseamnă asta că credința este ceea ce încercăm să construim deasupra ei, acesta este sufletul nostru?

Răspuns: Da, cunoașterea este egoism și credința este altruism, calitate opusă, atunci când acționez nu pentru mine, ci pentru altul.

Creatorul a spulberat egoismul în multe părți, astfel încât să pot lucra fie din partea mea egoistă, fie de dragul altora. Aceasta devine componenta mea altruistă.

Dacă Creatorul nu ar fi spart vasul, nu aș avea cum să obțin calitatea dăruirii. Cui i-aș dărui? Acum însă, sunt obligat să dau cuiva din afara mea. Această altă persoană a fost cândva parte din mine. Eram cu toții împreună într-un singur trup înainte de sfărâmarea lui Adam. Acum ei sunt în afara mea, motiv pentru care îi urăsc și îi resping.

Dar dacă lucrez la ei ca și cum ar fi cu mine într-o singură dorință, într-un singur corp, ca un întreg, atunci acționez altruist.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Uneori spunem că ar trebui să ne străduim să-L descoperim pe Creator și alteori ar trebui să mergem prin credinţă mai presus de raţiune. De ce ar trebui să mergem orbește?

Răspuns: A merge prin credință deasupra rațiunii înseamnă a merge cu ochii Creatorului, nu orbește. Nu veţi vedea lumea spirituală cu viziunea voastră egoistă, veţi vedea doar dacă vă ridicaţi deasupra egoismului.

Prin urmare, este dată condiția să mergeţi prin credință deasupra rațiunii. Aveţi nevoie doar de un alt organ senzorial și sunteţi direcționaţi către el.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuţii despre Treptele Scării, Partea a 13-a

Cum, brusc realizăm că avem o înclinație spre rău?

Expresia „înclinația inimii omului este rea din tinerețe” înseamnă că de la început avem o singură natură: dorința de a primi de dragul de a primi. Dorința de a primi nu este natura. Este materie. Adică nu este nici bine, nici rău, ci doar o dorință de a te bucura. Împărțirile în bine și rău depind de ce anume vrem să ne bucurăm.

Intenția de a se bucura pentru sine se numește „rău”. De ce dorința de a se bucura ar trebui să fie considerată un  rău? Pentru că Creatorul a conceput un sistem în care dorința de a primi de dragul de a primi provoacă suferință. Este nevoie însă de câțiva ani pentru a afla că dorința de a primi de dragul ei duce la suferință. În general, este nevoie de mii de ani pentru ca sufletul să devină conștient că dorința de a primi pentru sine este dăunătoare.

În întruparea în care primim punctul din inimă, începem să ne temem de propriile noastre gânduri, care acționează în mod constant din interes personal. Simțim că astfel de gânduri aduc necazuri, dar nu știm cum putem scăpa de ele. Cum putem opri un gând care operează în mod natural dincolo de controlul nostru? Vedem această dorință în noi și încercăm să o dezrădăcinăm, și în acest fel realizăm că ‘’înclinaţia inimii omului este rea din tinerețe”. În înțelepciunea Cabala, aceasta este denumită întâlnirea unei persoane cu șarpele.

Numai după ce ne observăm pe noi înșine din perspectiva punctului din inimă, ne întrebăm cine suntem și realizăm că nu ne putem confrunta cu propria dorință de a primi de dragul de a primi (din moment ce întreaga noastră ființă este absorbită de această dorință, adică ne-am născut să suferim și să avem doar gândul că ne criticăm și ne analizăm pe noi înșine ca sprijin) şi ne întoarcem la Creator pentru a ne elibera de această suferință.

Aceasta este corectarea. Apoi putem înțelege cât de complexă este situația. Trece mult timp până când descoperim că ‘’înclinația inimii omului este rea din tinerețe”. Cu toate acestea, când ajungem la această realizare, devenim dispuși să ne impunem o restricție, al cărei rezultat se numește „rugăciune”. Sentimentul din inima noastră de a dori să ne eliberăm de noi înșine, acţiune pe care nu o putem realiza, duce la această restricție. După restricție, trăim o viață diferită.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum putem întări grupurile de zece? Cred că acest lucru poate fi realizat doar prin studiu reciproc și muncă reciprocă.

Studiul reciproc înseamnă conexiunea la lecţie, discutarea ei între voi și crearea unui domeniu comun în care toată lumea lucrează împreună.

Dar cel mai important lucru este diseminarea colectivă. Când scrieți, procesați și traduceți materiale și le postați în diverse surse, creați o conexiune între voi. În acest fel, Creatorul se raportează la voi ca la un singur organism.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Creatorul ne trimite uneori dorințe inutile pentru a ne deruta, astfel încât să le putem alege cu exactitate pe cele adevărate?

Răspuns: Dacă El face așa, atunci și acesta este un ajutor.

Întrebare: Cum putem să ieșim corect din această confuzie și să o folosim pentru a ne apropia de El?

Răspuns: Va trece. Veți trece prin multe astfel de stări, și în cele din urmă totul se va limpezi.

Ești confuz? Notează-ți gândurile încurcate și trimite-ni-le nouă, iar prietenii noștri le vor analiza și îți vor răspunde.

Întrebare: De ce ne permite Creatorul să facem greșeli?

Răspuns: Ca să avem ceva de corectat.

Din Lecția zilnică de Cabala 13/11/24, Scrierile lui Rabaș – Art.581-‘’Acțiunea este cea care decide”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Lumea nu trebuie corectată în chestiuni religioase înainte ca să fie garantată corectarea economică pentru întreaga lume (Baal HaSulam, Scrierile ultimei generaţii).

Un stat care decide să adopte un sistem altruist trebuie să înțeleagă ce să facă și cum să-și influențeze cetățenii, adică, cum să se ajusteze într-o direcție sau alta pentru a demonstra tuturor drumul dorit prin această schimbare.

Baal Sulam subliniază că această componentă economică este atât de importantă încât va deveni fundamentul fără de care este imposibil să avansezi în principii etice.

Drept urmare, până când omul nu ajunge la o anumită condiție economică, nu se va putea gândi la chestiuni spirituale, deoarece nevoile sale materiale îi vor acapara preocupările.

Din KabTV ‘’Era ultimei generații”, 8/8/24

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ne străduim să dezvăluim iubirea, se dezvăluie și ura. Acest lucru ne duce la frică, sau la un sentiment de paralizie. Ce ar trebui să facem în continuare?

Răspuns: Dacă îți imaginezi că Creatorul este în fața ta și El îți prezintă acest lucru, atunci de ce ar trebui să simți frică? Se spune că trebuie să iubești ura așa cum iubești iubirea. Acest lucru se numește ‘’sărută bățul care te lovește”.

Adevărul este că nu poate exista lumină fără întuneric. Prin urmare, putem avansa către revelarea spirituală doar acumulând diverse impresii negative. Și atunci când le adunăm și ne îmbogățim suficient cu impresii negative, vom putea apoi să dezvăluim impresii pozitive, care sunt numite „Creatorul” sau „lumina”.

În acest moment, avem nevoie de un grup care să ne susțină, astfel încât să nu cădem în disperare sau într-un sentiment de neputință din cauza micilor influențe negative pe care le întâlnim. Trebuie să înțelegem că toate acestea ne sunt revelate de către Creator. El ne adaugă întuneric pentru ca mai târziu omul să poată descoperi lumina, deoarece descoperirea luminii necesită un întuneric foarte mare. După cum se spune: „Avantajul luminii se dezvăluie din întuneric”.

Astfel, este necesar un întuneric foarte profund, în care omul își dă seama că în toate simţirile, dorințele și impulsurile sale, el este un egoist. Se vede pe sine ca pe un hoț, ca pe un nebun, ca pe cineva care face totul ‘’de dragul lui” și nu doar de dragul lui, ci pentru a se asigura că nimic nu îi aduce pe ceilalți spre beneficiu.

În esență, ei se văd pe ei înșiși cu toate defectele lor, în miasma lor egoistă și se simt respinsi de aceasta. Cu toate acestea, chiar și așa, este nevoie de mult mai mult întuneric pentru ca lumina să se manifeste în ei.

Prin urmare, trebuie să fim pregătiți pentru asta. Și aici principalul lucru este grupul, pentru că fără el, este imposibil de suportat.

Din Lecția zilnică de Cabala 28/8/19, ‘’Întrebări și răspunsuri”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce se transformă răbdarea în starea de Lişma?

Răspuns: În smerenie.

Întrebare: În fiecare zi, scriem o rugăciune în grupul de zece. Există valoare în împărtășirea acestor rugăciuni în conversația general, pentru a forma o rugăciune colectivă pentru Kli-ul mondial?

Răspuns: Da, este benefic pentru că încurajează integrarea reciprocă a rugăciunii unui grup în rugăciunea altui grup.

Întrebare: De vreme ce nu suntem încă în Lişma, fiecare act de dăruire are un gust amar?

Răspuns: Atât timp cât ești în Lo Lişma, orice act de dăruire are fie un gust amar, fie niciun gust.

Întrebare: Pe măsură ce progresăm, ar trebui să rezolvăm dorințele bune și cele rele, adică să ne apropiem de cele bune și să ne depărtăm de cele rele? Care este forța care permite acest lucru?

Răspuns: Este dorința noastră să urcăm, să ne unim și să simțim ceva bun, binevoitor și superior. Pentru asta trebuie să ne străduim.

Din Lecția zilnică de Cabala 15/11/24, Scrierile lui Baal HaSulam Şamati 20 „Lişma (de dragul Ei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→