Întrebare: Aveți o autoidentificare?

Răspuns: Nu, încerc să fiu o mașină, un robot, adică să-mi direcționez toate dorințele, gândurile și scopurile cât mai mult posibil, astfel încât să funcționeze de dragul dorințelor de corectare ale altora.

Comentariu: Dar în același timp pentru o lungă perioadă de timp aţi fost un egoist destul de mare care s-a dezvoltat de-a lungul vieții.

Răspunsul meu: Acum sunt un egoist și mai mare, sincer vorbind.

Întrebare: Dar totuși, toată viața dvs. v-aţi identificat într-un fel ca Michael Laitman. Nu puteaţi deveni așa imediat, nu-i așa?

Răspuns: Nu, desigur că nu! Așa ceva se întâmplă după douăzeci de ani.

M-am familiarizat cu Cabala în 1976 și de atunci practic nu m-am desprins de ea. Am făcut tot ce era necesar pentru a mă întreține, dar în general, am acționat în toate doar pentru a găsi un profesor, a învăța și a mă dezvolta mai departe. Aceasta este o mișcare din interior.

Întrebare: În ce moment ați început să vă identificați cu întreaga lume?

Răspuns: La începutul anilor 80 am vorbit cu Rabash despre faptul că, așa cum a scris Baal HaSulam, lumea din 1995 va fi complet diferită. Înainte de asta, i-am vorbit despre visul lui Baal HaSulam de a crea o comună, ceva în care oamenii să lucreze împreună, să-şi asigure existenţa și să se angajeze în Cabala și cel mai important, în munca internă între ei. Am vorbit puțin despre aceste subiecte, dar totul a fost fantezie, utopie.

Apoi, lumea a început cu adevărat să se schimbe foarte dramatic, mai ales după ce Rabash a murit. A părăsit această lume, iar lumea a devenit complet diferită. Nu pentru mine; Am avut în continuare același contact spiritual cu el, unul și mai puternic.

Întrebare: Cum este posibil să spunem că moare un Cabalist și lumea să se schimbe dramatic?

Răspuns: Prezența unui Cabalist la nivel fizic înseamnă mult. Deși energia spirituală nu are nimic de-a face cu tot felul de obiecte din lumea noastră, este totuși de mare importanță.

KabTV “Am primit un apel. Cum moare un Cabalist?” 11/16/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Practic, nu îi văd pe ceilalți așa cum sunt. Cu un sistem general de astfel de haos de percepţie a realității, de ce ar trebui să ne agățăm? Cu siguranță trebuie să existe un fel de far care să ne ghideze înainte. Pe ce ar trebui să mă concentrez pentru a merge pe calea corectă?

Răspuns: Ai un grup pentru asta. Acesta este motivul pentru care umanitatea ne este dată într-o formă atât de destrămată. Este astfel încât să îmi pot corecta egoismul în mod clar, cu adevărat, nu egoismul corporal ci egoismul spiritual; să mă pun în astfel de stări în care atrag energia spirituală care face corectări asupra mea.

Întrebare: De ce majoritatea oamenilor au sentimentul că grupul și prietenii sunt oricum cu un ordin de mărime mai mari decât ei înşişi, că sunt mai adunați și mai conectați?

Răspuns: Pentru că chiar așa este. Aceasta nu este o reprezentare distorsionată, ci corectă. Un grup de cabaliști care încearcă să se unească este întotdeauna mai aproape de spiritualitate decât o singură persoană.

KabTV “Am primit un apel. În cine să crezi?” 11/26/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Toți oamenii au un potențial punct în inimă?

Răspuns: Toată lumea îl are acum. În interiorul fiecărui ego uman, în interiorul fiecărei persoane există acest punct! Dar poate fi foarte greu să-l trezești și să-l ridici deasupra ego-ului. Depinde de structura internă a persoanei.

Întrebare: Și ce înseamnă „dușmanul egoismului meu, prietenul sufletului meu”?

Răspuns: Dușmanul egoismului meu și prietenul sufletului meu este punctul din inimă. Sufletul se numește starea corectă a unei persoane, calitatea dăruirii și a iubirii, manifestată într-o persoană în raport cu ceilalți. Desigur, această calitate este un dușman al egoismului și un prieten al sufletului.

KabTV “Am primit un apel. Evoluţia umanităţii” 11/16/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se spune că astăzi trăim într-o lume a gratificației instantanee. Comanzi ceva și deja ceri să fie aici. Nu poți suporta să stai la coadă, urăști asta. Blocajele în trafic sunt și mai rele; Vreau să ajung imediat la destinație.

Vă amintiţi cum era cu fotografia pe vremuri? Mai întâi introduceai filmul, apoi îl rulai, apoi făceai o fotografie. Cereai ca nimeni să nu se miște; altfel ar fi fost nefocalizat. Nu le developai până când nu era epuizat întregul film. Developarea fotografiilor era, de asemenea, un proces.

Viața era diferită, și tot timpul, în fiecare moment, era anticipare, așteptare.

Răspunsul meu: Da, ați participat la proces.

Întrebare: Și astăzi, dai clic și faci instantaneu o fotografie. Apoi o iei din nou. Spuneţi-mi, ce am pierdut cu toate aceste clicuri?

Răspuns: Creativitatea. Noi nu participăm la proces, la creație. Nu-l putem influența. Facem doar clic, facem clic, facem clic și nimic altceva.

Întrebare: Deci vom face clic pe toată viața noastră?

Răspuns: Și facem. Înainte, puteam să ne aducem propriile culori în fotografie, să o retușăm. În general, făceam totul. Fotografia în sine era artistică. Pentru că reglam setările, mecanismul, adăugam puțin brom lichidului de developare și așa mai departe. Era un proces creativ.

Întrebare: Și vi-a plăcut să faceţi parte din acest proces?

Răspuns: Când eram băiat, mi-a plăcut foarte mult să fiu în acest proces. Nu aș vrea să fie automatizat.

Întrebare: Deci, acest moment special de plăcere este pierdut?

Răspuns: Da. Și când imprimai fotografiile de pe film pe hârtie, luai hârtie mată, netedă sau lucioasă și alegeai diferiți parametri. Totul era o expresie a sentimentelor tale. Acum lipsește.

Întrebare: De ce se întâmplă asta? De ce ne-a fost luat acest moment de plăcere?

Răspuns: Am înlocuit lumea creativității cu lumea mașinilor. Așa cum suntem noi, așa este și lumea.

Întrebare: De ce? Ce s-a întâmplat cu noi?

Răspuns: Lumea s-a uscat. Nu există literatură în ea. Nu există artă așa cum era înainte. Totul a rămas în secolul al XVIII-lea până la al XIX-lea.

Comentariu: Și muzica clasică a rămas acolo.

Răspunsul meu: Da, totul a rămas acolo. Iar astăzi nu mai există nimic.

Întrebare: De ce? Nu vrem să ne bucurăm?

Răspuns: Omul devine mecanic.

Întrebare: Atunci vă rog să vorbiți în numele Forței superioare. Forța superioară, de ce ne face astfel de lucruri? Pentru ce?

Răspuns: Îți voi răspunde în numele Forței superioare. „În primul rând, astfel încât să-ți dai seama de tristeţea existenței tale, de josnicia existenței tale – și să vrei să o schimbi.”

Comentariu: Dar Tu ne-ai creat așa, Forță superioară!

Răspuns: „Asta este corect. Aşa am facut. Și te-am creat în acest fel special pentru ca tu să alegi modul corect de viață.”

Întrebare: Nu am fi putut să fim plasați de la început în modul corect de viață?

Răspuns: „În nici un caz! Sau ai fi fost o mașinărie. Dar acum ai de ales între asta și asta. Și vreau să exişti în această alegere și să alegi treptat existența optimă în care tu pentru tine ai fi ca Mine.”

Forța superioară are un program, un scop! Totul este pregătit.

Dar adevărul este că a deveni precum Creatorul înseamnă a deveni absolut amabil, absolut iubitor față de toată lumea și așa mai departe. Aici dimpotrivă, o persoană trebuie să cultive în sine calități antiegoiste.

Întrebare: Deci asta este tot ce dorește forța superioară de la noi? Este singurul lucru, cel mai important lucru?

Răspuns: Singurul!

Întrebare: Cum ar trebui să tratăm asta? Ce ar trebui sa facem? Iubire?

Răspuns: În primul rând, nu suntem complet de acord cu acest lucru.

Comentariu: Desigur, nu sunt de acord cu suferința.

Răspunsul meu: Da. Dar văd că dacă gândesc înțelept, atunci probabil că nu voi avea altă opțiune decât să fiu de acord cu Tine.

Întrebare:: Vorbești deja cu Forța superioară în numele umanității?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci ar trebui să fiu de acord?

Răspuns: Până la urmă, da. Și dacă vom crea o astfel de societate, astfel de conexiuni între noi în care susținem această idee, ne va fi foarte ușor și vom ajunge repede la această stare.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/25/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Înțeleg corect că unul dintre principiile de bază ale Cabalei este să-ți asumi angajamente față de ceilalți, să eșuezi și, din cauza lipsei de putere, să apelezi la Creator pentru ajutor?

Răspuns: Dacă avansezi corect, așa va fi întotdeauna pentru tine. Vei încerca să faci ceva bun pentru ceilalți și atunci vei descoperi că nu vrei cu adevărat asta.

Vei încerca să faci și mai mult bine, dar nu vei reuși niciodată. Apoi, din dezamăgire vei înțelege că trebuie să te întorci către Creator. Pentru acest lucru vor lucra toate sinapsele și tot felul de conexiuni din creier. Vei avea deja o predispoziție pentru asta și vei începe să creezi o astfel de stare.

Întrebare: Ce conexiuni este important să construim în acest moment? Ar tebui să fie o rugăciune?

Răspuns: Da. Este o rugăciune, un plâns și poarta lacrimilor; doar ele ajută o persoană. Când vede că totul este închis în fața lui (și așa ar trebui să fie) și doar porțile lacrimilor sunt deschise, adică numai Creatorul îl poate ajuta, atunci se întâmplă.

Întrebare: De ce durează atât de mult timp pentru a construi conexiuni?

Răspuns: Egoismul nostru nu ne permite să o facem mai repede. Tot spune: „Dragă, stai, nu ai nevoie de alții. Încearcă-l tu insuti.” Nu te îndreaptă către Creator. Apelul către Creator este ultimul lucru; la fel cum sunt cele zece Sefirot și numai ultima funcționează.

Întrebare: În principiu, este eterna întrebare a elevilor: „Când se va fi întâmplat?” Cât timp trebuie să aștepte? Sau nu toți ajung la asta în același timp?

Răspuns:: Se va întâmpla când vrei să se întâmple.

Comentariu: Dar pentru unii durează mai mult până acolo și pentru alții este mai rapid.

Răspunsul meu: Desigur. Unii ajung la acel punct mai repede, alții mai încet și nu toți împreună. O singură persoană poate fi cea din grup care ajunge la aceasta. Dar un anumit număr ajunge la asta aproape simultan.

Din KabTV “Am primit un apel. Principiul de bază al Cabalei” 11/9/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să tratăm incidentele din punct de vedere uman și cabalist? De exemplu, ceva se întâmplă sau cineva este bătut. Cum ar trebui să reacționăm la asta? Merită intervenția?

Răspuns: Astăzi am fost puși într-un asemenea cadru încât oamenilor le este frică să se amestece în orice. Există chiar studii pe aceste subiecte. Oamenii trec, le este frică să se implice în conflicte: ori o să-ți bage un cuțit în mână, ori „nu e treaba mea deloc” ca să nu te ducă prin tribunale.

Ne-am creat astfel de condiții de comunitate umană în care este imposibil să ne apărăm doar pentru cineva, chiar și pentru sprijin sau compasiune, simplu, normal. Este imposibil să liniștiți oamenii, este imposibil să despărțiți o ceartă, pentru că atunci ei îţi vor face tot ce vor.

Omenirea este foarte confuză! Încearcă să compenseze cu legi pentru ceea ce nu este împlinit de educaţie. Bărbații nu sunt bărbați, femeile nu sunt femei.

Priviți cât de mult s-a schimbat umanitatea în interior și în exterior în 20 de ani, ce devin oamenii în dorinţele și aspirațiile lor, în încercarea fiecăruia de a-și rezolva întrebările și problemele. Este pur și simplu incredibil! Sunt cele mai înfricoșătoare mutații! Și unde vom ajunge? Tocmai am început această călătorie!

Comentariu: Dar există legi vechi în care unul trebuie să-l ajute pe celălalt.

Răspunsul meu: Astăzi te limitează. Acestea nu sunt fostele legi ale onoarei, care erau clare pentru toată lumea, sau legile cavalerismului, sau legile samurailor, sau legile curtezanilor, care vorbesc despre onoarea unei femei, dreptate etc. Dacă vorbim despre o simplă societate civilă, atunci am distrus totul.

Nimeni nu-l respecta pe celălalt. Nu există deștepți sau proști, bătrâni sau tineri, bărbați sau femei. Există un fel de unisex în care nu există nicio diferență, ți-e frică să te amesteci, nu ai niciun ghid. Poți fi târât într-o luptă legală doar pentru ceva mărunt! Ei vor face un caz din asta și în general, vor face orice. Nu există niciun răspuns public la acest lucru, pentru că totul este corupt.

Chiar și în timpul Inchiziției, a existat o ordine relativă. Cei mai înflăcărați călăi și fanatici încă se comportau după un anume canon.

Astăzi este foarte dificil pentru o persoană să promoveze o idee sau să susțină ceva. Acest lucru este firesc. Este ultimul strigăt al omenirii pe moarte.

Întrebare: Este corect să lupți pentru onoare și dreptate? Am trăit corect înainte?

Răspuns: Este imposibil să spui ce este corect și ce nu, deoarece aceasta este dezvoltarea naturală a umanității. Nu există scăpare. Dacă nu corectăm egoismul, coborâm în forme cu adevărat urâte.

În conformitate cu aceasta, continuăm să ne îndreptăm în direcția în care în general, nu este clar ce ne așteaptă. Același egoism continuă să ne poarte. Uităm de toate formele vechi, când era mai mult sau mai puțin echilibru la nivel animal, iar acum ia deja forme mutaționale.

Copiii pleacă de acasă, nu vor să lucreze și nu vor să învețe. Și nu-i poți învinovăți pentru asta! Acesta este chiar egoismul nostru, care trece prin astfel de etape ale dezvoltării sale mutaționale. Dar aceasta este și dezvoltare ca să spunem așa, o perioadă de decădere.

Soluția este doar în educație.

KabTV “Am primit un apel. Lupta pentru dreptate” 11/23/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Temperaturile cresc, iar o colonie de furnici va trebui să ia în curând o decizie colectivă. Fiecare furnică simte căldura în creștere sub picioarele ei, dar continuă ca de obicei până când, brusc, furnicile își inversează cursul. Întregul grup se grăbește ca unul singur – a fost luată o decizie de evacuare. Este aproape ca și cum colonia de furnici are o minte mai mare, colectivă.

Un nou studiu sugerează că, într-adevăr, furnicile ca grup se comportă similar cu rețelele de neuroni dintr-un creier.

Daniel Kronauer de la Rockefeller și asociatul postdoctoral Asaf Gal au dezvoltat o nouă configurație experimentală pentru a analiza cu meticulozitate luarea deciziilor în coloniile de furnici. După cum se raportează în Procedurile Academiei Nationale de Ştiinţe, ei au descoperit că atunci când o colonie evacuează din cauza temperaturilor în creștere, decizia sa este o funcție dată atât de magnitudinea creșterii căldurii, cât și de dimensiunea grupului de furnici.

Descoperirile sugerează că furnicile combină informațiile senzoriale cu parametrii grupului lor pentru a ajunge la un răspuns de grup – un proces similar cu calculele neuronale care dă naștere la decizii.

„Am fost pionierul unei abordări de a înțelege colonia de furnici ca un sistem asemănător cognitiv care percepe intrările și apoi le traduce în rezultate comportamentale”, spune Kronauer, șeful Laboratorului de Evoluție Socială și Comportament. „Acesta este unul dintre primii pași către înțelegerea cu adevărat a modului în care societățile de insecte se angajează în calculul colectiv.” (Rockefeller University

Întrebare: Cum ați aplica acest lucru unei ființe umane? Este aplicabil unei ființe umane? Poate o persoană să ajungă într-o asemenea stare cu o altă persoană?

Răspuns: Nu. Este posibil să ajungem la această stare printr-o muncă internă extraordinară, dar nu pur și simplu instinctiv, așa cum o fac păsările, peștii sau alte animale.

Întrebare: Pentru animale este instinct, în timp ce pentru noi este muncă pentru a atinge această stare?

Răspuns: Desigur. Vedeți cum peștii din mare înoată toți într-o școală imensă care poate include sute de mii dintre ei.

Întrebare: Și omul abandonează adesea o altă persoană și fuge pentru că este rănit.

Dvs., ca un Cabalist,, credeţii că ar trebui să ajungem într-o stare în care începem să ne simțim unii pe alții astfel încât să existăm într-o singură respirație?

Răspuns: În general, asta va trebui. Dar nu se va întâmpla așa cum se întâmplă cu peștii sau păsările, ci prin chemarea noastră către Creator și rugându-L să ne conecteze în interiorul Lui. Pentru ca El să ne conecteze în mintea Lui superioară, în dorință și apoi ne vom rostogoli împreună cu El. Pentru asta vrem să ne străduim.

Deci, Creatorul va fi forța care unește, guvernează și călăuzește — totul!

Întrebare: Atunci gândurile despre mine, că mă simt fierbinte, vor dispărea?

Răspuns: Voi fi în interiorul Lui. Ce gânduri există? Totul este gata.

Întrebare: Adică sunt în întregime în interiorul Lui și mă bazez doar pe asta?

Răspuns: Da. El te-a înghițit deja. Este la fel pentru toată lumea.

Întrebare: Și atunci devenim un singur corp,o  inimă?

Răspuns: Da. Uită-te la acei pești – ei sunt în El instinctiv. Dar avem nevoie ca El să facă asta pentru noi.

Întrebare: Când vedem asta – felul în care păsările, furnicile și peștii se mișcă – de ce ni se arată asta? Să  vedem și poate chiar să-i invidiem?

Răspuns: Ca tu să vezi că există o stare de adeziune, unitate și ascultare în care fiecare se anulează de dragul fiecăruia. Scopul nostru este – în ciuda egoismului și a individualității noastre – să ajungem în aceeași stare.

Întrebare: Și dacă nu am fi înzestrați cu această individualitate?

Răspuns: Atunci am fi ca peștii sau ca păsările. Și care este raţiunea pentru asta?

Întrebare: Adică, atunci nu am simți această fericire?

Răspuns: Doar dacă vrem să o facem în ciuda noastră! Atunci simți o plăcere de a te supune Creatorului în ciuda ta, pentru a fi împreună cu toți cei de care tu vrei să te separi! Înțelegi ce tipuri de forțe opuse operează aici? Iar convergența acestor forțe opuse este tocmai atunci când ajungi la adeziunea cu cel superior.

Comentariu: Binecuvântare, după cum se spune.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Sentimentul de a nu vrea să mă conectez cu ceilalți, acest sentiment nu dispare în mine?

Răspuns: Nu. Te ridici deasupra lui.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, am rămas cu această gaură neagră în mine?

Răspuns: Desigur. „Iubirea acoperă toate nelegiuirile.” Adică, egoismul trebuie să fie întotdeauna dedesubt, iar deasupra lui există conexiune și iubire. Altfel iubirea va dispărea.

Nelegiuirile trebuie să fie acolo.

Comentariu: Suntem foarte diferiți de furnici.

Răspunsul meu: Ele nu au asta, doar lucrează calm.

Întrebare: Deci atunci, ele nu au acest sentiment de fericire? Fericire, revelație?

Răspuns: Nu, au senzatia de a-si indeplini instinctul. Adică, se simt executori și autosuficiente – dar fără plăcere.

Nouă ni s-a oferit ocazia să primim plăcere și să fim fericiți.

Comentariu: Numai atunci când ne depășim pe noi înșine.

Răspunsul meu: Numai atunci.

Întrebare: Altfel, o persoană nu poate atinge fericirea?

Răspuns: Nu.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 04.08.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Restricția înseamnă că Malchut din Ein Sof a diminuat dorința de a primi în ea. Apoi lumina a dispărut pentru că nu există lumină fără vas (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, partea 1, „Restricție și linie”, „Observație interioară”, capitolul 2).

Întrebare: Ce înseamnă principiul că nu există lumină fără vas și cum se manifestă în lumea noastră?

Răspuns: Este foarte simplu. Să spunem că atunci când unei personae îi este foame, se poate bucura de mâncare. Dar în măsura în care îi scade apetitul, îi scade și plăcerea din mâncare.

Cât de mult va simți o persoană și, aș spune chiar, cât de mult va căuta o persoană plăcere în lucrurile pe care le primește, depinde de dorință.

Întrebare: Baal HaSulam, care a comentat eseul lui Ari, a studiat nevoile interioare ale unei persoane? Este aceasta baza dorințelor noastre și a vieții noastre?

Răspuns: Desigur, atât Ari, cât și Baal HaSulam au înțeles și au diferențiat în mod absolut clar modul în care se manifestă plăcerea în funcție de dimensiunea dorinței.

Acest principiu spune că există un număr mare de plăceri în lumea noastră, dar nu le putem înțelege dacă nu avem o dorință pentru ele. Dacă nu există dorință, nu există plăcere.

Întrebare: Unde poate obține o persoană dorințe dacă nu are niciuna?

Răspuns: Aceasta este o problemă. Vedem cât de nefericiți sunt oamenii care și-au pierdut dorința dintr-un anumit motiv. Sunt deprimați și gata să facă orice pentru a avea din nou o dorință.

Întrebare: Este posibil să crești dorința pentru ceva, să zicem, de două ori?

Răspuns: Practic, medicii și oamenii de știință încearcă să facă asta.

KabTs “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 11/20/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este așa cum scriu înțelepții noștri: „Toate porțile erau încuiate, cu excepția porților lacrimilor”. Lumea întreabă despre asta: Dacă porțile lacrimilor nu sunt încuiate, de ce este nevoie de porți? (Baal HaSulam, Shamati 18, „Sufletul meu va plânge în secret”)

Poarta lacrimilor se deschide doar atunci când omul este convins că toate celelalte porți sunt încuiate și nu este nimic în fața lui. Apoi izbucnește în plâns și în rugăciune și vede că poarta lacrimilor se deschide înaintea lui.

Întrebare: Se pare că există o mulțime de obstacole în fața omului. Totuși, este scris: „Toate porțile erau încuiate, cu excepția porții lacrimilor”. Deci, dacă sunt deschise, de ce să nu le introduci imediat?

Răspuns: Nu, o persoană nu simte că este deschisă. Doar dacă se asigură că toate porțile sunt încuiate și strigă din propria neputință: „Ce să fac!” — atunci vede că poarta lacrimilor este deschisă înaintea lui.

Întrebare: Care poate fi în viața noastră poarta care este încuiată?

Răspuns: Porțile încuiate și deschise sunt cuplarea unei persoane cu Creatorul. Fie vede că sunt închise, fie vede că sunt deschise. Adică, aceasta este cuplarea prin lovire (Zivug de Hakaa), echivalența calităților.

Când calitățile noastre corespund cu calitățile Creatorului, atunci, la un moment dat porțile se deschid.

KabTV “Stări Spirituale” 11/6/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Studentul dumneavoastră scrie: „Bună ziua, dragă profesor! Fac apel la tine cu o cerere: învață-mă să vorbesc cu Creatorul. Studiez Cabala de mai bine de 12 ani. Soțul meu a murit acum două luni. Am trăit împreună timp de 28 de ani. El nu a fost implicat în studiul nostru, dar era un înger în spatele meu. M-a ajutat să studiez, să lucrez și să răspândesc. A murit și îmi este foarte greu. Inima mea este sfâșiată! Articolele și videoclipurile tale ajută. Vorbesc cu soțul meu foarte des în inima mea. Îi cer ajutorul în afaceri și sfaturi. Dar acest lucru nu este normal; el nu exista. Există doar Creatorul. Cum pot învăța să mă întorc de la imaginea unei persoane direct la Creator? Te rog să mă ajuți! Îți mulțumesc foarte mult pentru răspuns, deși știu că nu ai timp pentru mesaje private. Cu stimă, Elena.”

Răspunsul meu: În primul rând, bineînțeles, condoleanțe. În al doilea rând, faptul că soțul tău a murit fizic și nu este lângă tine nu înseamnă nimic! Absolut nimic! Dimpotrivă, legătura lui cu tine este și mai puternică, doar că nu o simți în măsura în care există.

Prin urmare, te rog să nu ți-l imaginezi ca fiind dispărut, pierdut sau plecat, ci ca și cum ar fi cu tine în interior, mental și spiritual. Și așa ar trebui să-l tratezi. Vorbește cu el și vorbește cu Creatorul. Vorbește! Nu face nimic altceva! Exact în felul în care vrei să vorbești, așa ar trebui să vorbești. Atât el, cât și Creatorul te vor înțelege. Și cel mai bun lucru este că vorbești în limba ta cea mai simplă.

Întrebare: Și cum rămâne cu faptul că Lena are îndoieli? „Vorbesc cu el, cu soțul meu, dar ar trebui să vorbesc cu Creatorul”, spune ea.

Răspuns: Nu contează. Pur și simplu vorbești cu o forță superioară despre problemele tale. Soțul tău, Creatorul și noi toți suntem incluși în această forță superioară.

Întrebare: Este o concluzie corectă că atunci când vorbesc cu cineva din inimă, vorbesc mereu cu Creatorul?

Răspuns: Cu Creatorul. „Nu este nimeni altul decât El.” Aceasta este cea mai groaznică problemă! Când te uiți la alți oameni, atât răi, cât și buni, pentru tine este doar o reprezentare a Creatorului.

Întrebare: Deci, dacă facem un efort și reușim să ajungem la concluzia că legea este că „vorbesc cu Creatorul tot timpul”, atunci se va schimba lumea?

Răspuns: Da, dar oamenii nu vor să înțeleagă. Este greu de imaginat; trebuie să te forțezi.

Întrebare: Deci Lena face totul bine? Vorbește astfel soțului ei, pe care nu îl vede, dar îl simte clar. Și aceasta este calea corectă? Asa se numeste rugaciune?

Răspuns: Da, desigur. Ce este rugăciunea? Faptul că membrii marii adunări (Knesset HaGdola) au compus rugăciuni se datorează faptului că oamenii s-au îndepărtat puțin de Creator și nu s-au putut adresa Lui pur și simplu într-un mod uman.

Așa că au compus tot felul de rugăciuni pentru ei și au înlocuit acest simplu apel din inimă către Creator cu cuvinte. Cuvintele sunt foarte corecte. Oamenii care au compus aceste rugăciuni erau în atingerea Creatorului. Dar acest lucru nu este ceva ce o persoană poate spune din inimă.

Întrebare: Dar este practic o revoluție pentru o persoană că nu poate citi rugăciunile scrise. Există o mulțime de rugăciuni scrise, dar cum ar citi din inimă și cum ar vorbi? Și zici că va fi aproape la fel cu același efect?

Răspuns: Va avea un efect și mai mare. Dacă omul vorbește din inimă, atunci efectul este mai mare.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman 25.08.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→