Și după restricție, când spațiul liber a rămas gol

Tocmai în mijlocul Luminii lui Ein Sof,

S-a format un loc, unde ar putea locui Emanațiile, Creațiile, Formațiile și Acțiunile

(Ari, Arborele Vieții).

Dorința creată de Creator a fost eliberată de tot ceea ce a creat-o și a început să se simtă absolut goală. Atunci a apărut în ea oportunitatea de a crea tot felul de dorinţe. De regulă, acestea sunt patru tipuri care reprezintă cele patru lumi: Atzilut, Beriya, Yetzira și Assiya.

Întrebare: Poate ființa creată să existe doar atunci când există un loc fără prezența luminii sau a Creatorului? Dacă El este prezent, atunci nu este loc pentru noi?

Răspuns: Avem un loc doar în măsura în care ne identificăm cu această forță.

Suntem creați într-o natură opusă. Cu „eu”-ul nostru egoist îl umplem într-un fel și nu dăm loc Creatorului. Prin urmare, în forma noastră actuală nu avem loc.

Dacă ne schimbăm în corespondență cu calitățile Creatorului, ne vom găsi locul în acest vid și el va fi umplut în conformitate cu calitățile noastre.

KabTV “Stări Spirituale” 7/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Și El a restricționat acea Lumină și s-a îndepărtat spre părțile laterale din jurul acelui punct de mijloc.

Și a rămas un spațiu gol, un aer gol, un vid

Tocmai din punctul de mijloc.

Și acea restricție era în egală măsură în jurul acelui punct de mijloc gol,

Astfel încât spațiul să fie uniform înconjurat în jurul lui

(Ari, Arborele Vieții).

Întrebare: Ce înseamnă că spațiul a fost înconjurat uniform în jurul lui?

Răspuns: Nu poate fi exprimat cu alte cuvinte. În acest fel, în limbajul geometriei, putem explica că în centrul Creatorului, în centrul luminii, s-a format un gol sub formă de cerc.

Nu există schimbări, restricţii sau separări reciproce, iar toate calitățile sale se completează reciproc, astfel încât să rămână doar spațiul gol.

Conceptul de loc implică întotdeauna dorința. Adică, inițial s-a creat o dorință goală, care nu a simțit nimic, nici măcar Creatorul. Întreaga creație începe cu aceasta, dezvoltarea treptată a dorinței până la o stare în care ea dobândește deja un fel de puteri proprii, scopuri și astfel începe să interacționeze cu acest gol din interiorul ei.

Din KabTV “Stări Spirituale” 7/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este funcția principală a Reshimot??

Răspuns: Funcția principală a Reshimot este înregistrarea informațională a tuturor stărilor tale viitoare. Totuși, acestea sunt doar o înregistrare. Modul în care se vor manifesta în tine depinde de tine.

Când începi să intri în aceste stări cu simţurile tale, felul în care le vei simți va depinde de atitudinea ta față de ele. O persoană care dorește să se dezvolte spiritual va simți acest lucru într-un fel, iar o persoană care dorește să se dezvolte diferit va simți asta într-un alt fel.

De exemplu, un copil este adus la școală unde i se dau diverse sarcini. Un copil strigă: „De ce am nevoie de asta?! Câți ani va continua asta?!” I se spune: „Zece ani”. Și este gata să sară pe fereastră.

Iar celălalt copil vine la școală și îi place, e fericit să-și îndeplinească sarcinile; pentru el zece ani zboară foarte repede.

Întrebare: Se pare că nu pot schimba faptul că trebuie să studiez la școală timp de zece ani? Este scris în Reshimot ale mele?

Răspuns: Da, dar poți simți acești zece ani ca zece zile.

KabTV “Stări Spirituale” 7/12/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: „Lumea” provine din cuvântul „Olam”, „Halama”, adică ascunderea. În ce fel dezvăluie ascunderea perfecțiunea?

Răspuns: Pentru a alimenta dorința de a-L atinge pe Creator  în ființele create, a fost creat sistemul de lumi asemănător unei scări, prin care ființele create urcă treptat și ating din ce în ce mai mult Creatorul, ceea ce înseamnă perfecțiunea, eternitatea, universalitatea forței superioare.

În cartea Arborele vieții, Ari scrie: Ein Sof s-a restrâns, în punctul Său de mijloc, adică până și manifestarea minimă a Creatorului a dispărut și absolut totul a fost ascuns ființei create.

Acest lucru este necesar pentru ca să înceapă să apară o adevărată dorință pentru Creator în ființa creată și să apară libertatea de alegere.

KabTV “Stări Spirituale” 7/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Ați spus recent: „Mai întâi a fost cuvântul și a fost cuvântul lui Dumnezeu”. Care a fost primul cuvânt?

Răspunsul meu: „Bereshit”. Există explicații cabaliste pentru cuvântul „Bereshit” care ocupă mii de pagini. Mii de pagini! Tratate întregi explică ce înseamnă Bereshit. Pentru că acest cuvânt „Bereshit” conține absolut totul! În afară de asta, orice altceva este o consecință a acesteia.

Întrebare: „Bereshit” poate fi tradus ca „la început”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Puteți comprima aceste mii de pagini de tratate în câteva propoziții?

Răspuns: Acest cuvânt „Bereshit” conține esența Creatorului, scopul creaţiei și programul său complet de dezvoltare, până la ultima stare.

Întrebare: Ce este esența Creatorului?

Răspuns: Esența Creatorului este binele care face bine.

Întrebare: Care este esența creației pe care El a creat-o?

Răspuns: Dorința creată de Creator, care tânjește după adeziunea cu Creatorul, de a se apropia de Creator se numește creație.

Întrebare: Înseamnă că programul creației este să se apropie de Creator? Dacă tânjim să ne apropiem de Creator, împlinim scopul creației?

Răspuns: Da.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/20/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se spune că nu putem scăpa de ticăitul constant al ceasului din capul nostru. Adică ne grăbim, rămânem în permanență fără timp, iar asta provoacă stres și tot felul de probleme.

Atunci, un călător a mers undeva în Atlanticul de Nord cu iahtul său și a început să se observe. Spune că primul lucru pe care l-a făcut a fost să-și arunce ceasul.

Dintr-o dată a simțit că corpul se adaptează cu ușurință la existență în sincron cu natura. „Am simțit că fac parte din asta”, scrie el. „A fost ușor de înțeles ce moment al zilei era. A fost mai greu mai târziu, să mă întorc în lume. Sentimentul că fac parte din natură a dispărut încet.” Acum spune că vrea să se întoarcă acolo mereu. Să arunce ceasul și să se întoarcă, dar mereu ceva îl oprește.

Este posibil, fără a merge pe un iaht, să te eliberezi de această alergare, de timp, de ticăitul ceasului, cadranul, toate acestea? Este posibil să facem asta în lumea noastră? Eu, stelele și nimic altceva.

Răspunsul meu: Este bine. Romantic.

Întrebare: Când vorbiți despre ridicarea deasupra egoismului,, deasupra acestei lumi, vorbiți de fapt despre ridicarea peste timp?

Răspuns: Şi peste timp, dar aceasta este o ascensiune complet diferită.

Nu se poate exprima. Este atunci când simțurile voastre se deconectează de cele pământești și vă ridicați în aceste simţiri la rădăcina lor comună – mineral, vegetal și animal – și vă conectați cu Creatorul. Începeţi să simțiți rădăcina comună a naturii minerale, vegetale și animale.

Întrebare: Înseamnă că mă ridic deasupra naturii mele animale?

Răspuns: Dacă îți stabilești acest scop, atunci trebuie să te ridici deasupra naturii minerale, vegetale și animale din tine. În acest fel începi să simți că în principiu, aparții forței superioare de guvernare numită Creator.

În măsura în care ești inclus în Forța superioară, pierzi senzația de timp și spațiu, tot ceea ce este un atribut al lumii noastre. Există o singură Forță care umple totul.

Întrebare: Este aceasta, calea umanității – de a adera la această forță?

Răspuns: Da, dar desigur, nu în așa fel încât să trebuiască să mergem undeva în America de Nord.

Trebuie cumva să renunțăm puțin la lumea noastră, neascultând-o în ceva anume și să căutăm în schimb modul în care ne putem supune forței superioare a naturii. Atunci vom reuși.

Întrebare: Suntem în interiorul acestei forțe superioare?

Răspuns: Da, nu ieșim nicăieri dincolo de ea. Nu putem ieși, nu există nimic altceva.

Întrebare: Înseamnă că întreaga noastră muncă trebuie să înceapă să existe în conformitate cu ea? Această înțelegere se numește părăsire treptată a acestui timp?

Răspuns: Desigur.

Comentariu: Atunci persoana s-a descurcat bine. A dobândit ceva experiență până la urmă.

Răspunsul meu: Dar ce urmează? A scăpat de unele restricții ale lumii noastre. Și ce a primit? Nimic. Goliciunea.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 4/7/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris că Creatorul  nu are gânduri despre Sine. Cum putem înțelege acest lucru și cine îl poate afirma?

Răspuns: Creatorul nu are ego. Iar baza egoismului este gândul la sine. Cea mai egoistă întrebare este: „Exist eu?”

Tot ceea ce este în afara mea este aceea către care aspir, iubesc și umplu. Prin urmare, îl putem studia pe Creator ca pe o forță superioară care a creat egoismul în afara lui, pentru a-l aduce la corectare, la altruism, la asemănarea cu El, astfel încât în ​​această formă, egoismul să se manifeste ca apropiat, drag și asemănător Creatorului. .

Și apoi, fiind fundamental opuși, dar atingând asemănarea, convergența, apropierea și contopirea completă, am putea ajunge la o stare care nu există în natură, în care Creatorul și creațiile Sale se unesc.

Ideea este că o persoană care percepe societatea, pe sine însuși, natura minerală, vegetală și animală se leagă de toate acestea ca de lucrarea Creatorului. Apoi rezultă că atitudinea lui față de natura înconjurătoare reflectă modul în care se raportează la Creator.

Creatorul nu se ascunde. El nu există deloc. Iar o persoană care vrea să-l dezvăluie pe Creator caută cum poate totuşi să spargă imaginea lumii în care se află și în spatele pânzei acestei lumi să-și descopere artistul.

Aceasta este ceea ce ne învață știința Cabala. Prin urmare, ne învață despre cum să primeşti și să dezvălui Creatorul unei persoane care se află în această lume, în stare fizică.

KabTV “Stări Spirituale” 5/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Iată că înainte ca emanațiile să fie emanate și creaturile să fie create,

Lumina Simplă Superioară umplea întreaga existență.

Și nu exista niciun loc liber, cum ar fi un aer vid, un gol,

Ci totul era plin de acea Lumină Simplă, Nemărginită

(Ari, Arborele Vieții)

Vorbim despre faptul că forța superioară a creat un spațiu gol în care lumina a apărut și l-a umplut cu ea însăși.

Spațiul este dorinţă. Dacă o persoană are o dorință, simte că există un fel de gol în interiorul său pe care vrea să-l umple. Acest spațiu gol care vrea să fie umplut este locul creației.

Întrebare: Cum putem lua în considerare toate acestea? Ca pe ceva care era în faţa mea sau în interiorul meu?

Răspuns: Cel mai bine deocamdată, în afara mea. Nu există nimic, nici timp, nici loc, nici mișcare. Maximul este că există o succesiune de evenimente.

KabTV “Stări Spirituale” 7/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolul „Ultima generație”, Baal HaSulam scrie că o persoană ar trebui să lucreze în folosul oamenilor cât mai bine și dacă este necesar, dincolo de asta, până când foamea și setea vor dispărea din lume.

În societatea viitoare, o persoană, cât de mult poate oferi?

Răspuns: Societatea trebuie să ajungă într-o stare în care o persoană nu va avea altă dorință decât să-i împlinească pe ceilalți. Și acest lucru este posibil pentru că există astfel de forțe în natură care ne pot schimba pe noi oamenii, să transforme egoiștii în altruiști. Acesta este cel mai important lucru.

Întrebare: După această schimbare, cineva va fi de fapt o persoană complet diferită?

Răspuns: Acesta va fi omul, deoarece Adam (om) din cuvântul „domeh” înseamnă asemănător forței superioare, calitatea dăruirii și a iubirii, care umple tot spațiul, tot ce există în jurul nostru. Dar nu o simțim, pentru că până acum noi suntem opuşi ei.

KabTV “Cabala Expres” 6/24/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Un om de știință rus ar fi descoperit în natură un fenomen cunoscut sub numele de ADN-fantomă. Concluziile după o serie de experimente asupra aparatului ereditar, adică ADN-ul, i-au șocat chiar și pe biochimiști.

Omul de știință sugerează că, după moarte, genele nu sunt complet distruse, ci lasă un fel de fantomă care poartă unele informații. Această fantomă, un cheag de informații ejectate din celule, există timp de aproximativ 40 de zile. După aceea, dispare, dar nu complet. Informațiile stocate în aparatul genetic uman nu pleacă niciodată fără urmă.

Răspunsul meu: Nimic nu dispare în natură. Doar că, atunci când privim o persoană în forma sa biologică egoistă, vedem un fel de imagine. Apoi această imagine moare, pentru că în această formă biologică, dorința egoistă, care este esența unei persoane, se epuizează. Nu mai există forță în el pentru a se umple pe sine.

Dorința, ca să spunem așa, renunță la tot, obosește, nu mai vrea să lucreze în această formă și se simte existând fără sens și, prin urmare, o persoană moare. Toată această imagine își încheie existența.

Dar acest lucru este doar în percepția noastră egoistă, deoarece privim o persoană ca pe un anumit obiect egoist. Noi doar îl vedem așa, dar de fapt el este etern, perfect și există dincolo de orice limitare.

Adică, vorbim despre nevoia de a schimba observatorul și atunci nu am mai vedea oameni care mor sau chiar pe oameni înșiși. În locul unei persoane, am vedea esența sa spirituală interioară, aceasta există.

Deocamdată, din această esență spirituală interioară, sufletul unei persoane, percepem doar învelișul egoist exterior, pe care noi înșine îl construim. Filtrul nostru egoist, prin care privim totul, inclusiv pe noi înșine, distorsionează și inversează întreaga imagine a lumii.

Nimic nu dispare în natură. Doar că în percepția noastră apar tot felul de schimbări în formele externe. Mă uit la ceva și mi se pare că totul în jurul meu se schimbă. Dar, de fapt, nu există nimic în jurul meu și nimic nu se schimbă.

Întreaga imagine a percepției este în mine. Se schimbă în mine pentru că egoismul meu se transformă în mod constant, evoluează și trece prin tot felul de stadii de dezvoltare; astfel, mie mi se pare că lumea se dezvoltă. Așadar, când mă uit la toate obiectele, le văd în mișcare. De fapt, nu există nicio mișcare, ci eu pur și simplu mă mișc în interiorul meu.

Comentariu: Dar oamenii de știință simt totuși un fel de cadru ondulatoriu din particule mai fine.

Răspunsul meu: Ei simt o formă egoistă exterioară. Dar, de fapt, în interior se află deja esența spirituală a unei persoane.

„Close-Up. Genomul uman” de la KabTV 17/07/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→