Baal HaSulam, “Pacea în lume”: Şi astfel, în subiectul care ne interesează, beneficiul fiecărui individ în interiorul grupului său este evaluat nu în funcţie de propriul câştig, ci în funcţie de serviciile pe care le aduce societăţii. Şi invers, judecăm atributele rele ale fiecărui individ numai prin răul cauzat societăţii în general, şi nu conform propriilor valori individuale.

Adevărul este că aceste câştiguri sunt clare precum apa de izvor, deoarece societatea nu dispune decât de ceea ce aparţine individului.  Beneficiul societăţii este în beneficiul fiecărui individ. Cel care aduce prejudicii societăţii ia partea sa de prejudiciu, cel care aduce beneficii ia partea sa în beneficiu, pentru că indivizii sunt părţi ale unui întreg şi întregul nu valorează [n niciun caz mai mult ca suma părţilor sale.

Egoismul nu ne permite să înţelegem şi să acceptăm asta, el deformează imaginea. Totuşi, privind lucrurile imparţial, obiectiv, trebuie să acceptăm că totul este aşa cum este. Dacă urmaţi logica normală simplă, este clar că acesta este modul în care ar trebui să fie. Natura este un mecanism integrat unificat şi evident, fiecare parte depinde de întreaga lume şi sistemul, în întregul său, depinde de toate părţile sale. În acest caz, bineînţeles, beneficiul colectiv şi individual este acelaşi.

Întrebare: Dar roata dinţată individual din acest mecanism nu are libertate de alegere. Atunci care este rostul de a spune dacă este bine sau rău ?

Răspuns: De fapt, roata dinţată, în sine, nu are liber arbitru. Ea nu poate decide dacă trebuie sau nu să ruleze în avantajul comunităţii. Fiecare face ceea ce este predestinat să facă de Sus. Totuşi, sistemul dispune de un mecanism similar unui ambreiaj; problema este măsura în care sunt angajat interior cu “motorul”, pentru a rula cu el, fără să pun întrebări.

Întrebare: Deci, avem liber arbitru ?

Răspuns: Acesta este de a vrea să se rotească sau să se roteasă fără voie. Liberul meu arbitru constă în a fi de acord. Dar oricum, eu voi lucre. Fie “sub presiune”, sub presiunea “rolei de dezvoltare”, sau din proprie voinţă, cu plăcere.

În general, sistemul este perfect şi acţionează cu eficacitate absolută, dar eu  îl simt şi percep în funcţie de acordul meu pentru ceea ce face acesta. În plus, alţii consideră la fel şi astfel, în final, vom simţi pactul personal sau colectiv al faptului de a nu fi de acord – al individului sau al sistemului.

Dar, cu toate acestea, percepţia noastră nu afectează sistemul în sine.

Întrebare: Cum putem accelera corecţia?

Răspuns: Dorind să ne punem de acord cu activitatea sistemului, cu mişcarea părţilor sale. Aceasta va schimba totul în sentimentele mele. Nu adaug şi nu iau nimic în adevărata realitate, diferenţa constă în cât de distorsionată este imaginea pe care mi-o arată “oglinda deformantă” a egoismului meu.

Toată viaţa mea se desfăşoară pe această pânză ca şi cum m-aş “picta” în raport cu adevăratul sistem, nefiind de accord cu el, într-un fel sau altul. Şi numesc această imagine “lumea mea”. În esenţă, este vorba de o impresie instantanee a dezacordului meu cu natura originală, cu iubirea absolută. Întreaga mea fiinţă este proiectată pe un “ecran”, subliniind această “divergenţă de opinie”. Eu nu văd sistemul real, nu văd nimic, cu excepţia propriilor defecte interne.

Întrebare: Există un astfel de lucru care este detaşat de integralitatea percepţiei, “colţul “ meu personal ?

Răspuns: Da. Pot să simt dorinţele mele în măsura opoziţiei lor faţă de sistem. Astfel, lumea mea, ca realitatea spirituală, se compune din 613 părţi, dar fiecare dintre ele îmi pare opusă la întreg. Această opoziţie este divizată în 125 grade sau stadii de echivalenţă sau non-echivalenţă. Acum sunt, într-un fel, în spatele ultimului, al 125-lea grad, detaşat complet, în lipsă absolută de înţelegere. Apoi, în măsura în care mă ridic la fiecare grad, voi descoperi diferenţa dintre mine şi sistem într-o rezoluţie mai mare şi, corectând aceste defecte, mă apropii de un acord, de o “credinţă completă”, adeziune completă.

Astfel, pentru moment văd şi mă simt în raport cu starea pe care ei vor să mi-o arate. Desigur, pentru comparaţie, nu mi se oferă imediat lumea Infinitului, sistemul ideal al naturii, al Creatorului. Este imposibil, deoarece acum pot distinge numai un decalaj minuscul, ca un copil care este încurajat să studieze bine în clasă şi, dacă reuşeşte, este lăudat precum un student cu nota “10”.

În acelaşi timp, trebuie să ne amintim: Acum nu mă văd decât pe mine şi nimic mai mult.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 24.06.2013, Scrierile lui Baal Hasulam, “Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Rabash scrie în scrierile sociale: Şi el nu poate avea iubire pentru ceilalţi dacă nu se anulează. Deoarece, pe de o parte, fiecare trebuie să fie umil. Pe de altă parte, trebuie să fim mândri că Creatorul ne-a dat ocazia de a fi în măsură să intrăm într-o societate unde fiecare dintre noi are un singur scop, ca Shechinah să locuiască printre noi.

Shechinah (Divinitatea) este caracteristica generală de dăruire şi dorim ca această caracteristică să ne conecteze, să ne unească şi să umple golul dintre noi. Rezultă că ego-ul este lăsat în urmă, în urma noastră şi în faţa noastră, caracteristica regulilor de dăruire, care ne uneşte într-un cerc în care resimţim domeniul general de a dărui, natura pe care o descoperim printr-o putere mai mare şi  mai interioară cu caracteristica de dăruire.

Şi chiar dacă nu ne-am atins încă obiectivul, totuşi avem dorinţa de a-l atinge. Acest lucru trebuie să fie important pentru noi, chiar dacă ne aflăm la începutul drumului. Dar, sperăm că vom atinge obiectivul superior.

Prin conexiune sunt descoperite caracteristici uimitoare acceptaţi dorinţele celuilalt, dar numai dacă doriţi să fie îndeplinite în interiorul lor, la fel ca la o persoană la care ţineţi, atunci când trăiţi în interiorul dorinţelor sale. Cu alte cuvinte, dorinţele sale conduc dorinţele mele, le stabilizează şi eu primesc o dublă dorinţă care mă trage înainte cu o mare intensitate.

Şi când ne unim cu zece  prieteni şi fiecare este inclus în dorinţele celuilalt, atunci, în acest “Grup de zece”, primesc suma pe care fiecare dintre ei o adună în ei înşişi, de la cei nouă prieteni şi nu doar dorinţele celor nouă prieteni. Descrieţi ce gen de creştere este acolo, în dorinţa mea. Există nouă persoane aici şi fiecare dintre ele include, deja, celelalte nouă persoane.

Dar este vorba despre o creştere calitativă a dorinţelor şi nu cantitativă, deoarece calitatea sa este modificată. În Cabala nimic nu se măsoară în cantitate, deoarece aceasta nu poate fi măsurată deloc. Lumea spirituală nu se măsoară cantitativ. Şi chiar dacă măsurăm densitatea dorinţei prin nivelurile 0, 1, 2, 3 şi 4, sunt măsuri calitative şi nu cantitative; ori de câte ori există un salt de la o înălţime la o altă înălţime, de la mineral la vegetal, la animal şi vorbitor.

Sărim de la un nivel la altul tot timpul, ca următorul nivel al dezvoltării, dar este un nou nivel calitativ. Este imposibil să compari o plantă şi o piatră printr-un criteriu cantitativ, deoarece este un tip total diferit al existenţei. Sentimentul vieţii este complet diferit. Deci, el este aici. Prin urmare, în momentul în care suntem conectaţi în sânul unui grup, primim imediat o nouă senzaţie calitativă – gândim că lumea este transparentă, vedem prin ea şi simţim puterea dăruirii care umple, care stabileşte şi gestionează totul.

Vom începe să ne simţim, să simţim ego-ul nostru aflat într-un ocean de dăruire, conducându-ne, ghidându-ne, conectându-ne şi unindu-ne.  Mi se cere puţin efort, trebuie să doresc să simt plăcerea mea prin celălalt, nu mai mult de atât.

Asta este ceea ce vreau să vă spun în introducere. De aici derivă toate legile grupului, care stabilesc modul în care trebuie să ne conectăm în grupuri virtuale şi fizice, cum să ne conectăm între noi şi cum să facem întâlnirea prietenilor. Totul provine numai din aceasta.

Lucrul principal este că totul va fi dirijat spre menţinerea unei stări, care oferă fiecăruia ocazia de a ieşi din sine şi de a trece în celălalt, cu punctul din inimă, cât mai rapid posibil, usor si puternic. Şi să lăsăm ego-ul undeva, în spatele nostru, să uităm de noi înşine!

Din Congresul Krasnoyarsk, 16.06.2013, Cursul 5

Filed under: Congrese, Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Creatorul conduce „măgarul” nostru (hamor – חמור), ceea ce înseamnă că El conduce substanţa noastră (homer – חומר) (care are aceeaşi rădăcină în ebraică), dorinţa noastră, prin Lumina care Reformează.

De la începutul creaţiei, El dezvoltă dorinţa de primire ca ceva din nimic, prin cele patru faze ale Luminii Directe (structura primului HaVaYaH) şi aşa mai departe. Lumina acţionează mereu peste tot, cum este spus, „Eu sunt primul” şi, în acelaşi timp, „finalul actului este în gândul iniţial”, iar obiectivul dezvoltării noastre este predeterminat pentru a face creatura independentă.

Creatorul a efectuat primul act, care este, de fapt, singurul act numit „creaţie”. A luat ceva din El însuşi. De aceea este numit Beria, creaţie în ebraică, adică bar – în afara sinelui. Pe de altă parte, El a adus dorinţa la perfecţiune şi acest lucru a fost făcut imediat.

În percepţia fiinţei create, acesta este un întreg un proces pe care trebuie să îl descopere: cine este, ce este, în raport cu ce există şi de ce se întâmplă astfel. Fiinţa creată trebuie să accepte acestea pe baza naturii sale.

Principalul lucru este că, datorită tuturor sentimentelor şi clarificărilor pe care le traversează, fiinţa creată atinge o stare numită adeziune; această adeziune este rezultatul cunoaşterii, cum este spus: Cunoaşte-L pe Domnul tău. Astfel, creatura atinge punctul din mijloc, Sefira Keter sau Sefira cunoaşterii, care este mintea Superiorului.

Astfel, efectuăm diferite acţiuni, în scopul de a descoperi unde suntem cu adevărat şi în ce stare. Stările pe care le traversăm sunt divizate în nivelurile lumilor: această lume, lumea Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut şi lumea Ein Sof (Infinit). Este ceea ce noi numim stările care ne-au fost pregătite în avans, în timpul coborârii de sus în jos, până în momentul în care simţim că existăm şi începem să ne întrebăm: „Ce facem acum, ce putem face? Cum putem să realizăm aceasta? Care sunt aşteptările? Cum suntem conduşi şi cum putem conduce noi singuri ?”

Vine un moment în care mă întreb: ”Cine sunt?” Văd un fel de realitate în faţa mea şi sentimentul meu este divizat în două:

● interiorul, care este sentimentul de sine, corpul meu, dorinţa mea, etc

● în afara mea, care este natura de tip mineral, vegetal, animal şi vorbitor, lumea întreagă şi diferite sentimente ale altor lumi despre care cabaliştii vorbesc, care sunt toate în interiorul meu, în vasul meu spiritual, pe care le voi uni.

Deci, ce este această forţă superioară ? Cine este călăreţul „măgarului” ?

Desigur, noi nu putem vorbi în mod abstract despre Creator, despre Lumina superioară. Trebuie să-L „îmbrăcăm” într-o anumită formă revelată pe care o înţelegem şi astfel, în Cartea Zohar, în articolul „Conducătorul măgarilor (punctul 74)”, Rabbi Shimon vrea să ne transmită punctele prin care putem percepe forţa superioară care ghidează şi conduce materia. Noi, totusi, trebuie să încercăm să simţim asta cât mai mult posibil, atât în inima şi mintea nostru, atât cât avem nevoie.

Partea a doua a Cursului zilnic de Cabala, 21.06.2013, Cartea Zohar – Introducere „Conducătorul măgarului”

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Dacă noi continuăm să explicăm cum o persoană ajunge la Creator prin prieteni, atunci, de fapt, repetăm aceleași cuvinte, pentru că nu avem prea multe cuvinte pentru a exprima acele acțiuni. Chiar dacă acestea diferă foarte mult în calitate și diversitate. Se deschide o asemenea varietate de emoții, care nu există în lumea noastră, astfel că dicționarul nostru nu este pregătit să le transmită.

În timpul ascensiunii noastre, noi trecem prin 125 de nivele, și un număr infinit de stări minore. Toate aceste stări sunt emoții absolut diferite dar sunt exprimate prin aceelași cuvânt: de exemplu, ”fericire”, ”dezamăgire”, ”furie”, ”insultă” și ”gelozie”. Este posibil să numărăm câteva zeci de astfel de cuvinte, dar ele sunt toate identice, începând de la cel mai mic pas până la cel mai mare pas. Iată de ce cabaliștii gradează totul prin numere. Adâncimea dorinței de a primi (densitatea), înălțimea nivelelor de atingere, și astfel ei înteleg despre ce este vorba.

Dacă eu vorbesc de o coordonată spirituală, atunci un alt cabalist știe despre ce vorbesc eu, pentru că el o recreează în sine însuși. Este exact la fel ca atunci când un muzician spune o notă altui muzician, iar această notă este cântată în interiorul său. Pentru o persoană ce nu a studiat muzica, această notă nu înseamnă nimic, pe când muzicianul o aude în interiorul său și înțelege. În aceelași fel, cabaliștii înțeleg limbajul Cabala.

Sper ca în viitorul apropiat, în loc să ne exprimam emoțiile în cuvinte, ne vom exprima împreună prin termeni cabalistici și îi vom transmite între noi într-o astfel de formă, simțind asta în aceelași timp. Vom fi uniți prin senzatiile noastre și vor descoperi emoții în această unitate.

În lumea noastră nu exista ceva asemănător. Doar ni se pare ca și cum ne-am simți unii pe alții, dar de fapt noi nu intrăm unii în ceilalți pentru că nu avem proprietatea de dăruire. Noi doar mai mult sau mai puțin simțim și reacționăm la o imagine similară pentru că am fost creați ca animale similare. Dar nu suntem pregătiți să ne comparăm capacitatea de cuprindere și cu atât mai puțin nu suntem pregătiți să ne conectăm în senzațiile și emoțiile noastre.

Dar cand ne conectăm cu proprietetea de dăruire, atunci se întamplă un fenomen minunat. Noi nu mai simțim doar în noi, ci în unitatea noastră comună. Acolo se cântă aceeași simfonie pentru fiecare! Fiind unificati în ea, noi simțim emoțiile tuturor ascultătorilor, deși, în aceelasi timp, fiecare simte asta în sine însuși. Încă nu putem înțelege această ”dualitate” a cuprinderii spirituale acum, dar așa este.

În concluzie, fară grup nu este posibil să realizezi nici o mișcare spirituală. Iar un grup nu înseamnă că noi ne aflam fizic într-o locație. Un grup sunt acei oameni care au în comun o realizare a ceea ce încerc eu acum să va explic. Așadar cabaliștii își dedică foarte mult timp și atenție pentru a crea grupul.

Din Congresul în Krasnoyarsk Ziua 3 16/06/13, Lecția 5

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup - 2 Comentarii →

Baal HaSulam, Pacea: Rabbi Akiva descrie două tipuri de oameni: primul este tipul “magazin deschis”. Ei consideră lumea ca un magazin deschis fără negustor. El spune despre ei: “cartea este deschisă şi mâna scrie” adică, deşi ei nu văd că există un cont pentru acţiunile lor, acestea sunt scrise în carte. Asta se face prin legea de dezvoltare, imprimată în creaţie împotriva voinţei umanităţii, prin care faptele celor păcătoşi provoacă inevitabil acţiuni bune, aşa cum este arătat mai sus. Al doilea tip este numit “cei care vor să împrumute”. Aceştia iau în considerare negustorul şi când iau ceva de la magazin, o iau ca un împrumut. Ei promit să plătească negustorului preţul dorit, adică să atingă scopul prin asta. Cu privire la ei, el spune: “cei care vor să împrumute pot veni să împrumute”.

Punctul din inimă determină totul. Dacă am un punct din inimă şi îl umplu corect, aparţin celui de-al doilea tip, iar dacă nu am un punct din inimă, muncesc precum primul tip. Noi avem un punct din inimă astfel că dorim să abordăm Creatorul cu cererea corectă: “Îmbracă-Te în noi şi realizează munca”. Aceasta este numită: “Fii Mei m-au învins”.

În plus, dorim să ajutăm oamenii care nu au punct din inimă şi care nu pot cere asta, dar care vor, de asemenea, să cumpere produse de la “magazin”. Trebuie să-i învăţăm cum să ia de la magazin. Apoi, vom merge împreună la magazin, ca şi cum am avea un card de credit cu care vom plăti factura.

Întrebare: Există reduceri în acest magazin?

Răspuns: Creatorul acordă întotdeauna reduceri, doar numai reduceri speciale. El nu scade preţul, dar stimulează atitudinea corectă în noi, în avans. Astfel, noi spunem:“Tu m-ai înconjurat în urmă şi înainte”. Ca şi cum El se află în spatele unei invizibile case de marcat şi, în acelaşi timp, ne conduce la ea.

Partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala, 07.06.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie să fac dacă majoritatea prietenilor mei din grupul de zece sunt foarte slabi si mă trag in jos?

Răspuns: Omul trebuie să se zbată şi să îi tragă după el. În acelaşi timp trebuie să apeleze la ajutor pentru ca în interiorul acestor zece câţiva prieteni puternici să fie incluşi, asemeni ţie. Dar este interzis să îi paraseşti pe cei slabi. Trebuie să îi întăreşti. Aceasta este corectarea.

Corecţia este de o aşa natură că fiecare devine egal şi unificat,  nu câţiva prieteni distinşi sunt aleşi iar restul sunt eliminaţi.

Dacă cineva se duce de la un grup de zece la un altul, mai puternic, şi reuşeşte acolo, iar ceilalţi vor cădea chiar şi mai jos fără el, atunci aceea nu este corecţie ci corupţie. Noi abordăm corecţia generală a întregii lumi, deşi astăzi în timp ce intrăm intr-o zonă mai mare; o creştere nu doar în înălţime, vom atinge în acest fel un mai mare succes.

Noi credem că trebuie doar să urcăm simplu pe scară, dar ridicarea pe  treptele scării depinde de răspândirea împrejur. Această scară a crescut sub forma unui con, ca şi dunele de nisip construite de copii. Dacă vrei ca duna ta de nisip să fie înaltă, trebuie ca baza să o construieşti mai larg. Identic, dezvoltarea noastră ascendentă este construită la fel. Nu poate fi sub o alta forma. Este imperativ.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 6/6/2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare : Care este condiţia pentru a avea dorinţa de  unitate, este dorinţa mea  de a înţelege şi a simţi totul în mine?

Răspuns : În timpul procesului de muncă spirituală, dorinţa noastră de a înţelege şi a simţi totul în noi nu se contractă, din contră , va creşte din ce în ce mai mare. Şi trebuie să  crească deoarece devine din ce în ce mai integrală. Am început deja să înţeleg cum imaginea  mea asupra realităţii se schimbă şi corpul meu, ocupând un spaţiu special în spaţiul fizic, îmi dă un sentiment de distanţă, de izolare faţă de alţii, chiar opoziţie şi diferenţă faţă de alţii.

Am nevoie să mă aduc pe mine însumi într-o stare  de eliberare de corpul fizic. Corpul nu există. deasupra corpului meu, ceea ce putem spune  de asemenea  şi deasupra egoului, acolo există conexiune între mine şi alţii.  Iar corpul nu există, este ca un fel de imagine egoistă în imaginaţia mea, în conştiinţa noastră. Astfel  am nevoie să învăţ  a descrie starea mea viitoare mie însumi. Ceea ce mă interesează este doar unitatea mea spirituală  între noi. Nu este  nici o semnificaţie  a corpurilor. Mai târziu vom vedea cum vor dispărea.

În înţelepciunea Cabla învăţăm despre  naşterea  Kliului  spiritual, despre creşterile şi schimbările de stare. Acelaşi lucru are loc cu noi în lumea noastră, naşterea şi creşterea  corpului nostru, care în principiu este egoul nostru. Corpul nostru este ceea ce există în imaginaţia noastră, de fapt este format în egoul nostru. După aceea se topeşte, dispare, moare, iar în locul său  un alt corp apare, şi un altul, şi tot aşa până când vom ieşi la nivelul  de corectare completă. Ne întoarcem în corpuri întotdeauna deoarece sunt imperative pentru noi pentru independenţa  noastră în atingerea oricărui nivel spiritual.

Între fiecare nivel spiritual exista o deconectare, o ruptură.

Pentru a atinge  un anume nivel spiritual  trebuie să cazi din el la nivelul acestei lumi. Cel puţin pentru moment ai nevoie să simţi că trăieşti doar în această stare  de bestie, iar după aceasta  vei începe să  atingi următorul nivel spiritual. Ai căzut la acest nivel de fiecare dată,  şi din nou ai avut cu tine  un salt energetic către următorul nivel.

Şi doar prin completarea tuturor corecţiilor când ai cu tine o acţiune numită (Samuel II 23:20) ” … un viteaz din  Kabtziel care a făcut multe acţiuni” (adică „Voi aduna împreună””), când vei aduna toate aceste nivele şi le vei conecta integral atunci ultima stare  a completării corecţiei apare. Iar până atunci, corectăm fiecare  valoare într-o formă discretă(izolată),  exact cum un electron sare în atom la următoarele nivele. Dar în general când sare emite fotoni, în timp ce noi facem opusul deoarece  urcăm spiritual, prin urmare noi aparent absorbim energie din mediul  energetic înconjurător numit „Creator” sau „Lumina”, şi asta obligă urcarea noastră la o  orbită din ce în ce mai înaltă.

Din a 2-a pregătire pentru Convenţia din Krasnoyarsk 6/13/13

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Exodul 20:3 – 20:5: Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici orice fel de asemănare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau care sunt jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la a treia şi a patra generaţie a celor care Mă urăsc, şi care arată milă până la a mia generaţie a celor care Mă iubesc şi care păstrează poruncile Mele.

Poruncile sunt considerate ca baza întregului cod uman al întregii existenţe umane. Ele sunt recunoscute de către toate religiile, toate societăţile, şi servesc ca bază pentru o viaţă socială. Totuşi, în Cabala, ele au o semnificaţie total diferită.

Cu alte cuvinte: “Eu sunt singurul! Eu sunt incorporal! Eu nu pot fi reprezentat, imaginat sau înţeles! Nu vă dau niciun indiciu a ceea ce Sunt! Eu nu pot fi pus în buzunarul vostru, plasat în colţ sau agăţat pe perete. Este imposibil să faci o amuletă de la Mine şi Eu nu pot lua forma unui fel de semn. Nimic din toate astea nu este posibil!

Oamenii sunt foarte diferiţi. Un copil primeşte o jucărie şi nu o mai aruncă o lună sau două. Aceasta îl calmează.

O persoană merge într-un templu, se roagă, se confesează şi asta îl calmează. Totul va fi bine! Pentru toată lumea este un medicament, un remediu pentru a ajusta preocupările lor, o prevenire a diverselor activităţi sociale, familiale şi alte probleme.

Noi nu avem nimic concret aici. Este imposibil să Îl imaginezi, ceea ce înseamnă că nu există o persoană de apelat, aceasta e o mare problemă. De fapt, aceasta se traduce în faptul că nu există Dumnezeu pentru o persoană obişnuită care trăieşte în această lume ? Noi suntem incapabili să-L vizualizăm sau să-L simţim. Este o proprietate abstractă de dăruire, ceva inform care umple totul şi, în acelaşi timp, nimic. Ce senzor ne va permite să-L dezvăluim ? Trebuie să începem să-L simţim într-o manieră sau alta. Totuşi, nu este nimic în jurul nostru.

Pur şi simplu nu ne putem imagina pe Domnul, puterea superioară, aşa cum este descris în Tora şi nu putem stabili un contact cu această forţă. Pentru a rămâne în contact cu El, trebuie să prindem ceva, să facem apel la cineva şi să-L înfăţişeze într-un fel.

Întrebare: De ce aceste “fire” sunt tăiate de la noi ? Este ca şi cum am pluti în aer. De ce este aşa?

Răspuns: Deoarece noi trebuie să-L găsim la un nivel complet diferit. Ar trebui să ne ridicăm până la gradul Său. Atunci, noi vom simţi ceva ce nu am simţit înainte şi vom defini lucrurile pe care înainte eram incapabili să le înţelegem. Aceasta va deveni posibil deoarece vom primi un nou set de senzori, numit cele cinci Sefirot.

Înainte de a realiza asta, nu există un astfel de lucru ca “Dumnezeu” pentru noi. Nu este nimic! Desigur, există natura care ne răsuceşte, ne trage înainte şi se joacă cu noi, ne obligă să continuăm să trăim, pentru a da naştere la cineva, controlează comportamentul nostru în mediul nostru şi în societate şi apoi ne îngroapă. Asta-i tot.

Am exagerat totul arătând că oamenii nu au nicio relaţie cu Creatorul sau cu Tora. De aceea este spus că Tora este intactă, deoarece nimeni nu a atins-o vreodată, măcar o dată. Tora este o învăţătură (precept); este un mecanism spiritual total deconectat de la om. Faptul că am ales-o ca fiind sursa frumoaselor noastre reguli şi legi morale este foarte liniştitor. Fără ea, nu am fi fost decât nişte barbari.

Cu toate acesta, ţin să subliniez că aceste reguli şi aceste legi nu au nimic în comun cu Tora autentică. Trebuie să înţelegem că puterea Torei, veridicitatea şi esenţa acesteia nu se referă la reguli şi legi. Puţin important ceea ce facem în această lume, ceea ce contează este de a ştii dacă reuşim să ne ridicăm la nivelul următor, acolo unde Creatorul ne este revelat. Pentru asta, nu avem nevoie ca El să fie observabil sau să ne apară ca o imagine sau ca un fenomen. Conştiinţa noastră se ridică la un nivel la care nu avem nevoie de imagini, deoarece putem să ieşim din noi înşine.

Aceasta explică de ce porunca: “Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine” vine în primul rând, de ce este considerată ca o poruncă majoră şi de ce precede pe toate celelalte. Fiecare poruncă ulterioară (ordinea nu este aleatorie; ele sunt organizate într-un anumit fel) defineşte îndeplinirea acestei porunci principale speciale.

Dacă nu putem observa această poruncă, toate celelalte porunci nu valorează nimic. Ele nu ne duc la scop. Constant, trebuie să păstrăm în minte această poruncă primară. Pentru asta, trebuie să îndeplinim celelalte porunci.

Din programul kab.tv, “Secretul cărţii eterne”, 25.02.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Trebuie sa vedem în mod constant exemplul bun al prietenilor care ne arată o imensă putere de muncă şi devotament faţă de scop. Când mă uit la un prieten slab, chiar dacă este pe acelaşi drum ca mine, devin şi eu slab. Trebuie să acceptăm că muncim împreună şi că ne susţinem reciproc.

Doar observând oameni slabi, chiar şi în societatea noastră, ne facem un deserviciu, deoarece ne slăbesc arătându-ne exemplu negativ. Privesc prietenul şi încep să cred şi eu că pot studia mai puţin sau că pot să nu vin în fiecare zi la lecţie.

Deci, trebuie să văd un foc arzător în toată lumea. Societatea trebuie să ceară asta de la toţi membrii. Nimeni nu poate sta deoparte şi să studieze liniştit în colţul lui. Trebuie să fie un exemplu pentru ceilalţi.Trebuie să simt faptul că primesc imbolduri pentru măreţia scopului de la toată lumea, să simt cum apar zilnic noi schimbări în ei, faţă de Creator şi faţă de mediu, să simt ca şi cum sunt în spatele altora care avansează repede şi astfel voi fi atras de ei şi voi invidia în mod egoist succesul lor şi nu voi putea să mă liniştesc.

Dar dacă ei nu îmi furnizează toatea cestea, nu am nevoie de o asemenea societate.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 10.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

În spiritualitate, adulterul înseamnă a folosi o dorinţă necorectată.  Faptul este că, partea masculină a vasului spiritual este un Masach (ecran), intenţia  “în scopul de a dărui” şi partea feminină este “dorinţa de a primi”.  A primi pentru a dărui este utilizarea corectă a dorinţei, realizarea sa corectă.

Deci, adulterul înseamnă a folosi dorinţe incorecte. Nu este soţia ta, nu este dorinţa ta corectă. Trebuie să alegeţi dorinţa corectă, să fiţi angajaţi în fiecare din ele, vă căsătoriţi, vă conectaţi, vă alăturaţi, vă uniţi şi daţi naştere stării următoare de rang superior. Atunci Lumina va veni şi le va umple.

Câte noi dorinţe apar la o persoană în fiecare minut? În fiecare minut, ea este diferită şi dorinţele sale sunt diferite, dar, deoarece lumea întreagă eşti tu, realizarea ta, atunci în ansamblu, nu există dorinţe neobişnuite.

A vedea şapte miliarde de persoane diferite în lume sau trei miliarde de perechi este, de fapt, ceea ce este într-o persoană, deoarece dorinţele se schimbă constant, la fel ca şi Masachim (ecranele) lor.

O persoană este o sumă, un element integral, care include întreaga umanitate. Toată umanitatea este un soi de expoziţie, o fotografie, o replică a stărilor noastre interioare. Aceasta înseamnă că, în timpul fazei de corecţie, o persoană trece prin, să spunem, trei miliarde de stări şi astfel vede trei miliarde de perechi externe ei.

Tora nu vorbeşte despre problemele pe care le întâlnim în această lume. Adulterul face parte din istoria umanităţii şi nu există niciun mijloc pentru a remedia acest fenomen care a înflorit mereu. Dorinţele sexuale sunt considerate plăceri elementare, cele mai elementare, ceea ce înseamnă că plăcerea sexuală este, de fapt, cea mai mare plăcere.

O persoană nu poate respinge toate plăcerile, ea poate să le utilizeze corect. Interdicţiile în creştinism şi, pe de altă parte, anularea interdicţiei şi bigamia în Islam, sunt precum “linia dreaptă” şi “linia stângă” cu privire la iudaism, unde este normal să ai o soţie şi adulterul este interzis.

Din punct de vedere spiritual, o persoană are dorinţa care trebuie îndeplinită la un moment dat. Este numită partea feminină. Ea trebuie să pregătească un Masach cu intenţia corectă a dorinţei pentru a dărui şi apoi să-l folosească. Rezultatul, ceea ce înseamnă adevărata dăruire, lumina care este născută în noul sistem, este numită “urmaşul său”.

Din “Secretele cărţii eterne”, kab.tv, 04.03.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→