Întrebare: Cum ar trebui să se unească grupul mondial şi să facă un efort pentru a evita starea „de avort spiritual” ?

Răspuns: Dacă ne vom conecta ca un grup global, atunci toată lumea va cunoaşte to ceea  ce traversează unul din membrii sau ansamblul grupului. Prin urmare, noi suntem încorporaţi şi trecem prin aceste stări rapid. În ceea ce priveşte viteza, o astfel de dezvoltare a numeroase grupuri împreună diferă calitativ de dezvoltarea unui grup, fără a vorbi de o singură persoană.

Deşi schimbările par a fi indirecte, sunt incluse în toată lumea şi servesc la pregătirea noastră. Apoi, brusc, am gânduri şi sentimente pe care alţii le-au cunoscut deja şi deci, ele evocă noi stări în mine. E ca şi cum în lumea noastră, învăţăm unii de la alţii: un copil născut în secolul 21 foloseşte experienţa tuturor generaţiilor care l-au precedat. Deci, este benefic şi util să fie conectat puternic şi cât mai aproape posibil, deoarece scurtează drumul într-un mod semnificativ. Astăzi, natura cere acest lucru.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 02.05.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Congresul din New Jersey va avea loc curând. Noi înţelegem că totul depinde de pregătire. Cum trebuie să se pregătească, pentru această întâlnire, prietenii din întreaga lume

Răspuns: Mai întâi, ne conectăm la congres în scopul de a ajunge la unitate, Arvut, fuziunea dintre noi, toate aceste condiţii sunt necesare pentru a descoperi Forţa Superioară care controlează lumea şi construieşte întreaga realitate. Este scopul de a învăţa înţelepciunea Cabala. Este special concepută pentru a găsi această Forţă Superioară. Înţelepciunea Cabala este revelaţia Forţei Superioare pentru fiinţele create, cum a scris Baal HaSulam în articolul „Esenţa înţelepciunii Cabala”: „Această înţelepciune nu este nici mai mult nici mai puţin decât o succesiune de rădăcini care se întind prin intermediul cauză şi efect, prin reguli fixe stabilite, reunite într-un scop unic şi exaltat descris ca „revelaţia Divinităţii Sale creaturilor din această lume”.

Acesta este motivul pentru care ne reunim la congres: să construim condiţiile graţie cărora Creatorul se va revela. Descoperirea Creatorului de către fiinţele create este obiectivul înţelepciunii Cabala. Aceasta este realizată prin unitatea dintre noi. Este ceea ce dorim să atingem la Congres şi trebuie să ne gândim la asta.

Forţa pe care o descoperim este forţa dăruirii şi dragostei. „Creatorul” se află la baza dăruirii şi dragostei. El este bun şi binevoitor deoarece bunăvoinţa este caracteristica cuiva care face bine. Şi „nu este altceva decât binele care face bine”.

Pentru a-L dezvălui, trebuie, de asemenea, să primim două detalii de percepţie:

● Nu este nimeni ca noi, un singur om cu o singură inimă;

● Fiecare dintre noi este bun şi binevoitor pentru toţi ceilalţi.

În acest mod, realizăm o „legătură” unde Creatorul se poate revela conform legii echivalenţei de formă. Când relaţiile dintre noi sunt ajustate pe principiul „binele care face bine”, atunci Binele de Sus care Face Bine se va manifesta printre noi. Astfel vom revela Creatorul în fiinţele create devenind Shechinah, adică „locul” unde El locuieşte.

Aceasta vrem să descoperim prin lumea prezentă la Congres, care va avea loc într-o săptămână. Aceasta trebuie să pregătim. Trebuie să spunem că congresul va fi unic în scopul său. O mare varietate de participanţi se vor întâlni şi este un lucru bun. Diversitatea dă putere unităţii.

Sper că vom putea să ne conectăm în mod corect şi că vom simţi că aparţinem acestei unităţi la care trebuie să ne întoarcem, să fim integraţi, să fim ca înainte. Astfel, în sânul acestei unităţi comune, Creatorul va fi descoperit şi descoperirea acestei Forţe Superioare va rezolva toate problemele noastre, fizice şi spirituale.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 01.05.2013, „Garanţia reciprocă”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principalul lucru este de a păstra adeziunea cu Creatorul. Din acest punct, o persoană începe să vadă toată viaţa sa precum o serie de exerciţii care au scopul să o lege mai mult de Creator. Toate cojile acţionează ca un ajutor împotriva ei şi toate evenimentele pe care le traversează sunt esenţiale, deoarece sunt modul în care ea poate corecta, în funcţie de rădăcinile sufletului, toate defectele lipse de adeziune.

Astfel, o persoană binecuvântează răul, ca şi cum binecuvântează binele şi deci, avansează. Înţelege că tot ceea ce i se întâmplă sunt adevărate cadouri care vin de Sus, de la Creatorul care o vrea mai aproape de El. Astfel, în loc să se simtă furioasă sau supărată, se simte recunoscătoare că foloseşte totul ca un mijloc de a adera la Creator.

Dacă o persoană nu o ia în acest mod, atunci ea începe imediat să activeze alte ecrane de ascundere asupra sa, care o forţează să avanseze în aceeaşi direcţie, dar de o manieră mult mai îndelungată şi mai dificilă. În acest caz, ea va fi echipată cu diferite sub-sisteme care o vor ajuta să reacţioneze corect la întreruperile simţite iniţial şi pe care ea nu putea să le vadă, imediat, ca un mijloc de adeziune. Acum, ea va trece mai multe faze suplimentare astfel că va fi în măsură să vadă asta.

Aparţine mediului, în cazul în care este dispusă să-l vadă sau nu: studiu, grup, participarea la activităţi şi munca cu prietenii. Conform condiţiilor şi mijloacelor care au fost date de Sus, o persoană trebuie să rezolve problema, este obstacolul care pare să vină între ea şi Creator, ca şi cum Faraonul apare între ei.

Dacă o persoană se pregăteşte corect prin mediu, studiu şi susţinerea grupului, ea poate rezolva această problemă în mod corect. Deoarece ea poate găsi soluţia în acelaşi loc în care s-a pregătit cu mediul. Cu toate acestea, dacă nu pregăteşte acest loc, obstacolele o împing. Ea nu poate rezista presiunii tuturor invitaţiilor pe care le-a primit de Sus, pentru a consolida legătura şi contrarul se produce. Forţa care vine să o trezească nu este resimţită ca o goarnă pentru adeziune, ci ca o întrerupere.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 29.04.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Fiind într-o stare de Katnut (micime), la un anumit nivel este deja considerat ca având un picior pe acest nivel următor. Va veni o vreme când vei crește și vei fi într-o stare de măreție. Adică, ești deja numit cu numele acelui nivel mare. Există o mare diferență între a fi un pui și a fi un copil, o mică ființă umană.

Într-o stare de micime este auto-anulare și concesie – te limitezi în mod conștient. În lumea noastră, un copil mic nu știe ce vase va avea când va crește. În același timp, el de joacă cu jucării, cu o mașină de jucărie. Visul nepotului meu mai mic este să fie șoferul unui camion de gunoi, deoarece el vede acest camion mare frumos, care face atât de mult zgomot; el nu știe încă care va fi nivelul său viitor, sau ce-și va dori când va crește.

În spiritualitate, atunci când te afli într-o stare de micime, nu știi nivelul în sine, dar știi deja vasele tale, deoarece va trebui să efectuezi o restricție asupra lor. Este din cauză că o stare de micime este parte a unui întreg nivel, iar tu trebuie să-ți limitezi AHP-ul. Nu știi încă ce înseamnă să fii mare la acest nivel deoarece nu l-ai atins, dar deja îți imaginezi cum va fi;  îi înțelegi vasele, iar acest lucru îți oferă puterea de a efectua o restricție și de a te limita.

Te anulezi înaintea celui superior, ceea ce înseamnă că ești deja gata să renunți la tot ceea ce ai acum și să rămâi în „credința deasupra rațiunii”, în scopul de a te asemăna celui superior în viitor. O faci de dragul viitorului! Aici se formează o legătură între cele două niveluri: Fiind intr-o stare de micime, îmbraci GE al tău în AHP al celui superior. Vrei să fii ca AHP al celui superior și astfel îți limitezi propriul AHP, vasele tale de primire, iar pentru asta ai nevoie de o mare putere de a le depăși.

O stare de micime nu este doar o copilărie care este liberă de griji, atunci când nu este nevoie să „te stresezi” pentru nimic, ci de fapt o stare care necesită mult curaj și depășire. Trebuie să te simți întreg în fiecare stare: Nu-ți folosești AHP-ul, dar aceste vase sunt familiare pentru tine și tu știi unde te duci. În caz contrar, munca ta nu ar fi completă și nu ai fi în măsură să te anulezi.

Vezi pe cel superior și înțelegi că este posibil să aderi la El acum, ca un copil la un adult, la început chiar și ca un singur punct de la care începe aderența. Renunți la tot ce ai avut. Ibur (concepția), începe de la cele trei zile de asimilare a spermei, care simbolizează anularea ta în toate cele trei linii.

În primul rând, în linia de stânga, rămâi alipit de cel superior în măsura în care ego-ul tău îți este revelat, deși tu descoperi acolo că nu ești de acord cu el în nici un fel! După ce ai făcut acest lucru și ai aderat la cel superior, lucrurile devin mai dificile: Lumina vine și vrea să te umple cu toate plăcerile și să-ți ofere întreaga lume, de la un capăt la celălalt. Dar refuzi să accepți toate acestea și dorești doar să fii în adeziune cu cel superior! Aceasta este linia dreapta.

Apoi vine linia de mijloc, și astfel tot acest timp este numit „cele trei zile de asimilare a spermei.” Adică, ai atât atingerea Creatorului cât și recunoașterea Lui, tot ceea ce-ți dorești în El. Cu toate acestea, nu dorești să primești nimic: nici realizare, nici înțelegere. Vrei doar adeziune cu cel superior, și-ți dorești să nu primești nici un auto-beneficiu din această adeziune, nimic, niciodată! Aceasta se numește a treia zi de asimilare a spermei, după care embrionul începe să se dezvolte.

Din partea a 3-a a Lecției zilnice de Cabala 23/04/13, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că atunci când o persoană „iese din sine”, din ego-ul său, ea plutește deasupra stărilor sale, deasupra bolilor sale. Se simte diferit. Cum poate cineva explica unei persoane semnificația „ieșirii din sine?”

Răspuns: Este cunoscut faptul că în orice stare este o persoană, totul depinde de starea sa emoțională, de modul său de gândire. Toate informațiile, rele sau bune, pot provoca o agravare sau ameliorare a stării cuiva. Acest lucru înseamnă că o persoană este o ființă spirituală, în sensul că ea se simte în conformitate cu spiritul din ea.

Prin urmare, sarcina noastră principală este să obținem hrana externă corectă de la mediul din jurul nostru și să înțelegem că trebuie să căutăm după această hrană în noi și în afara noastră. Apoi, vom fi mereu în topul sănătății.

Din emisiunea KabTV „Medicina viitorului” 7/04/13

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Sanatate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil ca grupul să nu dea unei persoane susţinerea de care are nevoie ?

Răspuns: Grupul dă unei persoane susţinerea de care ea are nevoie, conform a ceea ce ea poate simţi. Întrebarea este dacă ea este suficient de sensibilă pentru a simţi această susţinere. Poate că ea nu este conectată la grup, nu contează ce se întămplă, ea trăieşte propria viaţă. Vine la cursuri, studiu şi se întoarce acasă. Poate reveni la lecţii după câteva zile, atunci când nu are altceva de făcut. Nu-i pasă de ceea ce se întâmplă în grup. Nu dezvoltă sensibilitatea interioară de a simţi un răspuns, o impresie, o inspiraţie. Vine, pur şi simplu, din când în când, la cursuri. În acest fel, nu va recepţiona nimic de la grup.

Grupul este un vas, un mijloc de a adera la Superior, modul în care embrionul aderă la uterul mamei, placenta prin care o persoană aderă la Creator. În acelaşi timp, este doar sub forma unui embrion, iar grupul este toată lumea lui, ca burta unei mame. Cu toate acestea, mai târziu, primeşte forma lumii întregi.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 29.04.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ştim că am atins starea spirituală de Ibur  (concepţie)?

Răspuns: Vă sugerez să faceţi următoarele: în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, încercaţi să vă treziţi cu ajutorul mediului, să păstraţi acelaşi program zilnic, să vă anulaţi şi să acceptaţi că toate problemele vin de Sus, astfel ca să vă ajute să vă anulați în faţa Forţei Superioare, prin intermediul grupului.

Semnul corect al auto-anulării este bucuria. Nu cereţi nimic altceva, doar să rămâneţi în această stare în scopul de a progresa, pentru anularea ego-ului. Aceasta înseamnă, deja, că sunt în starea Ibur.

Nu-mi pasă ce primesc de la ea. Singurul lucru pe care-l vreau şi care este cel mai important  pentru mine este să rămân lipit, cât mai puternic posibil, adică la cel mai mic punct de anulare, în cea mai mică stare. Şi pentru că vreau să văd şi să simt diferite fenomene spirituale, trebuie să lucrez, încâ, asupra mea. Cu alte cuvinte, trebuie să anulez ego-ul meu la nivelul zero, ceea ce numim adeziunea cu Cel de Sus.

Apoi, cresc mai mult auto-anularea, dincolo de acest punct şi mă lipesc mai puternic, chiar dacă ego-ul meu se trezeşte. Astfel, trec nouă luni de sarcină. Partea cea mai dificilă este în primele trei zile de la absorbţia de material seminal. Cele mai multe probleme se produc în acest stadiu, atât în viaţa spirituală cât şi în viata corporală.

Chiar şi problemele precum avortul spontan, care se produc în stadiile mai avansate ale sarcinii, se produc datorită diverselor disfuncţionalităţi şi defecte care au apărut în cursul primelor trei zile de absorbţie a materialului seminal.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 01.05.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferenţa între cartea Zohar şi „Introducerea” pe care am început să o studien?

Răspuns: „Introducere” este un comentariu detaliat şi important pentru oamenii care vor să cunoască Cartea Zohar, chiar dacă nu au atins-o, încă. În orice caz, această „Introducere” săvârşeşte avansarea unei persoane. Dacă ea studiază, va putea să continue şi să studieze Cartea Zohar, deşi Cartea Zohar este mai dificilă decât „Introducere”.

Există multe forţe auxiliare mari în „Introducere”. „Introducere” este construită astfel încât, o persoană care studiază se înmoaie şi prinde o formă adecvată, pentru a plonja în profunzimea Cărţii Zohar. Imaginea unei persoane devine adaptabilă Cărţii Zohar. Deoarece tot ceea ce este necesar este o pregătire şi „Introducere” ne-o dă.

Am studiat cu Rabash şi el a spus că „Introducere” include totalitatea Cărţii Zohar. Vom descoperi ce înseamnă asta în viitor.

Partea a doua a Cursului zilnic de Cabala, 01.05.2013, Cartea Zohar, Introducere „Trandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, articolul 96, ”Ce reprezintă în muncă, gunoi de grajd și de cramă?” Baza, pe care și-a clădit rânduiala lucrului, a fost cea mai de jos posibilă și, în întregime, mai presus de rațiune. Doar acela care este cu adevărat nebun poate să se coboare într-atât încât să înainteze fără nici o bază pe care să-și întemeieze credința, literalmente, fără nici un suport.

În plus, el acceptă cu mare bucurie această muncă, de parcă ar avea o știință și o viziune reale pe care să-și sprijine certitudinea credinței. Și totul exact în aceeași măsură mai presus de rațiune, de parcă ar avea rațiune. Prin urmare, dacă persoana persistă pe acest drum, el nu poate da greș niciodată. Mai mult, el poate să fie mereu fericit, prin credința că servește un mare Rege.

Trebuie să coborâm de la înălțimea egoului nostru, de la încrederea că știm și înțelegem totul, că avem totul sub control. Asta trebuie să fie într-o asemenea măsură încât ajungem la recunoașterea totalei disperări, a lui zero absolut, 100% neimportanță. În aceași măsură, în care cunoștințele noastre au fost mărețe, în aceași măsură noi mergem acum împotriva rațiunii și suntem bucuroși de asta, simțindu-ne siguri că este un lucru corect.

Nu vrem să luăm în seamă nimic din ceea ce vine din dorința noastră de a primi. Și asta pentru că, fără îndoială, tot ce vine din ea este o minciună, nu contează cât de adevărată sau reală poate părea.

Desigur, este posibil să cobor atât de jos și să urc la credință numai prin Lumina care Reformează, dar nu avem nicio putere să facem asta, deoarece nu avem nimic decât egoul nostru. Ne putem doar verifica prin bucuria pe care o simțim când ne întoarcem la aceleași probelem, aceleași greșeli, înțelegând mai bine de fiecare dată în ce măsură trebuie să fim în starea de neputință.

Toate aste trebuie să fie în credință deasupra rațiunii: măsura în care sunt capabil să nu îmi iau în considerare mintea. Îmi accept mintea, dar numai pentru a munci deasupra ei și a avansa în consecință. Este imposibil să obțin atributele dăruirii fără să trec prin punctul zero al neimportanței sinelui.

Este același punct care se numește un embrion (Ibur), concepție. Acest nivel ne apare constant înaintea noastră de fiecare dată, cu noi condiții și noi adâncimi ale dorinței (Aviut). Coborâm la ”zero” și trebuie să ne justificăm trecutul nostru, ceea ce se numește dăruirea pentru dăruire, iar apoi să ne justificăm trecutul pentru alții, numit primire pentru dăruire. Asta înseamnă că mai întâi ne corectăm greșelile, iar apoi schimbăm greșelile în merite.

Dar atunci când le schimbăm în merite, le aducem la neimportanță, deoarece doar Creatorul este cel care determină totul. Așadar structura pe care o construim este bazată pe punctul de neimportanță, pe starea de embrion care crește și se anulează pe sine din ce în ce mai mult.

Din pregătire pentru Lecția zilnică de Cabala din 01.02.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Avem o situaţie foarte specială cu Creatorul.  Dacă o persoană îşi pune toate speranţele egoiste în El, ca toţi oamenii în această lume, atunci totul merge bine. Toată lumea crede: Creatorul este bun şi El ne trimite lucruri bune şi are grijă de noi. Deşi oamenii suferă, ei găsesc mereu o justificare pentru asta. Vedem că nu este prea dificil să te agăţi de o credinţă simplă. Miliarde de persoane cred, cu adevărat, în existenţa unei forţe superioare şi sunt gata pentru diferite sacrificii şi chiar sacrificarea vieţii, pentru această convingere.

Este atât de simplu, deoarece vine din ego-ul nostru. Omul laudă şi glorifică Creatorul şi este pregătit pentru a se obosi şi a efectua diferite ritualuri religioase. Totuşi, nu ne putem gândi la El şi suntem sceptici când trebuie să aflăm dacă El există, cu adevărat,  dacă este bun şi binevoitor, dacă totul vine de la El sau nu. Este atât de dificil, deoarece asta nu provine din ego, ci din punctul din inimă, din forma care este opusă atitudinii generale a lumii întregi, faţă de Creator.

Totuşi, ne este dat un mediu, astfel că atitudinea noastră faţă de Creator nu provine din ego, ci din condiţia opusă. Graţie mediului, noi putem, cu adevărat, să ne asociem cu Creatorul, în măsura în care societatea creşte importanţa Lui în ochii noştri. Cu cât considerăm întreaga societate ca importantă, cu atît mai mult o persoană poate atribui importanţă valorilor acceptate în societate, inclusiv importanţa Creatorului.

Dacă o persoană leagă mediul la punctul din inimă, şi Creatorul este în interiorul societăţii şi intră treptat într-o persoană, intră în punctul din inimă. Aceasta trebuie să cerem grupului nostru. Fără asta, nu avem nicio şansă să descoperim Creatorul, cu excepţia conectării mediului la punctul din inimă, în aşa fel încât Creatorul sa se dezvăluie în conexiunea lor, într-un întreg.

Pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 23.04.2013

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Perceptie, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate - Niciun comentariu→