Category Archives: Lectia zilnica

Şmecheriile Faraonului

Întrebare: Uitându-mă înapoi pe drum, îl văd pe Faraon cum merge constant cu mine. Nu cu mult timp în urmă, a apărut un nou trend, psihlogie vectorială sistematică, iar multe lucruri sunt similare cu Cabala. Asta înseamnă că Faraonul devine mai iscusit.

Răspuns: Metoda Cabalistă este foarte directă. Vobeşte despre un singur lucru dar, gradual, revelează din ce în ce mai mult. Omul descoperă o mare adâncime şi mişcare în textul Cabalist şi dacă acţionează în conformitate, atinge un punct de adeziune cu Creatorul, cu forţa care se ocupă de tot. Tot restul a fost inventat de om.

Dar pentru a ne direcţiona către El, acesată forţă se formează în noi constant, mai fin, mai precis, până când devine ascuţită ca atributul dărurii, pentru a intra în „gura acului”.

De-a lungul istorie, omul a inventat diferite metode. Au fost numărate oficial 3800 de metode diferite, credinţe şi religii, dar ele pot fi mai mult sau mai puţine, deoarece unele dispar din lipsa de credincioşi. Apar constant noi teorii. Încă din mijlocul secolului 20, au apărut multe metode noi bazate pe descoperiri ştiinţifice. În plus sunt multe metode care au fost folosite de serviciile secrete, de exemplu, pentru dezvoltarea puterii mentale interne a omului. Oamenii nici nu ştiu de asta.

Toate aceste metode se bazează numai pe ego şi pe dezvoltarea lui. Dacă pare că există dezvoltare deasupra egoului, este tot un altruism egoist, care carcterizează 10% din populaţia lumii, care vrea să facă bine, să păstreze ecologia, să protejeze natura, animalele, etc. În alte cuvinte, ei se ocupă cu altruismul lumii noastre, totuşi este acelaşi egoism.

Există o graniţă foarte subţire, o luptă, clarificări şi examinări: „Care este metoda pură pentru obţinerea Luminii Superioare?” Reiese din clarificarea internă constantă a direcţiei noastre.

Cred că toate celelalte metode sunt de un mare ajutor. În lume totul a fost creat pentru a ajuta oamenii „curaţi” de diferite confuzii şi greşeli.

Pe aceste baze trebuie să clarificăm ce este adevărul. Asta înseamnă că nu clarifici psihologia, nici diferite metode de antrenament intelectual ci mai degrabă asemănarea cu Lumina, atrăgând Lumina asupra ta. Asta este întreaga diferenţă între metoda Cabalistă şi celelalte metode.

Toate metodele noi care par să semene cu Cabala, ne sunt date de Faraon sau de Creator prin Faraon. Este scris: „I-am îngreunat inima”, iar asta este pentru a alege, oamenii care au încărcături, greutăţi, în grupul nostru.

Deci nu ar trebui să ne pară rău de oamenii care vin şi mai târziu 90% din ei pleacă. Înţelepciunea Cabala îi alege numai pe aceia care aparţin Creatorului, aceia care pot cu adevărat să medieze între El şi restul umanităţii. Lumi spirituală este construită pe calitate, nu pe cantitate.

Suntem fericiţi de orice persoană care vine, dar fiecare este liber să aleagă. Nu subestimăm pe nimeni în niciun fel, dar dacă o persoană pleacă, este liberul ei arbitru. Asta înseamnă că încă are de muncă asupra sa la alte nivele şi nu este gata încă să vină. A primit ceva de la noi; va procesa mai târziu şi, după un timp, se va întoarce la noi. Dacă nu, atunci are drumul său şi îl va termina în viitoarea viaţă, în timp ce noi vrem să îl terminăm în această viaţă.

Înţelepciunea Cabala împrăştie cunoastere, ca un fermier care plantează seminţe în timp ce merge pe câmp, iar dacă cineva culege ce cade, este bine. Nu depinde de dorinţa noastră. Putem doar spera că vor auzi de noi cât mai mulţi oameni posibil şi apoi este deja munca Creatorului.

Din KabTV’s “Bazele Societăţii integrale” 4/08/12

Beneficiul pur al omului

Celor cărora li s-a dat şansa să alunce sunt aceia care au obţinut un anumit grad şi trebuie să reveleze înclinaţia rea care nu poate fi corectată. Dar atunci când ni se arată un pic din ego-ul nostru, vrem imediat să fugim şi să ne ascundem. Inima ţi se împovărează, energia şi inspiraţia îţi sunt luate, iar tu accepţi asta. Nu mai eşti în starea de spirit corectă; mergi ca lovit şi cu o expresie pesimistă pe faţă.

Înţeleg că oamenii experimentează diferite stări. Dar grupul este capabil să creeze o atmosferă în care o persoană poate cu uşurinţă, într-o clipă, să depăşească aceste căderi– să le depăşească pe loc şi să înceapă să aprecieze dăruirea, deasupra atitudinii lui.

Trebuie să fiţi recunoscători că starea de spirit v-a fost luată şi că egoul vostru nu mai participă la acţiunile voastre spirituale. Într-adevăr, în acest caz, acţiunile voastre vor fi cu siguranţă în scopul dăruirii.

Nu vreau să fac nimic. Nu sunt în dispoziţia necesară şi nu simt importanţa, dar cu mintea înţeleg că dacă aş face asta, ar fi o acţiune de dăruire. Nu am energie şi nici dorinţa să fac asta, dar pot să o cer. Iar când nici nu mai sunt în stare să o cer, pot veni la grup care mă va trezi şi îmi va da un pic de inspiraţie.

Dar nu cer combustibil, dispoziţia corectă! De fapt, dacă eram în dispoziţia corectă, egoul meu ar fi vrut imediat să facă aceste acţiuni. Hoţul va fugi în faţa tuturor, strigând: „Prindeţi hoţul!”. De aceea vreau să îmi păstrez dispoziţia proastă! Desigur, nu încerc să rămân în disperare, dar nu cer să mi se corecteze. Vreau ca egoismul meu să stea deoparte de ceea ce fac acum.

Iar acum, oricând fac ceva – va fi o acţiune de dăruire. De fapt, această dăruire nu se petrece din dorinţa mea de a mă bucura ci numai pentru că am primit putere de Sus: simţul importanţei şi abilitatea. Creatorul a făcut toate acestea prin mine: El m-a furat şi a executata această acţiune. Acesta este beneficiu pur numit similaritate cu El şi adeziune.

Şi lăsaţi sentimentul să rămână aşa de rău cum a fost. Nu cer ca să fie corectat. Asta mă va proteja să adaug egoismul meu la acţiunea spirituală. Din acest motiv, în timp ce continui să merg înainte, animalul din interiorul meu se simte mai rău dar, în acelaşi timp, omul va continua să se simtă mai bine pentru că acum eşti în stare să faci acţiuni de dăruire peste toate aceste sentimente neplăcute. Deci, te împarţi în două.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 4/2/12, Studiul celor Zece Sefirot

Prima etapă

Întrebare: Ce am făcut în workshop a fost de fapt muncă împotriva ego-ului. Dar cu trecerea timpului, importanţa acestei munci pare să se estompeze. Cum putem vedea în mod constant importanţa grupului?

Răspuns: Toate studiile noastre sunt bazate pe anularea egoului, pentru a începe să ne simţim integrali, iar în această integralitate să dăm oportunitatea Creatorului să se reveleze, să ne exprimăm dorinţa pentru asta şi să fim bucuroşi că îi dăm Lui această oportunitate. Următoare etapă este adeziunea. Aşa ar trebui să se finalizeze orice studiu şi workshop pe care le facem. Putem avea un workshop de patru ore şi să includem multe activităţi, dar între timp ne vom concetra la asta.

În general, acesta este paternul de bază în conformitate cu care trebuie să ne comportăm. Este nevoie de el numai pentru a simţii că ieşim din noi într-un anumit fel. Apoi, după ce începem să simţim Lumina care umple totul, studiul devine practic. Începem să o vedem şi să o simţim în interiorul nostru în diferite schimbări ale formei. Apoi începem să o observăm pe baza intensităţii, direcţiei, culorii, atributelor şi senzaţiilor. În acest punct am început deja formarea vasului nostru. Dar aceasta este prima etapă.

Tot ce implică ego-ul, creşte în mod constant, iar dacă mai târziu vedem că munca cu el este mai puţin importantă, este pentru că nu muncim cu el. Vom avea asemenea workshop-uri împreună şi le vom face să fie parte a studiului nostru zilnic. A venit timpul ca să le includem în asta.

Din Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Aducând mai multă lumină „căii de mijloc”

Întrebare: Care este munca noastră practică pentru obţinerea iubirii de prieteni?

Răspuns: Există două abordări pentru orice, abordarea Malchut şi abordarea Keter, fie din deficienţă fie din împlinire, sfinţenie.

Pot aborda iubirea de prieteni din lovituri şi deficienţe, din faptul că simt disperarea că nu obţin nimic de unul singur şi înţeleg că am nevoie de parteneri. Nu înţeleg nimic de unul singur şi am nevoie de prieteni pentru a începe să înţeleg, să îmi dea putere. Cu cât mă cunosc mai bine, cu atât văd mai clar că nu pot să îndeplinesc nimic, că nu mă pot susţine singur, nici în gânduri şi nici în sentimentele necesareaobţinerii spiritualităţii. Nu există nimic spiritual într-o persoană cu excepţia acestui punct, iar acest punct nu poate furniza nicio împlinire. Aşa că încep să realizez că toate abilităţile mele, întregul meu vas, capacitatea mea şi puterea mea, sunt revelate numai ca rezultat al conexiunii cu alţii.

De fapt, ce poate face o singură celulă din corpul omului? Omul descoperă că nicio putere spirituală, nici putere puterea raţiunii nici puterea voinţei, nu pot să îl susţină şi să rămână în el, pentru că o putere poate exista şi rămâne numai în conexiune dintre dorinţele străine. Această revelaţie nu îi lasă altceva de făcut decât să caute conexiunea cu alţii.

Este un drum foarte lung, pentru că asta este avansarea pe calea suferinţei. Dar există o altă cale, „calea Torei”. Urmând calea Torei, omul ştie de la început că trebuie să se conecteze cu alţii; i se spune că această conexiune este bună şi i se dau diferite exemple, la fel ca unui copil. Imaginaţi-vă că unui copil mic i se permite să facă orice vrea el… câtă suferinţă şi câte lovituri ar experimenta acesta pentru a găsi drumul corect în viaţă. Ar fi absolut teribil.

Dar lumea este construită astfel încât copilul să fie înconjurat de oameni care îl iubesc, îl protejează, au grijă de el, îi explică, nu îi permit să facă lucruri rele şi îl împing înainte către bine. Astfel avansează copilul. Este o cale sigură şi rapidă pentru a creşte o fiinţă umană şi asta dorim copiilor noştri.

La fel este şi cu avansarea spirituală, putem învăţa totul de la natură. De aceea, există o singură cale pentru avansarea spirituală, în afară de a învăţa din experienţele rele şi greşelile amare. În loc de asta putem învăţa de la un învăţător şi din cărţi, din sfaturile unui Cabalist. Dacă chiar acceptăm acest sfat ca lege, ca instrucţiuni de operare („Tora” vine din rădăcină cuvântului ebraic „instrucţiune”), putem avansa relativ uşor. Omul avansează undeva în mijloc, pe drumul numit Derech Eretz (Calea de mijloc). Calea ideală este nu să asculţi numai de sfaturile Cabaliştilor şi nu este numai prin suferinţă, ea se află între acestea două.

Grupul poate fi un exemplu pentru om, ce să facă şi cum să avanseze. Îi dă putere, îl sprijină şi îl împinge înainte. Mulţi nu înţeleg asta, sau o înţeleg teoretic dar nu sunt în stare să o implementeze, să o asculte, să o accepte. Repulsia faţă de alţii este aşa de puternică încât îi face să caute diferite scuză şi să vină cu terorii legate de respingerea lor pentru conexiune. Totuşi, toată munca se face numai în grup.

Din partea întâi a  Lecţiei zilnice de Cabala 4/26/12, Scrierile lui Baal HaSulam

O schimbare în conştiinţa

Am crezut întotdeauna iubirea de prieteni, de grup şi diseminarea sunt jocuri de copii, de care suntem obligaţi să ne ocupam. Mulţi dintre noi încă mai cred: „Este vorba despre lumea superioara, în timp ce noi trebuie sa avem de-a face cu un fel de diseminare. De ce ar trebui să ofer acest lucru oamenilor? Pentru ce am nevoie de asta? ”

Dar, treptat, sub influenţa Luminii superioare, în conştiinţa noastră, recunoaşterea a ceea ce se întâmplă se schimbă. Abia după mai mulţi ani o persoană începe să înţeleagă că implementarea metodei este împlinită numai în legătura lui cu alţii, că lumea spirituală nu este undeva peste ocean, sau altundeva, ci că este aici. Trebuie doar să te schimbi pe tine insuti şi percepţia ta interna- acum vrei totul pentru tine, dar trebuie să ajungi la starea opusa, sa ieşi din tine, şi, în loc de interior, sa te directionezi spre exterior.

Recunoaşterea faptului că totul depinde de atitudinea ta interna faţă de lume este o schimbare foarte semnificativa. Intr-adevăr ii ia Luminii mult timp pentru a ne influenţa.

Fiecare lecţie, fiecare adaugare, este o altă parte micuta din Lumina inconjuratoare, care ne influenteaza de la distanţă, aducandu-ne mai aproape.

Exista schimbări mari care au loc tot timpul. Dar există atât de multe, incat este nevoie de mai mulţi ani.

În trecut a luat mulţi ani, să spunem 20 de ani. Astăzi poate fi limitat la câţiva ani. Se poate foarte bine ca atunci când aceasta ajunge la mase, chiar şi doar un pic, prin dorinta şi eforturile în această direcţie, sa ia mai putin timp.

Totusi, aceasta este o schimbare in constiinta, în recunoaşterea noastră, din moment ce nu mai gândesti în termeni de timp şi distanţă, ca si cum lumea superioara este undeva departe. Deja înţelegi că este aici şi este pur şi simplu atitudinea ta faţă de ea şi modul în care crezi că este facuta.

Din Emisiunea KabTV „Fundamentele Societatii Integrale” 08/04/12

Protejati de scutul protector al mamei

Întrebare: Ce este răspândirea atributelor lui Bina în jos, care il ajuta pe cel inferior?

Răspuns: Bina se răspândeşte în jos şi schimbă atributele noastre, permiţându-ne să simtim Lumina Hassadim, daruirea. Influenţa Bina oferă unei persoane protecţie, un scut, ca o mama care-si protejează copilul. Atunci când un copil este în braţele mamei sale, nimeni nu-l poate afecta, datorită Luminii ei de Hassadim care indeparteaza forţele impuritatii, cojile (Klipot.)

Forţele egoiste se retrag înaintea Luminii Hassadim (Mila); le este frică de mama. Pana la urma, ea straluceste cu Lumina daruirii, care este total opusa lor, iar ele nu pot s-o înţeleagă şi să fie aproape de ea.

Încercaţi să opriti o persoană pe stradă şi spuneti-i că trebuie să-i iubim pe alţii. Vă puteţi imagina răspunsul negativ pe care il veti intalni, deoarece acesta este lucrul cel mai urat şi respingător pentru o persoană? Astfel, Bina ne protejează.

Poti vedea cum lumea spirituală se păzeşte de noi, egoiştii? Daca vrei cu adevarat spiritualitate, te rog, vino si daruieste! Dar, dacă doresti să primesti spiritualitate, aceste două lucruri nu merg împreună. Spiritualitatea este daruire.

Deci, până când suntem gata, ea se protejeaza de noi cu un scut. Noi nu putem nici macar sa ne apropiem de lumea spirituală, pentru că ne respinge precum cei doi poli ai unui magnet.

De ce ar trebui să ma apropii de asa ceva, dacă nu există nici un beneficiu în asta, ci numai pierderi? Cum pot ajunge aproape de ceva care înseamnă moarte pentru ego-ul meu?

Deci, prin răspândirea în Partzuf-ul mai mic, mama (IMA), acoperă toate vasele sale, astfel asigurându-se că acestea vor rămâne în sfinţenie. Intenţia ” în scopul de a primi” nu poate fi evocata într-un astfel de loc, atunci când mama ne protejează în acest fel.

Apoi, frumuseţea mamei este revelata, Hochma, şi devine atractiva, ca o femeie, o mireasa, o soră. Cu toate acestea, acest lucru este atunci când Hochma este dezvăluita în Bina. Bina, în sine, nu este atractiva; oferă doar protecţie.

Din partea a treia a lecţiei zilnice de Cabala, 23/04/12, Studiul celor zece Sefirot

Stratul informaţional al realităţii

Omul, prin natură, nu vrea doar să îşi trăiască viaţa în mod simplu, vrea să o şi înţeleagă: ce îl conduce, prin ce program şi în ce scop? Iar din acest motiv, studiază viaţă sau, în alte cuvinte, studiază Natura.

Locuiesc într-o lume în care sunt expus unor factori diferiţi. Totuşi, nu ştiu cum sunt guvernat. Un copil mic este condus de impulsuri interne şi putem vedea clar cum natura le pune în mişcare. Dar la adulţi asta este mai puţin aparent.

Problema este că poţi cerceta ceva numai dacă eşti la cel puţin un pas deasupra ei. Apoi este ca şi cum „absorb” obiectul investigaţiei în mine, fac sinteze şi analize şi trag concluzii. Asta este posibil pentru că percepţia mea raţională şi emoţională este mai mare decât obiectul studiului meu.

Dar dacă sunt înăuntrul Naturii, care lucrează asupra mea şi este sursa gândurilor şi dorinţelor mele? În acest caz nu ştiu ce mi se va întâmpla în următorul moment, cum se va desfăşura viaţa, ce se va în lumea în care depind de toţi. Există o informaţie aici pe care nu o pot aduce în raţiunea mea, în senzaţiile mele.

Cum pot controla toate acestea? De fapt, sunt total confuz. Nu trag din viaţa tot binele care poate fi extras. Vedema asta în primul rând în umanitate care nu ştie de ce trăieşte, cum şi pentru ce. Chiar oamenii proeminenţi, inteligenţi, sfârşesc până la urmă urmându-şi propriul drum.

Astfel, putem examina cu adevărat viaţă numai cu condiţia să fim deasupra ei. Dar cum putem face asta? Aici ne trebuie ceva mijloace pentru a urca deasupra naturii noastre. Apoi, în timp ce rămân tot eu, în  acelaşi timp mă uit la mine însumi de sus, din partea Naturii universale, din tărâmul unde sunt generate toate gândurile şi dorinţele.

Sunt asemenea oameni în lume care simt cu adevărat ce se va întâmpla mâine sau chiar peste câţiva ani. Astăzi, oamenii de ştiinţă au luat deja cunoştinţă de prezenţa unui anumit strat informaţional în realitatea noastră. În el, este aşternută soarta fiecăruia dintre noi şi a lumii întregi, întregul program prin care ne dezvoltăm. Totuşi, suntem incapabili noi singuri să stabilim o conexiune cu el şi din această cauză chiar şi viitorul imediat ne este necunoscut. Şi cel mai important, astăzi nu ştim cum să acţionăm corect  pentru a ne securiza acest viitor.

În generaţiile trecute, nu am fost atraşi să cunoaştem „stratul program”. Viaţa nu era încă complicată şi confuză, deci ne era chiar suficient aşa cum era. Este scris: „Din multă înţelepciune vine multă suferinţă…” Astăzi, totuşi, întorcând ochiul orb la ceea ce se întâmplă, nu ne temperăm suferinţă, ba din contra, o întărim. Am o problemă: nu ştiu ce se va întâmpla mâine şi în zilele următoare, cum să mă comport ca totul să fie bine – şi totuşi, să ştim asta este absolut necesare în zilele noastre.

Cursul dezvoltării ne-a adus în stadiul în care trebuie să revelăm programul vieţii. Fără el, suntem în faţa unor pericole şi a multor suferinţe. Şi oricum, ne-am maturizat şi dezvoltat suficient, în aşa măsură încât aceste întrebări apar în noi şi cer intervenţia noastră în program. În final, suntem obligaţi pur şi simplu să revelăm întreaga Natură, urcând către stragul informaţional integrat în ea. Numai atunci vom lua decizii şi ne vom ocupa de probleme conform cu înţelegerea obţinută şi ne vom securiza o bună continuare a drumului.

Din Lecture in Colombia 4/29/12, “Grupul şi dezvoltarea spiritulă”

Cel mai important este conexiunea şi iubirea

Întrebare: Cum trebuie să procedăm la întâlnirea prietenilor la congres?

Răspuns: Întâlnirea prietenilor de la congres trebuie să includă toate grupurile din lume. Puteţi include salutări, dar ele nu trebuie să ţină mult timp. Existând oportunitatea să se spună salutări, grupul trebuie să aprecieze timpul; 15 secunde este chiar suficient. Concetrarea este toată în conexiune şi iubire.

Întâlnirile prietenilor trebuie să reflecte în primul rând grupul mondial, adică volumul noastru uriaş. Trebuie să pregătiţi un mic număr de locuri ca astfel să există o uriaşi impresie a imensei dorinţe de unitate globală, că suntem un număr foarte mare; astfel încât să simţim o dependenţă reciprocă, conexiune şi iubire.

În principal, asta înseamnă întâlnirea grupului mondial – să devenim impresionaţi unul de altul de măreţia scopului, măreţia puterii şi aspiraţiei noastre.

Întrebare: Cum vezi întâlnirile culturale de la congres?

Răspuns: Cred că întâlnirile culturale ar trebui să fie cu mai puţine cuvinte şi exprimate mai mult în cântece şi dansuri, mai mult în acorduri şi nu în cuvinte, pentru a le face mai internaţionale. Cu toate că ţările gazdă ale congreselor au cultura lor proprie cu ritmuri excitante, trebuie să ia în calcul toţi oamenii. Deci ar trebuie ca jumătate din timp să fie dedicat folclorului local şi cealaltă jumătate acordurilor comune, care sunt chiar mai bune fără cuvinte, atunci când doar fredonăm melodiile împreună.

Din Lecţia virtuala 4/22/04, Pregătire pentru Congres

Prietenul meu, un mare înţelept!

Întrebare: Atunci când o personă începe să spună ceva, îmi formez o anumită atitudine, poate dezaprobare, poate ură. Cum ar trebui să răspund în mod corect la cuvintele prietenelui?

Răspuns: Dacă sunt într-un grup, atunci sunt angajat în munca spirituală şi de aceea trebuie să îmi privesc fiecare dintre prietenii mei ca mari înţelepţi, ca mari Cabalişti, ca reprezentanţi ai Creatorului, care este în faţa mea acum. Şi dacă, vorba vine, ei spun nonsensuri, trebuie să văd ca eu nu înţeleg nimic din ce spun: nu înţeleg. Ceea ce spun este absolut adevărat, absolut corect, idei divine, dar eu nu le înţeleg; aşa trebuie să accept şi să mă refer la ei, nu în mod condescendent, nu ca un copil mic pe care îl iubesc şi astfel îl iert, etc., şi normal nu cu ură sau nerăbdare.

Trebuie să ii tratez ca cei mai mari din generaţia mea. Trebuie să apropii totul de jos; asta este condiţia ca eu să fiu în grup. Numai atunci voi începe să simt că Creatorul substituie aceste fraze intenţionat ca eu să mă formez în mod corect şi să mă direcţionez către El, către „nu există nimeni în afară de El.”

Din Ziua unităţii 4/22/04, Pregătire pentru Congres

Să ajutăm lumea să îl reveleze pe Creator

Întrebare: Cum putem ajunge la integralitate şi unificare, prin diseminare şi prin metoda integrală?

Răspuns: Diseminarea ne sprijină, ne obligă să fim împreună, să comunicăm, să ne conectăm, să discutăm, etc. Dar nu ar trebui să uităm că diseminarea va avea efect numai dacă urmărim un scop înalt: ca lumea să reveleze starea înaltă în care există înăuntrul Luminii superioare, în binele suprem, în iubire şi dăruire. Suntem cu toţi înăuntrul acestui câmp: un câmp de informaţii, un câmp de bunătate.

Dacă în munca noastră de diseminare urmărim acest scop, atunci evocăm influenţa Luminii înconjurătoarea asupra noastră şi asupra lumii întregi. Şi, desigur, prin asta devenim mai apropiaţi. Această intenţie trebuie să fie prezentă măcar undeva, câtva, într-o anumită formă, dar trebuie să ne asigurăm că există.

Nu avem dreptul să uităm de ea pentru că altfel diseminarea noastră nu va avea efect, va fi o simplă acţiune corporală. Dar dacă ne gândim cu toţi cum, prin această acţiune, aducem lumea şi pe noi odată cu ea, către revelarea Creatorului, atunci vom avea succes.

Putem adăuga şi intenţia că, prin asta, aducem mulţumire Creatorului. Dar este deja un grad foarte înalt. Nu vreau să vorbesc încă de asta, pentru că oamenii devin confuzi: „Cine este Creatorul? Despre ce fel de plăcere vorbim?”, etc. Psihologia noastră interioară operează cu asemenea fraze. Nu îi putem da nimic Creatorului, niciun fel de plăcere. Dar spunem aşa pentru că simţim că asta pare să se întâmple în reflexia asupra noastră.

Dacă începem să urmăm acest scop, atunci diseminarea noastră va fi de miliarde de ori mai eficace. Şi asta este cel mai important. Trebuie să mergi să diseminezi cu înţelegerea că astfel aduci un beneficiu enorm lumii, ajutând-o să îl reveleze pe Creator. Mai mult, conexinea dintre noi va deveni şi ea mai mare. Problema este numai în absenţa sau incompleta noastră intenţie.

Din lecţia 5 de la  Congresul de la Vilnius 3/25/12