Category Archives: Lectia zilnica

Singura Cale Catre Pacea Mintii

Intrebare: Cum putem fi siguri ca, daca ne conectam acum, vom vedea imediat o imbunatatire in viata noastra? Este posibil ca situatia sa se inrautateasca?

Raspus: In masura in care vom incerca sa ne unim, noi primim o mai mare revelatie in senzatia, intelegerea si alinarea tuturor starilor noastre, inclusiv a celor corporale. Depinde doar de efortul nostru.

Chiar si Ari, inainte de a muri, a spus elevilor sai ca daca vor sa avanseze cu adevarat, el va fi prezent si nu va muri. Si acum el a plecat din aceasta lume pentru ca nu este nevoie de el. El nu mai era necesar lor. Ei au strigat: „Cum asa, avem atata nevoie de tine!” Insa, de fapt, ei nu aveau nevoie de el, si el a murit, incetand sa se mai manifeste prin corpul fizic.

Insa, daca avem dorinta de a avansa in directia daruirii unitatii, vom simti imediat rezultate pozitive. Cu siguranta, noi nu vom fi capabili sa le masuram in conformitate cu castigurile egoiste, pentru ca altfel nu am fi capabili sa iesim din egoismul nostru. Noi le vedem in daruire, in abilitatea noastra de a ne conecta, in aceeasi dorinta pe care o descoperim. Este numita Lumina Reflectata, in care Lumina Directa este revelata. In fond, vreau sa fiu in daruire, in unitate, si acum descopar ca ca sunt capabil sa fac asta. Vad avansarea mea in daruire, asta este recompensa mea.

Si daca sunt in daruire, voi vedea o schimbare in bine si in viata corporala; o viata normala. Asta este legea naturii: iti este permis succesul. Exista oameni care nu au probleme cu banii sau sanatarea, insa nu sunt multumiti cu viata lor. In timp ce tu ajungi la o stare in care vei fi multumit de orice. Si chiar ai totul! Creatorul, forta Luminii, nimic nu lipseste. Ar putea imprima dolari pentru tine la infinit.

In momentul in care directia este schimbata, noi vedem aproape imediat rezultatele. Daca intreaga natiune incepe sa se apropie de garantia reciproca, vom vedea cum totul va incepe sa se linisteasca. Rachetele vor inceta sa cada asupra noastra; inflatia se va opri; vor fi mai putine accidente de masina- toata viata de zi cu zi se va normaliza Spun asta foarte serios.

Noi trebuie doar sa ne potrivim legii garantiei recipoce, sa ne schimbam directia, fiacare in concordanta cu intelegerea proprie. Nu ni se cere mai mult. In articolul sau „Pacea”, Baal Ha Sulam scrie ca daca am acceptat aceasta lege, atunci doar in cativa ani noi vom ajunge la prosperitate pe toate planurile: sanatate, standard de viata, copii, educatia copiilor, gestionarea starii noastre, relatia tarii cu guvernul, si securitatea.

In fond, toate problemele noastre isi au originea in lipsa de compatibilitate cu natura. Nu exista alta lege in afara de echilibrul naturii, echivalenta formei. Creatorul a creat dorinta de a primi si a spus:”El trebuie sa fie similar mie!” Si de atunci, totul se invarte doar in jurul acestui subiect. Nu exista altceva, incepand cu Prima Restrictie si decizia de a ne transforma pentru a deveni similari cu El. Acest lucru se numeste legea echivalentei formei. Daca nu  o implementam, vom suferi doar pentru acest lucru.

Singura libertate pe care o avem este sa alegem cum vrem sa avansam: motivati de recompensa. Alegerea va apartine.

Din Lectia Zilnica de Cabala 9/2/2011, Scrisoarea lui Rabash

Ceea ce facem noi azi, va avea ecou în lume mâine

Problemele cu care lumea se confruntă astăzi conduc la crearea unui nou mediu care ia în considerare şi are grijă de toţi în mod egal. Întâi, trebuie să asigurăm un standard normal de trai pentru fiecare. Lumea are toate resursele necesare pentru asta.

Lumea este construită în asa fel ca fiecare să poată avea tot ce îi trebuie în viaţa lui corporală. Restul de umplere va veni din conexiunea între noi, din simţirea Luminii Superioare, gradul uman care este peste cel viu.

Astăzi noi trebuie să realizăm acest lucru în masă. În anul următor vom vedea cum un impuls instinctiv pentru asta va scoate lumea în străzi şi în pieţe cerând diferite lucruri pentru care guvernele nu vor avea raspuns. Vom descoperi încet că ţările cele mai bogate nu au nimic.

Guvernarea Superioară aranjează totul în aşa fel încât noi nu vom putea găsi soluţii decât în conexiunea dintre noi. Revoluţiile sau redistribuirea bogăţiei de la cei bogaţi la cei săraci nu ne va ajuta. Am mai trecut prin asta şi am văzut că ne conduce doar la distrugerea industriei şi comerţului. Conexiunea este soluţia.

Noi trebuie să explicăm aceste principii şi să transmitem acest mesaj, această înţelegere oamenilor până când se obişnuiesc cu abordarea corectă, cu perspectiva corectă. De altfel, întâlnim un nou sistem în care am intrat, ca o matrice. Lumea veche nu mai există.

Multi oameni de ştiinţă scriu deja despre asta. Umanitatea crede în ştiinţă aşa că noi trebuie să atragem oamenii de ştiinţă şi să-i punem în faţă. Ei au descoperit deja sistemul integral despre care vorbim. Cu ajutorul lor, vom fi capabili să-i convingem pe toţi să devină o societate integrală. Putem arăta oamenilor că aceasta este singura soluţie la problemele noastre.

Să presupunem că oamenii ne întreabă: „Cum este posibil? Cum ne putem schimba pe noi înşine?” Baal HaSulam scrie despre asta în articolul „Libertatea”. Pentru prima oară în istorie avem posibilitatea să acţionăm independent. Asta se referă la grupurile noastre şi la umanitate ca la un întreg: noi trebuie să creăm un mediu care va fi ami bun pentru noi.

Cum este posibil să creăm un astfel de mediu? Trebuie să căutăm sistemul ascuns dintre noi. Îl creăm noi înşine ca rezultat al încercărilor noastre de a ghici sau de a ne imagina cum ar trebui să fie. Dorind să intru în structura lui, mă întreb de fapt: „Cine este Creatorul? Cum conduce el relaţiile dintre noi? Cum acţionează El asupra noastră? Cum ne conectează? Cum include Gândirea Creaţiei toate aceste acţiuni?”

Creând forma care îmi pare mie corectă, descopăr în interiorul meu dorinţa de a-L descoperi pe Creator. Sunt exact ca un copil mic care construieşte un model de maşină şi creşte mai deştept tocmai datorită eforturilor de a construi el însuşi ceva ce deja există. Ca rezultat, el începe să înţeleagă, să creeze lucruri. În acelaşi mod, şi noi devenim compatibili Creatorului, ne unim cu El şi Îl înţelegem.

Când ne ridicăm peste lumea corporală, creăm gradat Lumea Infinitului. În drumul nostru spre ea, trecem prin cinci lumi. De fiecare dată sunt ascunderi diferite astfel ca noi să putem construi acea structură într-un mod mai sofisticat, până când creăm întregul sistem. Se spune că Creatorul a creat Lumea Infinitului şi a distrus-o, iar oamenii sunt aceia care o reconstruiesc şi o corectează pornind de la bază spre sus.

Noi trebuie sa ne amintim asta. Este o muncă grea în faţa noastră, un sistem mare, iar noi trebuie să încercăm să dăm atenţie la tot ceea ce este în această lume şi în această viaţă. Asta mi-a fost revelet mie, aşa că am să raspund corect la ea.

Cel mai important este să nu aştept schimbările pozitive în această lume pentru că vor fi doar înspre rău. Noi trebuie să adăugăm la indiferent ce se întâmplă maximum de efort din partea noastră. Vom primi reacţii pozitive în fiecare zi şi vom auzi de ele la ştiri şi nu numai asta.

Ceea ce vom face azi, va avea ecou în lume mâine. Exact în acest mod se va întâmpla totul. Veţi simţi influenţa voastră peste lume, veţi simţi că aveţi cheia în mâini. Ceea ce este important aici, este să nu ne mişcăm sub influenţa presiunii din spate şi a suferinţei, ci să împingem lumea mai departe. Mulţumită acestei împingeri, noi vom obţine într-adevăr, viteza corectă.

Din Lecţia 7 de la Convenţia din Toronto 9/18/2011

Adaptorul dintre mine şi lumea nouă

Noi înţelegem deja ca suntem conectaţi printr-o strânsă legătură reciprocă şi că această legătură lucrează în lume în mod diferit faţă de trecut. O nouă condiţie, un nou coeficient, a fost adăugat la interdependenţa noastră, pe care noi încă nu-l putem lua în considerare din cauza naturii noastre. Noi nu suntem familiarizaţi cu sistemul în care am fost aruncaţi şi astfel noi nu putem face nimic în legătură cu el.

Prin urmare, Cabaliştii spun: noi trebuie să învăţăm mai întâi ce este acest sistem şi să înţelegem situaţia. Atunci noi vom şti cum să ne aranjăm viaţa.

Nu putem continua să avansăm prin puterile proprii. Dacă vom refuza să învăţăm, vom fi învăţaţi prin lovituri teribile care ne vor arăta cât de încăpăţânaţi şi ignoranţi suntem. În orice caz, va trebui să “mergem înapoi la şcoală” şi să studiem ştiinţa Cabalei . Aceasta nu ne-a fost dată fără motiv—este vorba de sistemul realităţii opuse nouă, despre lumea superioară.

Nu ar trebui să ne amăgim: prin studierea acestui sistem, nu vom fi capabili să corectăm sistemul financiar sau să găsim noi metode de management de afaceri sub noile condiţii. Prin studiul ştiinţei Cabalei vom realiza numai că  trebuie să cerem puterea de a ne corecta.

Metoda Cabalei nu ne va permite să continuăm “îmbunătăţirea” lumii prin egoismul nostru nemilos. Aceasta ne va permite numai dobândirea unei calităţi noi, puterea  dăruirii, în plus faţă de calitatea noastră de a primi. Numai atunci când puterea de a dărui domină puterea de a dărui, vom şti ce să facem cu noi înşine şi cu lumea.

Înţelepciunea Cabalei nu este un manual practic pentru rezolvarea tuturor problemelor utilizând metoda abordării uzuale egoiste. Studiile doar ne vor arăta nouă cum să cerem o transformare interioară. Numai schimbându-ne pe plan interior vom înţelege ce să facem cu lumea.

Aceste este motivul pentru care metoda Cabalei trebuie dezvăluită în mod extern, artificial. Ea nu creşte în noi în mod natural, din interior. Ea ne este dată nouă din exterior, de aceea noi trebuie să depunem efort şi să cerem corectarea noastră.

Aici ni se dă liberul arbitru: eu mă confrunt cu un nou sistem, o nouă metodă, şi acum trebuie să dezvolt dorinţa de schimbare în interiorul meu. Eu sunt în egoul meu care se confruntă cu un nou sistem, o nouă lume. Ştiinţa Cabalei este ceea ce mă adaptează pe mine la noua lume. Ea mă ajută pe mine să ating un stadiu în care eu să cer corectarea. Atunci eu mă voi schimba: în afara egoismului meu, eu voi avea de asemenea atributul de a dărui şi voi înţelege modul corect de abordare a noii lumi.


From the 5th part of the Daily Kabbalah Lesson 9/22/2011, “The Nation”

Alegerea maselor

Întrebare: Au masele libera alegere de a se alătura dăruirii?

Răspuns: Nici AHP nici Galgalta ve Einaim nu au alegere liberă. Ele găsesc libera alegere în jumătatea treimii de Tiferet numai unindu-se una cu cealaltă.

Desigur, alegerea lui AHP nu este aceeaşi cu cea a Galta ve Einaim. Alegerea maselor este exprimată prin înţelegerea faptului că trebuie să-şi completeze munca de unificare cât mai repede posibil – nu pe calea suferinţei, ci prin înţelegerea consecinţelor şi a conectării voluntare la scară spirituală.

Nu ne vom uita în jos la AHP din cauza faptului că acesta este condus de un păstor. Galgalta ve Einaim îl urmează de asemenea pe Creator, forţa de dăruire, programul creaţiei, ca o turmă. Nu asta ne face speciali. Suntem speciali pentru că accelerăm timpul căutând o oportunitate să ne aplecăm capetele singuri. Aceasta este alegerea noastră liberă.

Dar, AHP nu este mai puţin semnificativ decât Galgalta ve Einaim. Din contră, e mai semnificativ.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/25/2011 „Naţiunea”

Plânsul nu ne va ajuta

Problema este că noi plângem de durerea pe care egoismul nostru ne-a cauzat-o. Dar Creatorul, este surd şi nereceptiv la un astfel de plâns. Putem să plângem cât vrem. Noi am fost martori la suferinţe teribile de-a lungul istoriei, dar Forţa Superioară nu a dat atenţie la ea.

Acest lucru se întâmplă din cauza scopului creaţiei, Gândirea Creaţiei şi întregul ei sistem este construit astfel încât să aducă dorinţa egoistă la corecţie, la intenţia de dăruire. Dacă nu plângem ca să obţinem calitatea dăruirii, ci din contră, cerem ceva bun pentru egoismul nostru, obţinem rezultatul opus şi doar ne facem situaţia mai rea. Chemăm un efect negativ mai puternic, din care vom învăţa cum să ne rugăm corect.

Aceasta este problema umanităţii, care nu înţelege guvernarea superioară. Toate greutăţile pe care le simţim toate tristeţile şi dezacordul nostru faţă de Creator provin din faptul că nu înţelegem planul Lui şi aşteptăm ca El să se schimbe şi să facă ceva pentru noi. Dar El nu va face nimic! Este un plan de corectare al spargerii iar eu trebuie să-l folosesc. Asta e tot.

Dacă nu fac asta, pot să mă plâng aşa cum au făcut toţi de-a lungul timpului, şi cui a ajutat? Prin plânsul nostru, pledând şi încercând să ne umplem egoul, noi doar ne mărim dorinţa de primire şi primim lovituri şi mai grele până când ajungem la disperarea totală, ceea ce începem să simţim acum. Este aşa, pentru ca până în final să înţelegem că salvarea va veni numai din corecţia noastră şi nu din cereri egoiste. Nu este niciunul care să ceară asta!

Se poate numai să ne întoarcem să corectăm sistemul care este un nivel peste mine şi pe care îl percep ca întuneric total fiindcă este sistemul dăruirii. Dacă vreau să mă adaptez şi să fiu ca el, pot să cer asta. Asta este ceea ce voi primi – dacă o cer într-adevăr.

Cererea mea va fi umplută dacă cer să să dăruiesc pentru a fi cel care dăruieşte şi nu pentru a mă simţi mai bine.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 9/22/2011 „Şamati” 240

Şeful care nu plăteşte pentru muncă

Ştiinţa Cabalei nu este o carte de referinţă pentru egoişti sau un manual pentru brokeri şi nu ne învaţă cum să facem afaceri în această lume. Când studiem Ştiinţa Cabalei, înţeleg că trebuie să mă schimb şi că nu am nicio altă alegere. Trebuie să ne adaptăm pe noi înşine la noul sistem, să intrăm în el conştienţi şi fără rezerve, să lăsăm toate cele vechi în urmă şi să trecem Rubiconul, bariera după care este o lume nouă.

Metoda Cabalei a fost revelată şi dezvoltată în special de oamenii numiţi Yaşar El (direct la El). Astfel le-a fost revelată lor, şi astfel o prezintă ei lumii, şi fiecare trebuie să o ştie într-o anumită măsură.

De aceea, o simplă garanţie, o solidaritate obişnuită nu va fi folositoare. Chemările noastre la unitate sunt primul pas spre garanţie autentică. Cu cât avansăm mai mult spre garanţia mutuală, cu atât mai clar vom descoperi că avem nevoie de o corectare internă pentru a putea să ne adaptam la noul sistem. Noi nu corectăm natura, şi nu corectăm lumea – ne corectăm pe noi înşine.

Metoda Cabalei este opusă la ceea ce am cunoscut noi până acum. Până acum, Natura ne-a activat intern, iar noi ne-am umplut totdeauna dorinţele noastre egoiste. Acest şef ne-a dominat continuu, iar noi obişnuiam să-i îndeplinim credincioşi toate cerinţele. El era atât de mare încât acoperea toată aria noastră vizuală iar noi ne-am gândit totdeauna numai la el. Noi nu am simţit diferenţa între el şi noi înşine.

Acum, în orice caz, se naşte o noua atitudine în natura noastră egoistă. Începem să realizăm în ce măsură ne domină, în ce măsură ne distruge şi în ce măsură este un şef rău. Asta pentru că noi lucrăm cu el şi nu primim nicio recompensă. Pe de o parte regula egoismului se dovedeşte a fi rea şi duce la secătuire. Pe de altă parte, o nouaă dominare ni se revelează, dominarea dorinţei de dăruire…

Sunt multe lucruri de care trebuie să avem grijă şi să le transmitem lumii. Când noi ne adresăm lumii aducem oamenilor Lumina Reformatoare în interiorul cuvintelor. Nu are importanţă cît înţeleg ei fiindcă Lumina e deja activă în sistemul nostru de interconectare.

De aceea noi trebuie să ieşim în stradă, să lucrăm în reţelel sociale şi să producem cât mai multe materiale putem. Noi nu aşteptăm ca lumea să ne înţeleagă acum, noi nu judecăm succesul diseminării prin răspunsul iniţial de la public. Dăruirea în sine este recompensa noastră fiindcă aduce oamenilor Lumina care Reformează.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/22/2011 „Naţiunea”

Să sărim peste război

Baal HaSulam, „Naţiunea”:” Să luăm ca exemplu planeta Pământ: la început nu a fost decât un fel de minge de ceaţă, ca un gaz. Prin gravitaţia internă s-au concentrat atomii în el şi după o perioadă de timp erau în cercuri mai strânse. Ca rezultat, mingea de gaz s-a transformat într-o minge de lichidă de foc.

Peste ere (eoni) de războaie teribile între cele două forţe în Pământ, pozitivul şi negativul, forţa de răcire din el a triumfat în final peste forţa de lichid de foc, şi a răcit o crustă subţire în jurul Pământului şi a împietrt-o acolo.

Dar, planeta nu era încă crescută de la războiul dintre forţe, şi după ceva timp, forţa lichidului de foc şi-a mărit puterea şi a erupt în mare zgomot din adâncimile pământului, ridicând şi tăind crusta rece şi tare în bucăţi, schimbând planeta încă o dată într-o minge lichidă de foc. Apoi a început o eră de noi războaie până când forţa de răcire a învins forţa focului încă o dată, şi o a doua crustă s-a întărit în jurul mingei, mai groasă, mai puternică şi mai durabilă împotriva izbucnirii fluidului din adâncurile mingei.

De data asta a durat mai mult, dar în cele din urmă, forţa lichidului a învins din nou şi a erupt din adâncurile Pămâtului,spărgând în bucăţi crusta. Încă o dată totul a fost distrus şi a devenit minge lichidă.

Apoi, erele s-au schimbat între ele, şi de fiecare dată forţa de răcire a fost victorioasă, iar crusta a devenit mai groasă. În final, forţa pozitivă a învins forţă negativă şi au ajuns într-o armonie completă, lichidul îşi are locul lui în burta pământului, iar crusta rece a devenit destul de groasă împrejur pentru a permite crearea vieţii organice aşa cum o vedem azi.”

Aceste forţe opuse pot fi observate la toate nivelele naturii. Şi cel mai important, ajung la echilibru prin război între ele. Aceasta este toată problema. De câte ori aceste forţe se întâlnesc, se luptă una cu alta. Arată ca un război din afară, dar înăuntru este reconciliere.

Prin reconciliere, de fiecare dată ele crează forme mai dezvoltate. Îniţial, prin confruntare, aceste forţe se conectează una cu alta şi produc atomi, molecule, compuşi şi felurite feluri de materie minerală în univers. Apoi, aceleaşi două forţe, pozitive şi negative s-au combinat ca să creeze viaţă de la cea primitivă până la cel mai înalt nivel. De aceea, războiul lor nu e un război în fapt, ci o comunicare. Dar noi o putem judeca numai în măsura profunzimii vederii noastre.

De aceea, azi, noi putem plonja în interiorul acestor două forţe opuse, care acţionează în societatea umană, şi astfel să înceapă războiul în lume dar, mai este o posibilitate, să înţelegem că aceste forţe opuse sunt destinate unei eventuale reconcilieri una cu alta. Şi dacă e aşa, hai să o facem noi înainte, fără să ne împovărăm cu vărsarea de sânge care până în final va duce la aceeaşi conexiune. Putem îndeplini totul înaintea timpului.

Dar, realocarea banilor şi a resurselor de la bogaţi la săraci nu ne va ajuta aici. Distribuirea corectă înseamnă altceva pentru fiecare şi, de aceea, conduce la războaie şi la lupte pentru putere. Aşa că, hai să înţelegem care va fi faza următoare de dezvoltare şi ce formă va lua unitatea finală. Creând-o în avans, chiar acum, vom evita războiul care se dezlănţuie în faţa noastră. Vom „sări” peste el ca să ne găsim o dată în starea de bine şi unitate.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/20/2011 „Naţiunea”

Nici Garantare reciprocă, Nici Brânză de vaci

Tot ce avem nevoie este să transformăm dorinţa noastră în cea superioară, pentru a ridica o rugăciune (MAN). Dar aceasta trebuie să fie sub forma unei pledoarii pentru Arvut (garantare reciprocă), şi nu “dă-mi un apartament şi bunuri accesibile.” Fără o aspiraţie de a dărui, noi nu vom fi capabil să ridicăm rugăciunea noastră deoarece aceasta trebuie să fie intenţionată cumva. Eu nu pot spune simplu: “dă-mi o mărire de salariu.” Aceasta nu va ajuta.

Astfel, în primul rând, noi trebuie să învăţăm despre garantarea reciprocă. Fiecare dintre noi trebuie să ştie că noi vom reuşi numi dacă ne conectăm. Acest element trebuie să fie prezent în fiecare cerere. Fiecare problemă, chiar şi cea mai corporală, totul trebuie să includă garantarea reciprocă. Eu vreau apartamentul pe care nu-l am — eu voi primi unul datorită garatării reciproce. Eu vreau tot ce este necesar pentru viaţă, însemnând sănătate, vacanţă, pensie şi grădiniţă gratuită— eu voi primi toate acestea, dar numai sub condiţia de a-mi îmbrăca cererile mele corporale în ambalajul ce-mi permite să obţin totul numai prin intermediul conectării noastre.

Natura ne arată că este globală şi integrală şi, prin aceasta, ne descoperă în mod special această conectare. Noi nu avem nici o altă opţiune: noi avem de asemenea nevoie să fim conectaţi. În caz contrar, noi nu vom fi capabil să gasim soluţii pentru nimic. Noi vom fi în stare să acoperim totalitatea cererilor noastre numai condiţionat de corespondenţa faţă de ceea ce se întâmplă astăzi în societatea umană, aceasta înseamnă, dacă ne vom conecta în mod corect.

Noi trebuie cel puţin să dorim să ne deplasăm în această direcţie, chiar dacă încă nu am reuşit conectarea. Şi să nu credeţi că nimeni nu vrea să audă despre asta. Oamenii vor să se conecteze, ei sunt gata să asculte despre aceasta. Chiar dacă nu vor asculta astăzi, mâine vor începe să vorbescă de la sine despre acelaşi lucru. Acesta este modul în care funcţionează şi, prin urmare, nu mai este nevoie de nimic altceva. Dacă un mic gand despre garantarea reciprocă trece prin mintea unei persoane, este îndeajuns. Natural, toate celelalte griji ale sale sunt despre cum să-şi facă viaţa. La urma urmei, fiecare dintre noi trebuie să mănânce ceva în fiecare zi, iar aceasta este pe primul loc.

În cele din urmă, toate grijile se vor reduce la cele mai simple cerinţe: locuinţă, hrană, sănătate şi securitate. Toate celelalte nu sunt atât de importante. Principalul lucru este să avem un loc unde să trăim, hrană pentru a manca, un corp sănătos şi securitate. Acestea sunt de fapt preocupările omului. Dacă vom îmbrăca aceste nevoi în ambalajul garanţiei reciproce, cu puţină înţelegere şi sentimentul că numai împreună vom putea rezolva aceste probleme, aceasta este îndeajuns.

Toată lumea înţelege utilitatea conectării, chiar şi din punct de vedere corporal, conform logicii următoare: dacă ne conectăm şi ne ajutăm unii pe alţii, săraci şi bogaţi, toţi ca unul, se va crea o atmosferă în cadrul naţiunii prin care oamenii vor dori să împartă, să creeze o mai mare justiţie socială. Aceasta va funcţiona, de asemenea, dincolo de înţelegerea noastră, în cazul în care nu există nici o soluţie raţională. Prin urmare, noi nu avem de ales: noi vom fi capabili să rezolvăm problemele numai pe calea garanţiei reciproce, atât raţional cât şi dincolo de orice logică raţională.

Dacă noi vom explica tuturor acest lucru, astfel încât fiecare să-şi conecteze toate speranţele şi aspiraţiile spre atingerea garanţiei reciproce, aceasta va deveni o rugăciune adevărată care va primi răspuns. Mă gândesc la branză de vaci, dar împreună cu garanţia reciprocă, mă gândesc la un apartament şi securitate şi conectez acest lucru la garanţia reciprocă, cu conectarea generală. Astfel, rugăciunea mea se ridică şi ajunge la cel superior.

În caz contrar, aceasta nu va ajunge la cel superior. Va asculta Creatorul rugăciunea mea dacă eu mă voi ruga numai pentru un apartament sau pentru branză de vaci? De fapt, El a luat toate acestea de la mine numai pentru ca eu să pot adăuga la acestea elemental garanţiei reciproce. Atunci va fi o rugăciune adevărată: eu vreau branză de vaci pentru stomacul meu şi pe lângă asta vreau garanţie mutual pentru sufletul meu. Acesta este deja atributul Bina—acesta este modul în care Bina şi Malchut se conectează la nivelul cel mai scăzut. O dorinţă vine de la stomac şi cealaltă de la inimă: branză de vaci şi garanţie reciprocă. Una nu poate exista fără cealaltă.

Şi atunci noi vom ridica OMUL, o cerere care este primită Deasupra. În caz contrar, tu poţi striga către Creator: “Eu am nevoie de brânză de vaci!” şi el va răspunde numai: “Ştiu. De fapt, Eu ţi-am luat-o.”

Din Lecţia Zilnică de Cabala  2.09.2011, Scrisorile lui  Rabash

Să devenim mai deştepţi de la un bobârnac peste nas

Întrebare: În loc să căutăm motive ascunse pentru ceea ce se întâmplă, oamenii preferă să iasă în stradă şi să ceară autorităţilor. Cum putem comunica nevoia de schimbări în societate şi în interiorul omului?

Răspuns: Tu şi cu mine ştim că o căruţă este trasă de un cal, şi că acest „cal” trebuie să ne ducă în nivelul spiritual. Pentru asta, tot ceea ce se întâmplă în societate şi în lume se întâmplă pentru a ne schimba pe noi înşine.

Aşa că, nu este vorba despre distribuirea corectă sau că cineva ascunde mâncarea sau locuinţele. Acestea sunt motive pentru a urgenta schimbarea. Natura ne presează şi produce diverse probleme şi incidente neplăcute cu un singur scop: ca prin ele să înţelegem că trebuie să devenim diferiţi.

aşa că nu te plânge la Natură sau la Creator: „de ce permiţi aşa un rău”?. El a spus de la bun început.” Am creat calitatea rea – Eu am făcut acest rău. De ce? Ca să te schimbi”

De aceea, nu contează cât de mult vom distribui săracilor şi celor defavorizaţi. Nimic nu ne va ajuta. Din contră, situaţia se va înrăutăţi iar noi vom primi din ce în ce mai multe explozii „calitative”: epidemii, dezastre ecologice, războaie, etc. Natura are multe în depozitul ei.

Corectarea începe de la simplu la dificil şi de aceea trebuie să începem cu ceva mic, cu lucruri uşoare. Un „copil cuminte” înţelege de prima dată: „Ups! Totul e clar, nu mai trebuie!” el nu mai ridică nasul, încetează să fie încăpăţânat, el este gata să devină înţelept.

Noi trebuie să explicăm oamenilor printr-o circulaţie inclusă, consistentă. Cu fapte în mână, trebuie să le arătăm că proiectele lor nu vor schimba societatea. Distribuirea corectă şi ajutorul pentru nevoiaşi sunt corecte, dar cum pot fi realizate? Noi putem face asta numai împreună cu educaţia, înţelegând că schimbăm societatea complet.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/20/2011 „Naţiunea”

Munca adevărată

Întrebare: De ce nu ne este revelată reţeaua legăturilor nostre rupte? De ce nu ne este arătată cauza întregului rău astfel ca noi să ştim unde să depunem efortul?

Răspuns: Este aşa pentru că atunci ne-am corecta pe noi înşine din disperare. Eforturile noastre ar fi muncă obişnuită, egoistă. Ar fi ca şi cum aş dori bani pentru mancare. În spiritualitate, nu este considerată muncă dacă eu mă impulsionez doar de frica foamei.

În realitate, fără nicio nevoie, eu trebuie să vreau să lupt pentru scopul pentru care nu simt niciun fel de nevoie. Natura mea nu mă obligă, iar eu îmi dezvolt o dorinţă absolut liberă, independentă de orice. Dăruirea nu este condiţională pentru mine, nu am nevoie de ea, nu depind de nimeni şi nimic. Ca şi Creatorul, sunt deasupra la tot.

Şi atunci, descopăr că depind de ceilalţi, vreau să dăruiesc, să-i servesc şi să fiu ultimul şi cel din urmă. Altfel, munca nu e făcută de mine ci de Creator.

În munca mea spirituală, este un punct pe care eu trebuie să-l măresc constant, punctul libertăţii, acesta este complet necunoscut nouă în lumea noastră. La acest punct, nu depind de nimeni şi nu pot să fac nimic. Toată lumea este la picioarele mele fără niciun efort din partea mea. În acest loc este oportunitatea muncii adevărate.

Pentru a mă aduce la acest punct, mi s-au trimis necazurile şi problemele mulţumită cărora să învăţ. Dar atunci, când am luat de fapt cunoştinţă cu lumea spirituală, munca mea se transformă în ceva opus, ca şi cum ar fi întoarsă spre înapoi. Mi se va spune:”ia totul!”, iar eu voi refuza acest dar.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/20/2011 „Naţiunea”