Zohar-ul ne reveleaza Shechina (conexiunea dintre noi) descriind diferite situatii in timp ce se foloseste de toate formele, imaginile posibile si un limbaj diferit.

Daca dorim sa ne conectam cu ceea ce citim, chiar daca nu intelegem, inseamna ca dorim sa ajungem sa cunoastem materialul invatat. Noi ne dorim sa ne aflam in aceasta retea care conecteaza toate sufletele, pe care o reveleaza Zohar-ul. Noi ne dorim sa ne aflam printre sufletele care aspira catre Creator in sfanta Shechina. “Sfant’ inseamna ca aceasta retea actioneaza in daruire reciproca, in garantie reciproca.

Atunci cand citim Zohar-ul si dorim sa revelam Shechina dintre noi, noi atragem Lumina din starile, care sunt ascunse de noi in spatele cuvintelor Zohar-ului care ne intoarce la sursa noastra- Creatorul.

Din partea a-2-a  a Lectiei Zilnice de Cabala 8/30/11, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Toate diferentele si toate partile creatiei in general sunt incluse in diviziunea celor patru niveluri: mineral, vegetal, animat si uman. Aceasta diviziune este rezultatul celor patru faze ale ale expansiunii Luminii Directe, HaVaYaH, varful literei “Yod” si “Yod-Hey-Vav-Hey,” fazele dezvoltarii dorintei, numite Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin, si Malchut.

Atunci cand dezvoltarea ajunge la ultimul pas, Malchut, ea incepe sa reactioneze la toate stadiile, care se afla inaintea sa; si efectueaza diferite actiuni; ea le primeste sau nu; le accepta sau nu. Tot ce se intampla in continuare se desfasoara in interiorul Malchut; ea nu poate schimba ceea ce se intampla inaintea sa, in primele stadii, numite primele noua Sfere.

Intreaga stiinta a Cabalei este dedicata reactiei Malchut (creatia), la ceea ce se intampla cu ea. Daca  Malchut nu simte nimic si nu realizeaza nimic, atunci ceea ce se intampla este numit stadiul zero. Atunci cand ea primeste doar si incepe sa perceapa ca ea insasi consta doar in dorinta de a primi, aceste este primul stadiu, nivelul mineral.

Daca ea simte ca se afla in dorinta de a primi, insa nu accepta asta, atunci acesta este deja nivelul vegetal. O planta are deja propria parere;  este depasirea a ceva; vrea sa isi traiasca viata. Insa nu poate face inca o miscare de la sine putere, si nu isi intelege dorinta interioara.

Atunci cand incepe sa faca miscari referitoare la mediu, incercand sa nu depinda de acesta si sa se dezvolte in directia corespunzatoare caracterului sau, aceste este numit deja nivelul animat. Si o asemenea persoana difera foarte mult de mediul sau.

Urmatorul nivel este atunci cand ea incepe sa isi foloseasca in mod activ dorinta de placere. Si atunci doreste sa fie individualista, ca si cum nivelul vegetal nu este de acord sa asculte pur si simplu ordinele naturii sale, ci asteapta ceva mai mult de la viata sa. Ea vrea sa iasa din regula mediului si sa fie eliberat de el, asemeni nivelului animat. Si daca vrea de asemenea sa iasa de sub controlul Creatorului si sa devina similar cu El, atunci inseamna ca a ajuns la nivelul uman.

Insa, este posibil sa privim dezvoltarea acestor faze ale  HaVaYaH din alt punct de vedere, acela in care conducerea superioara este in curs de a fi revelata persoanei de deasupra sa. Mai mult….

Daca o persoana se afla in intregime sub influienta Creatorului, inseamna ca el se afla in completa daruire, nu doar in realizarea sa. Fiecare persoana din lume munceste 100% pentru daruire si lucreaza pentru Creator. Ea nu se opune la nimic si nu stie nici macar ca poate rezista. Ea actioneaza in functie de cum o controleaza CreatoruL, adica se afla in completa daruire.

Atunci, egoismul sau creste si persoana incepe sa il inteleaga. Si atunci ea intelege ca este opusa Ceatorului. Si cu cat se dezvolta mai mult o persoana, cu atat creste egoismul, este ca si cum ea iese de sub controlul Creatorului si incepe sa nu mai fie de accord cu El. Desigur ea este inca purtatoarea ordinelor de deasupra sa, insa intrebarea este cat de multe din acestea  intelege, realizeaza, si accepta.

Se pare ca tot jocul nostru nu sta in actiuni, si in felul in care noi dispunem de vietile noastre, ci de felul in care suntem sau nu de acord cu actiunile Gazdei de deasupra noastra.

Cu cat in persoana se naste discordanta, cu atat mai mult persoana sustine ca urmeaza pe Creator in regulile sale, cu atat este mai mare cresterea egoismului. Si simultan, cu cat ii este revelata opozitia, ea are nevoie sa se corecteze pe sine pentru a fi iar de acord cu El.

De aceea, “cu cat este mai sus o persoana, cu atat este mai mare egoismul.” Pe de alta parte, ea este deja purtatoarea actiunilor unei persoane mature si ajunge sa fie similara cu Creatorul si ajunge la un acord cu El, lasandu-se sub controlul Creatorului, indiferent de rezistenta egoismului sau.

Asemenea faze ale dezvoltarii pot fi vazute in dorinta noastra de placere si in dorinta de daruire: HaVaYaH direct si opus, adica in dorinta si intentie, minte si inima. In acest fel nivelurile dezvoltarii se dezvolta in persoana.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 8/26/11, Shamati

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In cazul in care Creatorul nu exista in afara, dar este dezvaluit in interiorul nostru, atunci ce este Lumina Inconjuratoare? Nu vine ea din exterior?

Raspuns: Exista Malchut al Lumii Infinitului. In afara de asta, nu mai este nimic altceva.

Odata, a fost plin de Lumina Infinitului. Apoi, asupra ei a fost pusa o restrictie si a luat o forma diferita de indata ce Lumina Infinitului a parasit-o. Apoi, aceasi Malchut s-a manifestat sub forma de lumi si suflete, acestea fiind partile sale. Unele dintre ele se refera la orbitele externe, altele la cele interne.

In mod similar, in lumea noastra nivelele mineral , vegetativ si animat ale naturii reprezinta partea externa, iar nivelul uman sau vorbitor, reprezinta partea interioara. Acest lucru determina dezvoltarea spirituala precum: Omul este insarcinat cu intentia, in timp ce alte parti ale naturii doar efectueza actiuni. In cele din urma, Malchut al Infinitului ajunge la starea sa finala: sfarsitul corectiei.

Astfel, exista multe stari, dar indiferent de ceea ce ce ele ar putea fi, toate sunt patrunse de o dorinta si o Lumina. Atunci, ce schimbari? Constientizarea, intentia de peste dorinta. Cu alte cuvinte, schimbarile apar numai in ceea ce priveste atitudinea de respect a creaturii fata de Creator sau dorinta de Lumina. Nimic nu se schimba, cu exceptia atitudinii mele, intelegerii, perceptiei – cunostintei mele despre lumea in care traiesc.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Cabala , 8/26/2011, “ One Commandment”.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Ne indreptam spre echilibrul cu natura. Ea aspira sa aduca toate partile sale la un echilibru. Diferentele dintre temperaturi devin echilibrate, vantul echilibreaza diferenta de presiune in aer, un obiect care este aruncat cade jos spre locul unde va gasi echilibrul cu forta de gravitatie. Procesul vizeaza o stare de echilibru peste tot si in toate punctele de vedere. In orice domeniu, fie ca este vorba de chimie, fizica, biologie si asa mai departe, totul este construit pe acest principiu. Totul aspira la echilibru, la o eliberare de presiune. Totul se supune legii entropiei. Natura isi doreste sa devina calma. Ea nu tolereaza diferentele si fluctuatiile in nici unul dintre parametrii.

In cele din urma, totul trebuie sa ajunga la echilibru. Iar acum legea naturii cere echilibru in societatea umana. Vedem izbucniri si dezordine, iar acest lucru este modul in care natura cere echilibru. Nivelul mineral, vegetal si animal au avut deja randul lor, acum este randul nivelului uman. Dorinta de echilibru apare in interiorul nostru, dar pentru a obtine un echilibru intre noi trebuie sa devenim “ca un singur om cu o singura inima”. S-ar putea sa fim diferiti, dar exista un singur criteriu: suntem cu totii obligati sa ne sprijinim reciproc unul pe altul.

Si nu este nimic de facut cu privire la faptul ca: Fie ca vrem sau nu, natura va castiga pentru ca este o forta extraordinara.

Si apare intrebarea: De ce nu vom disparea si noi ca mamutii sau ca dinozaurii? De ce nu vom parasi pur si simplu scena ca o parte care nu se mai potriveste? La urma urmei dezacordul nostru cu natura este mult mai mare decat acela care a dus la disparitia dinozaurilor. Cu toate acestea, spre deosebire de ei, noi avem o misiune, o predestinare, un scop: Trebuie sa ne corectam pe noi insine si sa transformam natura nostra initiala. Ei au fost in imposibilitate de a face acest lucru si au disparut in cursul natural al evolutiei, pe cand noi suntem obligati sa ne aducem intr-un echilibru cu faza actuala de dezvoltare.

Acesta este motivul pentru care suntem adusi in stadiul unde lipsa nostra de armonie cu natura va deveni exprimata in cele mai grave forme, dar nu se va ajunge la o disparitie totala.  90% din lume ar putea sa dispara, dar unii oameni vor ramane totusi pentru a schimba natura umana si a ajunge la echilibrul necesar.

Acesta este scopul si nu avem nici o alta cale de urmat.

Din partea a v-a a Lectiei Zilnice de Cabala. 8/29/11 “ The Nation”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intreaga creatie este divizata in patru nivele de dezvoltare: mineral, vegetal,animal si vorbitor. Iar dezvoltarea umana urmeaza si ea, de asemenea, aceleasi patru etape.

La nivel mineral o persoana nu ezita sa fie de acord cu tot ce face guvernarea de sus cu el.La nivel vegetal, dobandeste propria-i dorinta, acordul si dezacordul.

A se ridica la nivel animal inseamna a avea caracter si destin propriu, directie si individualitate, asta este, se execute un scop special in creatie, sa posede o forta activa in interiorul marii masinarii generale a naturii si sa ii schimbe vitzele corect, in conformitate cu actiunile Creatorului, dar cu propria sa mana.

Atunci cand o persoana devine ea insasi ca aceasta masinarie enorma, este numita om, Adam. Asta este, el cuprinde tot acest mecanism al naturii si il gestioneaza in locul Creatorului, devine inclus in programul general de creatie. Aceasta inseamna sa se ridice la nivelul uman.

In prezent, umanitatea incepe sa se trezeasca si sa se ridice deasupra nivelului mineral spre nivelul vegetal. De aceea simtim discomfort si pierderea drumului; nu stim incotro sa mergem si de ce. Iar in anii care vor urma se vor manifesta multe astfel de evenimente care vor nedumeri lumea lipsind-o de intelegerea modului in care trebuie sa mearga mai departe.

Acest lucru va implica cele mai simple si in aparenta clare lucruri si nu principii inalte. Dintr-o data temeliile vietii vor disparea: Economia se va opri din functionare; relatiile dintre oameni se vor dezintegra; confuzia va coplesi structurile puterii. Este ca si cum ceata cade si totul devine neclar.

Toti cei care au venit la Cabala au inceput sa studieze deoarece, la un moment dat, au simtit ca au intrat intr-o astfel de ceata. In alte lumi, o persoana nu mai simte ca este stapanul vietii sale, in care totul urmeaza o ordine clara. Aici, apare un factor obscur care ii creaza confuzie.

Functia de protectie a organismului incepe sa opereze, doresti sa te simti increzator si sigur, sa stai ferm pe teren si sa detii controlul in mainile tale, sa stii ca ai un loc de munca, bani, sanatate si pensie. Dar brusc, vezi toate acestea ca si cum ar disparea intr-o ceata.

Intreaga umanitate va simti aceasta stare. Iar atunci cand in loc sa fie starea unei singure persoane, aceasta va incepe sa se intample la o scara mai mare, va fi infricosator. Dar acest lucru ne va impinge la urmatorul nivel, ne va forta sa cautam protectie, o noua fundatie si ne va aduce la nivelul vegetativ.

La nivel vegetal, oamenii vor fi obligati sa caute cum sa se tina unii pe altii si asta pentru a realiza conexiunea globala si integrala in mod voluntar, constient si cu intelegerea faptului ca ei nu pot supravietui fara aceasta.

Este ca si cum toti suntem in picioare pe o pluta, plutind pe apa. Imaginati-va ca toata lumea va face miscari necoordonate si va clatina pluta in directii opuse. Pentru a nu ne rasturna trebuie sa ne tinem unul pe celalalt si sa mentinem echilibrul tot timpul, altfel, ne vom ineca. Acest sentiment va domni in lume.

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala 8/26/11, Shamati 115

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand sunt mai multe persoane care stau intr-o camera unde este foarte cald, intotdeauna va exista o persoana careia ii este frig si care ii va obliga pe toti sa inchida aerul conditionat. Spun ca majoritatea omenirii este capabila sa se adapteze la schimbarile iminente. Dar ce ar trebui sa facem cu cei care sunt blocati si nu sunt gata sa paraseasca starea actuala?

Raspuns: Este important sa te corectezi mai degraba pe tine insuti decat sa corectezi lumea. Adevarat, vreau sa reusesc sa obtin miscari externe si incerc sa ajut oamenii sa inteleaga procesul si metoda de auto-corectare. Cu toate acestea, in esenta, am grija doar de cum sa ma corectez pe mine. Nu-mi corectez vecinul. Ii dau metoda in forma cea mai bland posibila, dar nu il fac sa actioneze; acest lucru este deja alegerea lui.

Prin urmare, nu deranjam oamenii care nu sunt pregatiti pentru schimbare in niciun fel sau forma. Ei nu sunt inca copti pentru asta. Atunci cand diseminam metoda Cabala, lasam fiecare persoana sa o evalueze de una singura. Am aratat deja in repetate randuri ca nu-mi pasa de modul in care oamenii accepta mesajul nostru. Ascult raspunsurile lor doar pentru a imbunatati prezentarea: a afirma ceva intr-un mod nou si a raspunde la o intrebare care deranjeaza pe cineva. Dar daca ii dau tot ce am si o persoana inca respinge si dispretuieste cuvintele mele, o tratez apoi cu respect. Pentru mine acest lucru este, de asemenea, un semn de succes pentru ca ma pot apropia de persoana respectiva si ii pot dezvalui propria rezistenta. Aceasta este reactia corecta pentru ea azi si nu se poate face nimic pentru asta.

Ne intoarcem spre lumea din afara numai pentru a ne imbunatati. Si daca ne imbunatatim noi insine prin abilitatile noastre cele mai bune, atunci nu am nici o plangere cu privire la raspunsurile oamenilor. Haide sa mai asteptam inca un an, sau inca cinci ani.

Totusi, daca mergem prea departe, acest lucru va fi constrangere si nu vom fi lasat o persoana cu posibilitatea de a alege liber.

Din partea a V-a a Lectiei Zilnice de Kabbalah 8/29/11 , “ Natiunii “

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Întrebare: Există două forţe care acţionează în lume: forţa de a darui si forta dorintei de a primi, creata ca existenţă din absenţă. Ce este al meu „eu”, intenţia mea? De unde provine aceasta?

Răspuns: Noi nu simţim Creatorul, deoarece noi suntem într-o singură dorinţă: dorinţa de a ne bucura. Chiar dacă vreau să daruiesc, este doar pentru distractie. În realitate, eu sunt confuz în intenţie şi acţiune. Acţiunea mea poate fi de primire sau daruire. Şi aceasta poate fi însoţită de intenţia de a primi pentru mine sau de intenţia de a darui altuia. Nu este nimic altceva, şi aceasta este toată viaţa noastră.
În lumea noastră, există o acţiune de a primi şi o acţiune de a darui altuia, precum şi intenţia de a primi pentru sine. Dar intenţia de a da la altul nu este acolo, asta este ceea ce eu nu sunt capabil sa fac. Pot să dau cuiva sau să primesc ceva de la cineva, dar intenţia mea este îndreptată exclusiv la primirea pentru mine, întrucât intenţia de a darui la altul aparţine lumii spirituale, dar eu nu pot ajunge la ea. Nu este vina mea: sunt creat aşa.

Prin urmare, aici nu este nicio confuzie: Întreaga mea rutină are ca scop auto-satisfacerea.

Ceea ce am nevoie este o intenţie, şi este cel mai important lucru pentru mine (!), indiferent de ce fel de actiuni efectuez: Daruire sau primire. Efectuez daruirea pentru copilul meu, pentru cel pe care îl iubesc, pentru prieteni, şi chiar şi fata de angajatorul meu pentru că voi primi o recompensă într-un mod natural sau în bani, în formă de respect, putere, şi aşa mai departe.

Cheia aici este intenţia, în acord cu care actionez. Cum pot realiza intenţia de dragul de a darui fiintelor umane apropiate? Şi ce îmi va da?

Aici intervine problema. Dacă toata realitatea exista in afara mea, atunci ceea ce primesc în prezent în interiorul meu este doar o mica parte, numita  „această lume.” Este teribil de mica, strâmta, limitata în timp, spaţiu, şi orice altceva, dar prin trecerea de partea cealaltă , voi scăpa de orice limitări.

Aceasta este diferenţa dintre intenţii. Dacă intenţia mea este indreptata catre mine, eu nu voi fi capabil să simt nimic mai mare decât ceea ce percep astăzi. Dacă intenţia mea este îndreptată catre unitatea cu celalalt, să fiu în el, atunci ma salvez de la această viaţă oribila cu sfârşitul ei fatal şi ma înalţ la gradul următor al vieţii; trăiesc în afara corpului. Singura diferenţă este în intenţie.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 8/26/2011, „O poruncă”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam: “ O Porunca” : …obisnuindu-se sa fie de ajutor oamenilor, omul aduce beneficii celorlalti si nu lui insusi. In acest mod, cineva devine treptat potrivit pentru a pastra Mitzvot-ul Creatorului, cu conditia ceruta – sa fie in beneficiul Creatorului si nu in beneficiul lui insusi”.

Nu pot urmari, nu pot intelege si nu pot patrunde acest principiu. Daca trebuie sa lucrez si sa ma unesc cu intreaga umanitate, asta este clar pentru mine. Suntem aici impreuna; spatiul dintre mine si ceilalti a aparut doar datorita rupturii si aceasta ma face sa ma simt separat de ei. Deci, trebuie sa depasesc, sa corectez aceasta forta a spargerii si sa devin unit cu ei.

Dar Creatorul? El este, poate, undeva in afara si pot ajunge la El prin umanitate. Sau, prin unirea cu ceilalti in grup, descopar ca El este in interior, intre noi si chiar umple tot acel spatiu.

Cu toate acestea este dificil pentru mine sa-mi netezesc calea indreptandu-ma catre grup de dragul Creatorului. Ce inseamna asta? Este o cerinta neclara. Inteleg legaturile cu ceilalti oameni, dar cum sa construiesc o relatie cu cineva in plus fata de acestea? Problema noastra este aceea ca noi nu ne putem inchipui imaginea corecta si de aceea ramanem intr-o stare de confuzie pentru mai multa vreme.

“ Creatorul” este calitatea de daruire absoluta, finala si perfecta. Unitatea dintre mine si grup este vasul de primire a calitatii de daruire. Vrem sa atingem iubirea si unitatea intre noi astfel incat lumea sa devina “ rotunda”, globala, integrala. Totusi, aceasta trebuie facuta de dragul Creatorului, ceea ce inseamna ca, pentru ca aceasta calitate a daruirii sa ne uneasca, ea trebuie sa locuiasca si sa domneasca inlauntrul nostru.

Altfel, este interzis sa-i atribuim Creatorului orice individualitate sau imagine. Aceasta este “ cultul idolilor “ sau, literalmente, “ munca straina “ deoarece ne indreapta intr-o parte, intr-o directie complet diferita. Creatorul, Boreh inseamna “vino“ (Bo) si “vezi“ (Reh). Daca intri in grup si atingi unitatea, atunci , prin calitatile prietenilor, tu vei dezvalui calitatea daruirii care este numita “Creator“.

De aceea este scris: “Israel, Torah si Creatorul sunt una“, unde Israel“ sunt eu cu prietenii ( sau umanitatea ) si Creatorul. Cu alte cuvinte, prietenii si cu mine impreuna suntem numiti “Malchut“ sau “Shechina“, iar eu dezvalui Zeir Anpin, care se exprima inlauntrul lui Malchut, conform unitatii care este atinsa in el.

De aici vine intelesul expresiei “a servi oamenii pentru a aduce multumire Creatorului“. Sub nici o forma nu trebuie sa-ti imaginezi pe cineva sau ceva ca destinatar final al eforturilor tale. Creatorul nu este nici o persoana, nici un fenomen, el este calitatea care se face revelata in noi. Sa-ti imaginezi un astfel de destinatar inseamna sa te angajezi in idolatrie, sa-ti creezi un idol. Daca nu ne vom abate niciodata de la aceasta regula, nu vom avea probleme.

De fapt, noi vrem sa cladim un sistem care sa cuprinda toate vasele si Luminile. Acesta este Malchut al lumii Infinitului, acolo unde suntem in unitate si coeziune, unde Lumina este revelata in vas. Noi venim de acolo, din Prima stare. In cea de-a Doua stare ne corectam atitudinea si nimic mai mult, iar continuand cu a Treia stare devenim constienti si intelegem lumea in care existam de la inceput.

Nu este o imagine care sa existe in afara noastra, pentru care ar trebui sa lucram si la care trebuie sa ajungem. Doar schematic, intentiile si calculele nostre sunt adaugate acestei ordini: mai intai cream un vas iar apoi, in masura abilitatii lui de a se uni, conform legii echivalentei de forma, il dezvaluim pe Creator in acest vas, conform principiului “ vino si vezi“. Astfel o dezvaluim pe Malchut – dorinta, care ramane neschimbata.

Din a doua parte a Lectiei zilnice de Kabbalah  8/26/11   “ O Porunca “.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Noi începem să ne dezvoltam şi să crestem din această lume, de la cea mai joasa realitate posibil, care a coborat din Lumea Infinitului, prin 125 de trepte, prin 5 lumi, pana la cel mai jos punct. Ajungând la acest nivel scăzut, scanteia de lumina s-a spart pana la ultimul grad spiritual în această lume şi a început sa formeze materia în ea.

Materia a început să se concentreze, sa se formeze şi sa uneasca o particulă cu alta. În acest mod a început sa se intoarca la sursa-corectarea spargerii. De atunci a început Universul nostru: nivelurile mineral, vegetal si animal ale naturii.

Toate aceste grade sunt un rezultat al unificării materiei în structuri din ce in ce mai complexe, toate părţile care acţionează în beneficiul reciproc. Puterea Luminii, puterea naturii, a unit elemente separate, şi a format, astfel, materia neînsufleţita în toată diversitatea sa interioară. Materia este formata ca urmare a unificării particulelor opuse în conformitate cu legi speciale.

Şi apoi chiar materia vegetala apare, unde particulele opuse se conectează in structuri mult mai complexe. Ele sunt mult mai departate una de alta, dar cu toate acestea se unesc. Apoi, natura animala apare, fiecare parte se simte separate de cealalta şi doreşte să-si menţină existenţa într-o formă egoista. Cu toate acestea, datorita fortei naturii, fiecare dintre ele încă se uneşte cu cealalta, şi toate împreună creează animalul-un organism animal care este capabil să existe în ciuda faptului că în interiorul sau există o contradicţie şi o unificare a elementelor polare.

Ele sunt unite printr-o forţă specială, forţa Luminii, forta Creatorului, forţa daruirii reciproce, în ciuda forţei creaţiei, o forţă egoista care există în interiorul fiecareia. Aceste două forţe încep să acţioneze în armonie comuna.

Armonia este imposibilă dacă nu există două forţe opuse care se unesc cu toate acestea, de dragul unui singur scop, unui interes comun, precum şi a unor stari superioare. Printr-o stare superioara se înţelege interesele comune ale organismului: corpul vegetal sau animal. Şi apoi, datorită dezvoltării materiei la nivel animal, acesta ajunge la nivelul fiinţei umane a acestei lumi, care este o creatura chiar şi mai complexa – una mult mai agresiva si mai egoista. Fiecare creatura de la acest grad de „fiinţa umană în această lume”, constată că este opusa tuturor altor oameni.

Şi atunci când ajunge la sfârşitul dezvoltarii sale egoiste, ea descopera că, dacă doreşte să existe în continuare, are nevoie de o a doua forţă, opusa- forţa daruirii. Forta egoismului s-a dezvoltat în ea, dar ce este de facut cu aceasta acum? Ea doar ne distruge.

În acest moment înţelegem că noi trebuie să primim forţa de a darui, forta unificarii. Senzaţia de lipsă a forţei de unificare, fără de care nu putem continua, este, de fapt, acel sentiment de criză, de separare, de distrugere a valorilor anterioare. Este dezvăluita în mod direct în interiorul existenţei noastre, in viaţa noastră. Descoperim în absolut toate domeniile vieţii, în toate activităţile unei persoane în această lume, că nu putem ajunge la echilibru, la armonie şi la aşa-numita „viaţă.”

La urma urmei, viaţa este construita pe baza a două forţe: primirea si daruirea. Noi nu putem exista actionand numai cu o singura forţa a egoismului. De aceea, ca urmare a dezvoltării noastre, a evolutiei noastre treptate, pas cu pas, natura ne aduce la concluzia că avem nevoie, de asemenea, de o a doua forţă: forta unificarii.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 8/25/11, Shamati

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă a existat o restricţie la recepţie, de ce nu simţim ruşine ridicand cereri şi rugăciuni (MAN) deasupra?

Răspunsul meu: Nu simţim ruşine, pentru că cerem ajutorul pentru obtinerea daruirii, şi nu de dragul nostru. Asta nu e nimic de care sa te rusinezi!

Puteţi fi impotriva „dar întreaga corecţie se produce din cauza ruşinii simţite de către Malchut a Lumii Infinitului!” Cu toate acestea, nu simt ruşine ridicand aceasta cerere, deoarece eu nu cer pentru mine, ci mai degraba, pentru mine cer numai strictul necesar, astfel încât sa pot darui restul!

Nu există nici o ruşine în asta. Este exact opusul, există onoare pentru mine aici, pentru că voi fi capabil de a darui altora ceea ce nimeni altcineva nu le poate da! Toată lumea are astfel de abilităţi unice prin faptul că activitatea desfăşurată de o anumită persoană nu poate fi efectuată de către altcineva. Aceasta este pentru că fiecare are rădăcina sa personala în sufletul comun.

Prin urmare, este permis să ceri tăria de a trăi şi să fii sănătos, sa primesti cunoştinţe şi abilităţi, în cazul în care aceste lucruri sunt necesare pentru a efectua acţiuni de daruire. Acest lucru este exact ceea ce este „viata” în lumea adevărului.

Astfel este existenţa mea: Viaţa mea este posibilă numai în măsura în care pot darui. Acţiunile mele sunt exclusiv de daruire. Iar spiritul care curge prin mine susţine existenţa mea, care este destinata pentru daruire. Aceasta este ceea ce se numeşte o stare spirituala.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/25/11, Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→