Primul principiu al educaţiei: Natura este unită iar noi suntem opusi fata de ea.

Partea întâi: Cercetarea naturii şi societăţii ne arata că toţi suntem interconectati. Oamenii sunt un singur organism sau un singur sistem în interiorul sistemului naturii.

Aşa cum beneficiaza părţile unui organism viu, la fel si noi ar trebui să ne unim unul cu altul, deasupra tuturor diferenţelor, pentru binele întregului corp.

Astăzi, descoperim treptat acest lucru si, prin urmare, cerem umanitatii prezente starea globala şi integrala. Este globala, deoarece în zilele noastre interconectarea în rândul populaţiei intregii lumii este fortata sa se dezvaluie. Dintre toate părţile sale şi în toate diferenţele sale, indiferent care sunt, conexiunea este relevata ca un factor necesar.

Acest lucru vine din partea naturii, mai degrabă decât din dorinţa noastră de a fi interconectati sau nu. Este pur şi simplu un fapt că de la o zi la alta, descoperim mai mult şi mai mult legăturile dintre noi.

Apare o  întrebare: Oare aceasta conexiune exista înainte? Sau am fost deconectati înainte şi acum interconectarea noastră s-a format şi este exprimata?

Această întrebare trebuie să fie împărţita în două. Pe de o parte, suntem şi întotdeauna am fost interconectati într-o unitate totala, perfecta. Aceasta este starea noastră faţă de Creator şi nu este un criteriu pentru a măsura ceva. Această unitate este numita Infinit (Ein Sof): starea Infinitului, lumea Infinita, Malchut a Infinitului. Cu toate acestea, trebuie încă să-o atingem în senzaţiile noastre.

Chiar acum noi, toată omenirea, trecem prin nivelurile de dezvoltare. Trebuie sa modernizam interconectarea noastra in fiecare moment. De-a lungul istoriei ne-am dezvoltat pe nivelurile mineral, vegetativ şi animal, până când am atins nivelul uman şi după aceea la nivelul uman din nou am trecut prin aceeaşi sub-niveluri: mineral, vegetativ şi animal, până ce am ajuns la epoca modernă a gradului uman din gradul uman – „umanul în om”

Acesta este modul în care am trecut prin întregul proces de pregătire umana şi am început să dezvoltam umanul în noi. „Umanul în om” este asemănarea cu Creatorul pe care trebuie s-o dobândim astăzi. Asemănarea cu Creatorul este acelaşi lucru ca şi interconectarea globala si integrala dintre noi toti. Astăzi ne aflăm la începutul fazelor de unificare – unitatea ce se întâmplă in afara de realizare, conştientizare, şi dorinţa. Acesta este modul în care trebuie să fie de la sfârşitul nostru.

De aceea acum noi nu suntem evaluati în raport cu lumea Infinitului, ci în relatie cu cât de mult înţelegem, realizam, şi suntem gata să luam forma unitatii pe care natura sau Creatorul a pus-o inaintea noastra. Nu încerca să fii un om drept, indiferent de modul în care iti imaginezi acest concept. Trebuie să fii corectat în funcţie de condiţiile în care te afli.  „Corectat” înseamnă unit. Există doar un singur lucru pe care trebuie sa-l facem – se ne unim unul cu altul.

Pe calea către unitate trecem prin faza daruirii, de dragul de a darui („Nu face altora ceea ce tu urăsti sa ti se faca”) şi apoi a primirii de dragul de a darui („Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”). Cu toate acestea, principiul este neschimbat: Toata educarea omului constă în unificarea cu aproapele său.
Natura devine exprimata mai mult şi mai mult globală şi, prin urmare, trebuie să fim, de asemenea, globali şi sa ne unim cu ea.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/11

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Când am început să-mi reformez relaţiile mele cu întreaga lume, cu toate celelalte suflete, şi cu prietenii din grupul care studiază cu mine, descopăr dintr-o dată că este numai Creatorul şi cu mine şi nimeni altcineva. Cu alte cuvinte, prietenii mei, lumea, natura minerală, vegetală şi animală, oamenii şi sufletele şi tot ceea ce mai este, sunt în esenţă, manifestări ale Creatorului care îmi aparţin mie.

De fapt, Creatorul nu mi se poate arăta El însuşi ca Lumină fără vas (Kli) deoarece nu aş avea nimic cu care să-L percep. De aceea, Creatorul a împărţit creatura în doua părţi: creatura însăşi, sufletul ei, şi celelalte dorinţe, în afară de această creatură şi care sunt proprietăţi ale Creatorului.

„Creatorul” (Bore) provine, în ivrit, din cuvintele „vino” şi „vezi” (Bo şi Re). Cu alte cuvinte, dacă fiinţa creată se conectează cu Kli-ul, care este aparent în afara ei, astfel exprimându-şi atitudinea faţă de Creator, atunci în acest vas apare Lumina. Toate acestea îi dau creaturii oportunitatea perceperii Forţei Superioare (raportata la sine).

Apoi, creatura începe să-l înţelegă „limbajul” Creatorului, conversaţia pe care Creatorul o are cu ea. Uneori, creaturii i se pare că acest Kli „exterior” este deasupra, alteori, că acesta este sub ea. Din când în când creatura vede lumea ca pe un gol, un vid fără nimic. Dar, dacă creatura realizează că este Creatorul acela care a făcut acest spaţiu gol pentru ca ea însăşi să-l umple cu dorinţa de dăruire (influenţă), atunci ea a primit un loc pentru muncă.

În acest gol există o lipsă a Luminii de credinţă, Lumina dăruirii, Hasadim (Milă). Dacă creatura este capabilă să umple acest spaţiu în mod consecvent cu Lumina de Hasadim, ea se alătură Creatorului şi poate găsi acolo şi Lumina de Hohma (Înţelepciune)

Atunci când Creatorul permite creaturii sa se simtă împlinită ea însăşi sunt stari contradictorii. Întâi simţi că stai în faţa unei Lumini enorme care deocamdată este în afara ta. Această senzaţie ne este dată de primele nouă Sfirot (Tet Reşimot). Trebuie să faci restricţie la asta, să ridici graniţele interioare astfel încât să poţi primi Lumina (în Nikvei Enaim) şi să lucrezi în trei linii pentru a putea măsura cu ecranul tău împlinirea aflată în faţa ta, sau să discerni cât anume poţi primi pentru a putea dărui.

Astfel avansăm, trecând prin diverse stări, nu totdeauna fiind conştienţi de ele. Dar ele se desfăşoară numai când noi nu uităm că este o singură Lumină şi un singur vas care este despărţit în mai multe părţi de dragul nostru şi pe care noi trebuie să le înglobăm in mod treptat în noi înşine cu intenţia de a dărui.

Pe această cale sunt două faze pentru noi. Prima este treapta de Bina (Hefeţ Hesed), unde o persoană nu se poate conecta într-adevăr cu ceilalţi şi deocamdată doar învaţă să reziste la egoismul lui sau al ei, să se ridice peste dorinţa lui, peste „înclinaţia rea” care a fost revelată în el şi să obţină Kelim de GE (Galgalta Enaim).

Mai târziu, persoana începe să lucreze cu „unirea proprietăţilor de Hasadim (Milă) şi Kli” când până şi dorinţele lui de primire, care sunt incluse în el, sunt folosite numai pentru dăruire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala. 3/15/2011 Scrierile lui Rabaş

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este atât de greu să păstrăm intenţia în timp ce citim din Zohar, sau să ne imaginăm conexiunea dintre noi şi să o legăm de text? Ce ar trebui să facem?

Răspuns: Dacă o persoană se află într-un necaz mare şi i se spune „citeşte acest text pentru o jumătate de oră şi în el ţi se va revela cum să ieşi din necaz”, îţi dai seama cum va petrece persoana această jumătate de oră? Îi va fi greu să se concentreze la text? Ce fel de presiune sau speranţă va simţi încercând să pătrundă în interiorul textului, să înţeleagă ce îi este necesar , ce poate găsi acolo, ce fel de salvare e acolo şi cum să ajungă la ea?…

Totul depinde de mediu, de cât de mult ne „încălzeşte” această atitudine interioară faţă de textul din Zohar. Toate celelalte texte Cabalistice sunt beneficiarele unei acţiuni mai mici în ceea ce priveşte influenţa textului lor asupra cititorului pentru că, atunci când le citim, putem implica mintea şi sentimentele şi, într-un anume fel, ne putem conecta pe noi înşine la ele.

Tora în schimb, este perfectă, intangibilă, „în ceruri”. Ce înseamnă „pură” (Tmima)? Nimeni nu o atinge. Este Lumina Superioară. Noi numai aşteptăm pentru rezultatele de la Ea care să se manifeste în noi.

Numai grupul îmi poate da această atitudine în citirea Zohar-ului, aşa că îmi voi dori cu pasiune să am un rezultat din asta. Altfel, nu se va întâmpla.

Noi deja am trecut prin această stare când abia începusem să citim Zohar-ul. În primele cîteva luni oamenii erau aşa de inspiraţi că această surescitare comună a influenţat pe fiecare şi fiecare persoană a simţit o anumită acţiune a iluminării înconjurătoare simţind puterea Zohar-ului asupra lui.

Acum această inspiraţie s-a diminuat pentru că la început am primit-o de sus, pe când acum, trebuie să o dezvoltăm noi înşine. Nimic nu se întâmplă de la sine în natură. Primeşti o trzire iniţială şi apoi îţi este luată, iar tu astfel o poţi duce singur la bun sfârşit. Astfel, tu vei completa spaţiul care a fost golit de inspiraţia de sus prin propriile tale eforturi.

Dacă nu completăm noi înşine, atunci nu putem păstra intenţia corectă în timpul celor 45 de minute în care citim Zohar, şi de abea vom aştepta să se termine ora. Dacă nu vom trezi această persoană, dacă nu vom stimula vibraţiile interne în el, va pica la fel ca unul bolnav, fiind singurul  mijloc de mântuire, singura oportunitate de a fi vindecat şi salvat de la dezastru. De aceea, sigur că îi este dificil să păstreze intenţia şi să pătrundă textul. De fapt, el ne acuză că nu îl facem să simtă o necesitate vitală pentru asta, adică pentru importanţa scopului.

Din a doua parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3​/17/ 11 Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Un adult nu poate transmite gândurile lui unui copil, el devine doar un exemplu prin demonstraţie. Cum poate el să arate ca un exemplu pentru lumea din afară?

Răspuns: În „Scrierile ultimei generaţii”, Baal HaSulam scrie ca noi trebuie să devenim un exemplu atât de viu al unei societăţi corectate încât întreaga lume să fie atrasă spre noi. Vom crea un sistem de educaţie şi un mecanism corect de relaţii astfel încât lumea va vedea clar ce înseamnă. Conferinţele de Cabala şi succesele copiilor sunt de asemenea modele minunate a ceea ce este posibil. Vom demonstra întregii lumi că este bine şi lumea va dori să ni se alăture.

Exemplul nostru nu este într-un loc specific. Este peste tot, este virtual. Creăm o comunitate spirituală virtuală, fără graniţe şi atribute materiale. În ea, totul este construit şi fondat pe conexiunea interioară dintre oameni, şi toate celelalte adăugate sunt bazate pe aceleaşi principii.

Asta ar trebui să vizualizeze lumea prin noi: interconexiunea unică unde găsim fenomenul spiritual, Lumina, o viaţă eternă şi perfectă. Aceasta îi dă unui om asigurarea şi înţelegerea  locului în care se află.

Comunitatea noastră nu are nimic asemanător statelor cu graniţele lor, cu armatele, guvernele, ministerele şi agenţiile lor. Nu, a noastră este în întregime virtuală şi spirituală.

Întrebare: Ce să nu demonstrăm niciodată în afară?

Răspuns: Nu-ţi face griji! Noi oferim lumii informaţii simple şi deschise şi vor fi primite în mod corect.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/15/2011 O lume integrala

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce rămâne neschimbat într-o persoană care se dezvoltă spiritual  şi ce se schimbă în ea?

Răspuns: Singurul lucru care nu se schimbă este intenţia pentru scopul corect pe care uneori încearcă să o creeze. În afară de asta, totul se schimbă, nu mai rămâne nimic, pierzi totul în afară de intenţia corectă dacă ai creat-o. Toate celelalte  numai par să-ţi aparţină, inclusiv existenţa ta, ea ţi-a fost dată pentru a crea intenţia.

Această lume şi Lumea Spirituală nu sunt luate în considerare. Rămâne numai intenţia pe care noi o putem crea ca rezultat al eforturilor noastre. Acesta este vasul spiritual, sufletul.

În această intenţie tu vezi realitatea eternă, adică pe tine însuţi. Ce este adevărata realitate? Este gradul de revelaţie al tău propriu în Lumina Superioară, în echivalenţă cu Ea, în devenirea identic cu Ea. Toate acestea devin revelate numai în intenţie, şi nu rămâne nimic în afară de asta.

Nu este nimic în afară de intenţie. Adică, nu există nimic altceva în realitate. Toate celelalte sunt imaginare şi numai par să existe chiar acum, pentru a te determina să obţii intenţia. De altfel, tu trebuie să trăieşti în ceva. Cine crează intenţia? Este persoana pe care tu o percepi ca fiind tu însuţi, trăind şi existând în această lume. De ce ai nevoie de asta? În scopul de a forma intenţia.

Când tu ţi-ai completat crearea intenţiei, de la începutul treptei gradelor spirituale şi până la sfârşit, atunci aceasta este întreaga lume, iar toată această realitate de acum dispare, fiindcă, de fapt nici nu există. Pare numai să existe pentru tine pentru a te determina să dezvolţi intenţia corectă.

Acum înţelegi cât de importantă este activitatea în care te-ai angajat – crearea imaginii tale eterne, omul care este asemănător Creatorului.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/11 Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca citim din Zohar cu intentia corecta si cerem de doua ori mai mult – pentru o ora si jumatate, in loc de 45 de minute, vom ajunge la corectia finala de doua ori mai repede? Sau este o alta formula care se poate aplica aici?

Raspuns: Formula este foarte simpla.   Obiceiul profesorului meu, Rabash, era sa citim Zohar jumatate de ora ape zi. Rabash nu explica nimic si nu adauga nici un singur cuvant. Doar citeam textul, rand cu rand, fara a-l intreba ceva, o jumatate de ora inainte de culcare. De aceea eu urmez acelasi obicei.

Vrei sa studiezi de doua ori mai mult? De aceea am mai adaugat un sfert de ora la lectie.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala din 17.03.2011, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista in lume multe organizatii caritabile nonguvernamentale care, in mod cinstit, se straduiesc sa ajute oamenii. Ce nu este in regula cu ele? De altfel, acesti filantropi par sa creada ca binele lor depinde de prosperitatea lumii.

Raspuns: Asta este radacina problemei. Aceste organizatii ajuta, asa incat se simt impacate. O mica parte a populatiei lumii simte ca trebuie sa-I ajute pe ceilalti.  O persoana se simte mai usurata si asta ii da o satisfactie personala.

In organizatiile caritabile exista multi oameni care detin o nevoie naturala de a se ingriji de altii. Ei sunt programati cu un instinct. Trebuie sa ajute ca sa fie linistiti. Baal HaSulam scrie ca in lume exista 10% astfel de oameni si, in concordanta cu statisticile, sunt 7%-8%.

Oricum, toate acestea deriva din egoism si este una dintre manifestarile acestuia. Iubesc lumea ca pe propriul meu copil si ma simt rau daca lumii ii ester au. Trebuie sa ajut Africa ca sa scap de acest sentiment neplacut. Asta-I tot.

O asemenea ingrijire nu ajuta pe nimeni. Dimpotriva, aduce numai rau, caci, cu cat altruistii dau mai mult, cu atat mai mult se obisnuiesc cei ce primesc sa nu mai faca nimic si nu evolueaza.

O problema similara iese la suprafata in Rusia de azi. Se pare ca pretul ridicat la titei este de neconceput. La prima vedere, asta umple zilnic trezoreria, insa nu merita. De altfel, noi nu ne dezvoltam in acest fel. Doar vom sta pe tevile noastre de titei, ne pregatim micul dejun, construim palate aurite dar, in acelasi timp, ca si tara, ca si natiune, continuam sa ne degradam. Este imposibil sa evoluam fara o nevoie. Astfel, in ciuda logicii, ei nu mai doresc sa adune “banii petrolieri” si incep sa constientizeze asta.

Toata dezvoltarea actuala a lumii, impreuna cu caritatea si piata bunastarii comune, nu este altceva decat teritoriul egoismului. Nimic bun nu va iesi din asta. Dimpotriva, partile doar pun presiune una pe cealalta. Am gasit legea fundamentala a interconexiunii, insa toti vor sa o foloseasca in mod egoist. “Ah, asta este I Interdependenta globala? Hai sa punem stapanire peste lume, atunci. Il vom pune pe fiecare in palatal sau si daca se razvrateste careva, il amenintam ca-I luam oxigenul.” Acesta este modul in care ei vor sa foloseasca reteaua fundamentala pe care natura nea-a dezvaluit-o.

Acum ne aflam intr-o situatie periculoasa, caci egoismul nostru este legat de interconexiunea globala, ne permite sa controlam intreaga lume, pe toti oamenii in acelasi timp. Asta este ceea ce ne ameninta daca oamenilor le lipseste intelepciunea si perceptia si intelegerea a ceea ce viitorul pastreaza in desaga pentru noi.

Ei decid tacit soarta lumii ca sa se potriveasca cu obiectivele lor jalnice, neavand nici o idee incotro ne duce asta in viitorul apropiat si chiar maine. Afganistan, Pakistan, Irak si Iran sunt exemple vii. In cele din urma, totul va avea un rezultat opus.

Jocurile sunt incheiate. Nu putem sa-I mai dam putere egoismului nostru. Cand lumea se inchide intr-un sistem global, nu mai poti actiona ca si pana acum, conducand prin aur sau forta. Nu va functiona. Irak este o dovada vie a acestui fapt.  Rusinea Americii este in fata intregii lumi si ei inca se afla in aceasta stare. Totul este despre nevoia intelegerii legii fundamentale. Nici puterea, nici inteligenta nu va rezolva aceasta problema. Rusia a cazut, in ciuda tuturor bogatiilor si Statele Unite vor cadea inca si mai jos.

Astazi, abordarea trebuie sa fie adecvata tendintei intregii lumi catre integrarea globala. Altfel, veti pierde.

Va trece putin timp si vom fi martori cum chiar organizatiile teroriste vor incepe sa inteleaga asta.  Va fi imposibil sa mai controlam lumea prin forta. Problemele care apar ii vor face pe toti sa se gandeasca la ce urmeaza sa faca in continuare.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala din 14.03.2011, O lume completa.

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar, capitolul „Yitro (Jethro),” punctul 199: Fruntea Lui este mare, dar nu atât de mare, liniile sale sunt cinci- trei orizontale de la o parte a fruntii la alta, iar două nu sunt orizontale. El este in confruntare, în special în casa lui, toate acţiunile sale sunt rapide, el pare bun, dar nu este aşa. El se laudă cu ceea ce nu este în el … El este îngăduitor în discursul său, dar nimic mai mult, se împinge unde nu aparţine, iar cel care colaboreaza cu el ar trebui să fie atent la lăcomia lui, dar va reusi cu el.

Zoharul ne spune despre cât de complicati suntem în interior. De fiecare dată dezvăluim noi calităţi în interiorul nostru, care pot fi bune sau rele şi care vin în mod constant pentru a se înlocui una pe alta, noi trebuie să le folosim pentru a discerne toate oportunităţile noastre de a ne realiza, în stadiul actual, pentru a descoperi toate slăbiciunile noastre şi limitările. Acesta este modul în care, clipă după clipă, o persoană atinge mai mult in sine, şi asta înseamnă că atinge Creatorul, după cum este scris, „Te voi şti din acţiunile Tale.”

Când totul este spus şi făcut, întreaga noastră cale este calea auto-realizarii, realizarea de noi înşine. În esenţă, întreaga ştiinţă a Cabalei explică unei persone cine este, cum l-a facut Creatorul. Prin urmare, nu aveţi nevoie de nimic mai mult: În măsura în care ai înţeles modul în care Creatorul te-a creat, ce a creat El în tine, de ce şi în ce formă, atat de mult îl vei atinge.

Prin urmare, citind descrierile acestor imagini ale omului, trebuie să înţelegem că nici una dintre ele nu este ştearsa. Toate se completeaza unul pe altul, prin calităţile lor, care sunt similare sau opuse Luminii, şi în cele din urmă obtin imaginea Creatorului.

În plus, trebuie să înţelegem că este vorba despre o persoană care progreseaza în spiritualitate şi acesta este modul în care ea se vede pentru moment, cu calităţile sale pozitive şi negative în comparaţie cu Lumina, Creatorul. Dar persoana se judeca pe ea însaşi şi discerne aceste calităţi ea însaşi. O altă persoană le-ar vedea diferit, pentru ca „orice persoană judeca potrivit defectelor sale.”

Dacă o anumită imagine apare în faţa ei acum, doar i se pare, dar nu există de la sine în realitate. Singura imagine care există prin sine este imaginea Creatorului. Dar aceste imagini sunt reprezentate în interiorul unei persoane prin calitatile sale interioare.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/11, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Creatorul a creat o singură dorinţă care a fost iniţial în unitate totala cu Lumina care a conceput-o, în adeziune susţinută cu puterea Luminii. Aceasta este prima şi, din partea Creatorului, starea absolut perfecta, numai creatura n-o simte. Asta pentru ca aceasta stare a fost creata de către Creator, şi lipseste conştientizarea creaturii in legatura cu ea. În esenţă, nu există nici o creaţie aici încă, există doar ceva care a fost creat şi există datorita forţei care a născut-o.

Astfel, fiinta creata trebuie să fie supusa unui proces lung pentru a avea conştiinţa de sine, şi există mai multe etape, pe această cale. În primul rând, nu pare să existe deloc, ca “existenţa din absenta” (Yesh Mi Ain). Cu toate acestea, în cele din urmă, creatura este setata pentru a deveni „existenţă din existenţă” (Yesh Mi Yesh), inseamnand ca si Creatorul.

Creatura învinge această discrepanţă, de la „Yesh Mi Ain” la „Yesh Mi Yesh,” treptat, prin dezvoltarea ei pas-cu-pas, achiziţioneaza în cele din urmă o a doua natura: natura Creatorului. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, trebuie să acţioneze independent pentru a o obtine în sine: ce sunt creatia, „Yesh Mi Ain” şi Creatorul, „Yesh Mi Yesh,” şi cum difera acestia.

Trebuie să evalueze în mod constant aceste două stari, fie fiind in acord ,fie în dezacord cu ele, asta fiind, prin declararea voinţei sale, după ce a primit liberul arbitru. Astfel, creatura se mută tot mai aproape de forma Creatorului şi acceptă, nu pentru că este mult mai plăcut şi benefic (insemnand, nu din cauza straduintei sale naturale egoiste), ci pentru ca, de fapt, vrea să achiziţioneze proprietăţile Creatorului, atributele daruirii pure.

Atingerea, in ansamblu, este posibilă doar prin echivalenţa de forma. În caz contrar, nimic nu poate fi atins şi nici Creatorul, nici calităţile sale nu pot fi înţelese dacă cineva nu posedă aceleaşi calitati. Prin urmare, pentru ca fiinta creata sa atinga Creatorul complet şi să devină identica cu El, Creatorul divide starea Sa, pe care o împărtăşeşte cu fiinta creata, ca una în mai multe părţi, stari consecutive şi dorinţe diferite şi gânduri.

Ar putea fi vizualizate ca blocuri de construcţie sau ca un puzzle, dar nu ca unu sau tri-dimensional, ci mai degrabă ca blocuri de construcţie de dimensiuni nenumărate. Orice parte din acest puzzle are un număr infinit de laturi prin care se leaga de toate celelalte, astfel că nimeni nu are nimic propriu lui, dar întotdeauna partea sa superioară se conectează la cea de mai sus şi partea de jos se conectează la cea de mai jos de el.

Toate acestea sunt legate în aşa fel încât nimeni nu are nimic aparţinând lui însuşi cu o singură excepţie: punctul central al Tabur (buricului). Este locul unde toată lumea decide modul în care poate participa în mod independent, cu propria sa dobandire şi constientizare şi atinge aceasta interconectare unde se află fără voie, în scopul de a da toată puterea şi dorinţa sa pentru a susţine această legătură.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/15/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul lecţiei din Cartea Zohar, milioane de telespectatori se uita la scrisori ciudate, aud cuvinte ciudate si asteapta ceva ce nu pot defini. Este acest lucru ceea ce tu numeşti o metodă ştiinţifică?

Răspuns: În primul rând, o persoană obişnuită traieste dupa instinctele sale şi înţelege totul in mod natural. Acesta este modul în care ea a fost învăţata în casa părinţilor săi .

În al doilea rând, o persoană care a studiat ştiinţele aceastei lumi ştie cum să se raporteze la natura pe baza cunoştinţele ştiinţifice pe care le-a obţinut. Aceasta este o abordare inginereasca. De exemplu, un mecanic, un electrician, sau un specialist în orice domeniu de altă natură, a primit o educaţie corespunzătoare, poate face munca manuala sau intelectuala, are un set de instrumente pentru munca şi isi formeaza astfel atitudinea sa faţă de natură.

Nu ii este permis să lucreze cu ceva necunoscut, dar numai după ce cunoştinţele şi experienţa sa au fost verificate este acceptat să muncească într-un domeniu specific. Să presupunem că o persoană a studiat mecanica, iar acum poate repara motoare sau mai multe dispozitive complexe. El foloseşte cunoştinţele dobândite în munca sa, dar el este mai mult sau mai puţin conştient cu ce se ocupă.

În al treilea rând, un om de stiinta este o persoană care descoperă ceva care n-a fost cunoscut anterior, fenomene care nu au putut fi prevăzute în avans. Uneori, el poate simti, ghici, şi sa fie sigur despre ceva, dar el nu are nicio definiţie interna clara despre acest lucru. Aceasta este ceea ce noi numim descoperirea fenomenelor noi în natură.

În acest punct, apare o întrebare: Cum pot găsi noi fenomene? Am nevoie să mă armonizez cu ele, dar ce inseamna „cu ele”, dacă acestea sunt noi? Ar trebui să anticipez anumite rezultate, descoperiri, şi evenimentele care pot avea loc, sau ar trebui să nu o fac?

Prin urmare, ştiinţa are două părţi. Este teoria unde sunt făcute ipoteze şi mai târziu sunt explorate prin cercetare. Astfel, fenomenele noi sunt revelate. Aceasta este cea mai mare parte a ştiinţei, care se bazează pe examinarea ideilor pe care oamenii de stiinta le au cu privire la descoperirile aşteptate. Fără acest lucru, este imposibil să avanseze.

Cu toate acestea, există, de asemenea, oameni de ştiinţă care caută în întuneric complet. Ei nu au teorii preliminare, ipoteze şi idei cu privire la descoperirile posibile. Cabala este o ştiinţă, iar noi o utilizăm în toate formele menţionate mai sus: ca oameni obisnuiti, specialişti care o studiaza şi ca oameni de ştiinţă, care într-un fel pot vizualiza fenomenele care pot fi.

Aici este o problemă: În toate studiile noastre, începând cu oamenii obisnuiti, ca în lumea noastră şi până la mari savanţi care nu ştiu unde se duc şi ce vor găsi în natură, şi la toate aceste niveluri, în ştiinţa de Cabala, există o parte imprevizibila despre care nu stii nimic.

Ce este necunoscut? Nu ştii ce proprietate, ce fenomen vei găsi de fapt în interior, deoarece nu ai această proprietate. Nu iti poti nici macar imagina.

Pana la urma, il vei descoperi în Kli (vasul) percepţiei pe care il construiesti, în timp ce fenomenul este vasul în sine. Nu poti pre-experimenta exact ceea ce se va desfasura în tine, din moment ce nu l-ai mai simţit înainte, nu posezi nici o intuiţie, şi nu poti ghici macar acest lucru. Este un Kli nou. Impresia, senzaţia, sunt cu totul noi.

Acesta este modul în care avansam în intelepciunea Cabalei. Chiar şi în ceva mic şi simplu, nu este nimic ce putem cunoaşte în avans. Prin urmare, abordarea noastră atunci când citim Cartea Zohar este corectă. Aştept Lumina care reformeaza să vină şi sa reformeze Kelim-ul meu, dorintele mele. De exemplu, eu nu pot vedea nimic fără ochelarii mei. Este ceva înaintea mea, dar am nevoie de un dispozitiv prin care care să-l văd. Mi-am pus ochelarii şi vad ceva nou.

Prin urmare, în timp ce citim Cartea Zohar şi ne uitam la literele „moarte” şi textul care nu are nici un sens pentru noi, trebuie s-o abordam ca oamenii de ştiinţă de cel mai înalt grad care sunt pe cale sa descopere ceva fără precedent pentru ei.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/15/2011, Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→