Lumina Superioara inconjuratoare umple intreaga realitate si totul depinde ce cel care o primeste. Nimic nu se schimba vreodata; Creatorul a creat un punct al dorintei in Lumina Sa si nimic altceva  nu exista. Intreaga evolutie apare in acest punct care se extinde, schimbandu-si marimea pentru ca simte aceasta ca primire. Prin urmare, dorinta este acel punct care creste in perceptia primitorului.

Dorinta nu creste de la sine ci prin senzatia existentei celui care Daruieste. In prima etapa de dezvoltare (Behina Aleph), creatura se simte ca un primitor. In momentul in care il simte pe Daruitor, ea incepe sa se schimbe.

In etapa urmatoare, (Behina Bet), creatura doreste sa fie similara cu Daruitorul si incepe sa se intrebe cum sa realizeze asta. Acest lucru pune bazele inceputului lui Zeir Anpin, etapa trei (Behina Gimel), in care este creata o copie a Creatorului prin calea primirii pentru daruire.

Atunci, dobandind senzatia a ce inseamna a fi similar cu Creatorul, creatura intra in etapa patru (Behina Dalet) si doreste ajunga la conditia Daruitorului. Aici creatura simte rusinea, si are loc Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph). Astfel, cu exceptia creatiei initiale ca si existenta prin absenta, toata dezvoltarea ulterioara este indusa prin senzatia Daruitorului.

In Lumina Superioara nu exista schimbari. Inteleptii  ne-au spus chiar ca in Lumea Infinitati (Ein Sof) va fi cea mai mica dintre Lumini, Nefesh De-Nefesh. In spiritualitate, calculele sunt facute nu in greutate sau volum; ci mai degraba calitatea este cea care conteaza.

Dintr-un minuscul punct, ne spun fizicienii s-a nascut Universul. Cum? Ei nu stiu pentru ca, de fapt, totul este masurat in conformitate cu un criteriu total diferit pe care inca nu il avem, criteriul importantei. Noi ne gandim ca importantei ii lipseste substanta si ca nu este cu adevarat reala, dar de fapt, este cea mai semnificativa si eficienta.

Prin urmare, marimea Kli-ului este determinata de constientizarea importantei Daruitorului. Cu alte cuvinte, Lumina depinde in ce grad dezvolt vasul. Lumina este doar o scanteie, vasul este de marimea unui bob, si eu le pot creste pana la marimea Infinitatii. Depinde in intregime de mine.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 20.09.2010, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, Articolul 37, 1984/85 Cine depune marturie pentru om: In masura in care un om iese in fara iubirii de sine poate fi recompensat cu credinta absoluta.

Intrebare: Ce este credinta absoluta?

Raspuns: Aceste pasaje vorbesc despre un grad spiritual foarte inalt  sau un proces de construire a liniei de mijloc. Dupa perioada de pregatire, noi ajungem la starea de credinta partiala (Hafetz Hesed). In timpul acestui stadiu, eu ma concentrez doar asupra ridicarii deausupra unui munte crescand de dorinte egoiste. Clipa de clipa, in timp ce ma urc deasupra lui , transform pacatele si greselile pasului anterior in greseli si calitati. Facand asta, devin incomplet drept.

Apoi, ma ridic la gradul iubirii si transform totul in calitati. Asta numim credinta perfecta sau absoluta, care este divizata, de asemenea, in grade. Credinta este Lumina Hassadim, care se extinde in Kli, credinta perfecta este Hassadim cu iluminarea Hochma. Perfectiunea este atinsa doar datorita Luminii Hochma atunci cand este capabila sa umple Lumina  Hassadim.

In acest stadiu, lucrez pe doua linii si realizez a treia linie prin primirea pentru daruire. Cand am umplut dorinta de primire si cea de daruire, apare in mine credinta perfecta: Hochma in Hassadim.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 21.09.2010, Cine depune marturie pentru om

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dupa multe incarnari (Gilgulim), la un moment dat apare in om punctul din inima (Reshimo)– o trezire initiala pentru spiritualitate.  Ea este compusa din doua forte: 1) golul simtit de persoana rezultat din inutilitatea acestei existentetranzitorii, zadarnice  si disperarea de a fi incapabila sa gaseasca implinirea in aceasta lume si 2) O scanteie interioara care determina persoana sa caute ceva necunoscut care exista dincolo de aceasta lume.

Pe de o parte (coborarea), este disperarea; pe de alta (ascensiunea), este o scanteie. Ca rezultat, persoana isi stabileste drumul. Impreuna, aceste doua forte formeaza Reshimo in om: o noua directie in existenta sa.

Acest Reshimo conduce persoana catre invatator si grupul care studiaza Cabala. Mai tarziu, ea realizeaza treptat ca va fi capabila sa construiasca forta daruirii sau echivalenta cu Creatorul doar prin conectarea cu alte Reshimo similare acesteia. Aceasta este singura alegere libera si singurul act de vointa din viata.

Succesul unei persoane este determinat de gradul in care este capabila sa creasca scanteia cu ajutorul grupului, impotriva tuturor obstacolelor personale. Daca ea reuseste sa o sporeasca, va simti nevoia de credinta (daruire) si pentru altii (mijloacele). Totul este definit de sansa primirii (absorbtiei) a efectelor mediului spiritual (recomandarile profesorului si opinia colectiva a grupului).

Mediul nu este doar grupul sau prietenii, ci si Sechina (Divinitatea). Conectarea mea cu ei este conectarea cu Sechina, Malchut a Lumii Atzilut, sufletul colectiv a lui Adam. Unitatea prietenilor anuleaza ego-urile lor si dobandirea proprietatii de a darui trezeste un raspuns din partea Sechina si primirea Lumina corectiei de la aceasta, Ohr Makif.

Astfel, o persoana intra in interactiune cu Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) care o poarta catre revelarea proprietatii daruirii (credintei) in sine insusi. Si in aceasta proprietate, ea reveleaza Lumina Interioara (Ohr Pnimi). Toata munca noastra este destinata cresterii dorintei pentru proprietatea de a darui prin mediul corect si importanta acestuia. Nu poate fi invatata; aceasta munca este descrisa ca vom face si vom auzi.

O persoana face eforturi sa se conecteze cu grupul in ciuda faptului ca nu simte aceasta nevoie. In schimb, ea primeste suport si nevoia colectiva, dorinta, acumulata de prietenii dn grup: nevoia pentru credinta si daruire.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 21.09.2010, Cine depune marturie pentru om

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum imi schimb valorile? Cum sa plasez importanta Fortei Superioare care ma defineste si ma formeaza in mod constant, atat pe mine cat si lumea mea, mai presus de  dorintele mele de nivel mineral, animal, fizic si chiar umane?  Cum pot folosi grupul, mediul, pentru a-l ridica mai sus de ceea ce este important dorintelor egoiste?

Raspuns:  Importanta este cea care in mod special diferentiaza dorinta egoista de dorinta spirituala de daruire. La nivel trupesc, este concentrata asupra Kli-ului(vasului), in timp ce nivelul spiritual este concentrat asupra Creatorului.

Adica, ceea ce conteaza este locul in care va concentrati atentia: asupra a ceea ce  primiti sau de la Cine  primiti.

Importanta poate fi comutata. De exemplu, din perspectiva unei mame, copilul este mult mai important decat ea. Insa, cum urmez exemplul ei fata de oameni intr-o lume atat de diversa? Cum ma conving pe mine sa transfer importanta de la viata mea catre o anumita forta care descrie lumea pentru mine?

Merita mentionat faptul ca revelez aceasta forta prin efortul de a o examina. Dobandesc vasul revelatiei. Acum, forta este de asemenea prezenta, dar eu nu sunt concentrat in perceperea ei. Deci, cum imi pot concentra atentia asupra sa?

Totul depinde de importanta. Atunci cand ma concentrez asupra Creatorului, Il simt si traiesc in El. Pot in sfarsit discerne lucrurile pe cer nu le-am remarcat inainte. Creatorul Insusi nu se schimba. El ramane in absolut repaos. Doar modul constant in care opereaza Reshimot (reminiscentele, genele spirituale) ma face sa depun efort. Si mai tarziu, eu insumi am nevoie sa gasesc o cale de a concentra aceste eforturi asupra oricaror probleme.

In acest moment vine salvarea de la mediu. Asemenea ochelarilor, imi concentreaza privirea asupra esentei. Noi ne unim, ridicam in ochii nostri importanta spiritualitatii si ne concentram eforturile comune asupra unui punct minuscul prin care incep sa il vad pe Creator.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 20.09.2010, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In legatura cu sarbatoare de Sukkot este scris: Iesi din casa ta permanenta si locuieste intr-o resedinta temporara. Crezi ca o persoana in toate mintile poate sa-si paraseasca casa confortabila si sigura, pentru a se muta intr-un adapost temporar?

Raspuns: Oricum vom fi obligati sa ne schimbam locuinta egoista, in ciuda dorintelor noastre. Oricat de solida pare casa voastra acum, toti stiu ca este una temporara si toti ne vom muta in alt loc, permanent.

Dar Cabala invita o persoana sa iasa din locuinta sa permanenta, care pare atat de sigura, si sa se mute in avans, intr-una temporara. Egoismul nostru ne infatiseaza aceasta lume ca fiind permanenta, dar studiind Cabala descoperim o relatie diferita intre lumi: Lumea daruirii este permanenta pentru ca o persoana obtine astfel unitatea cu Creatorul si dobandeste eternitatea si perfectiunea in Lumea Infinitului.

Noi, asemeni copiilor mici, suntem atasati locuintei noastre din prezent; ne este frica sa ne mutam din ea, sa ne parasim jucaria favorita. Chiar si ca adulti avem o problema sa renuntam la conceptele noastre din prezent si sa ne uitam la lume in mod diferit. Diferenta intre o locuinta permanenta si una temporara este aceea ca, cu ajutorul unui nou mediu, incerc sa separ casa noastra permanenta de mediul anterior.

In mediul meu anterior, am fost sub presiunea media, opiniilor vecinilor si colegilor; am fost obligat sa fiu si sa gandesc ca toti ceilalti. Am fost dependent de o multitudine de factori care mi-au definit locuinta mea permanenta; le-am purtat pica tuturor si am alergat in jur ca toti ceilalti. Toata lumea intelege si este de acord cu asta.

Dar apoi, locuinta permanenta incepe se imi para ca un lagar de concentrare din care nu pot scapa! Incep sa vad in afara mea si incep sa vad cum de fapt aceasta viata permanenta este de fapt temporara si ca se va sfarsi in curand. Sub noua influenta a cartilor si a opiniei grupului, incep gradual sa parasesc aceasta cursa de soareci, numita viata, si sa vad locuinta permanenta (starea) in Lumina Superioara, in repausul absolut al iei, in aceasta lume si in cea urmatoare, acum.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 22.09.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 51

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Garantia reciproca este un spatiu special intre noi, dorinta noastra comuna. Toate revelatiile spirituale au loc acolo. Si daca nu exista un asemenea spatiu, nu exista dorinta comuna, ci doar dorintele noastre egoiste. Construim acest spatiu comun, in masura in care eu ma anulez si intru in dorinta colectiva, tu te anulezi si te asezi si tu acolo si asa face toata lumea. Altfel, nu exista!

Vasul in care putem primi Lumina nu este gata facut; trebuie sa-l construim, trebuie sa aspiram la unitate. Cultivand unitatea noastra, de la 0 la 125 de grade, noi percepem la fiecare grad o noua imagine, il descoperim mai mult pe Creator. Toate cartile sacre (Tora, Zoharul, etc.) ne povestesc exact despre asta: masura conexiunii pe care o cream prin schimbarea raului nostru si a respingerii unuia fata de celalalt in iubire si unitate. Astfel, intreaga Tora este compusa din povesti care descriu cum sa descoperim si sa corectam raul.

Simtim lumea noastra in locul unificarii si al absentei sale; simtim separarea noastra si nu Creatorul, Unicul. Totusi, chiar si aceasta lume rezida in acel loc dintre noi, cu o singura diferenta: Aici, noi descoperim gradul spargerii unicitatii noastre si absenta Creatorului.

Intre timp, unitatea actioneaza ca o rezistenta care se conecteaza la plus si minus. In interiorul ei, egoul meu, respingrea mea pentru ceilalti, este ascunsa. In plus, eu fac un efort pentru a ma uni. Facand asta, creez o rezistenta intre respingere si efort. Si cu cat mai mare este aceasta diferenta, rezistenta intre ele (credinta deasupra ratiunii), cu atat mai mult este relevata Lumina.

Aceasi lege se aplica electronicii si lumii spirituale. In final, toata Natura consta din plus si minus sau in forta daruirii si a primirii. Singura modalitatea de a le conecta este printr-o rezistenta, care poate fi orice primitor. Acest primitor este Adam pe care il construim: sufletul nostru.

De aceea, pe de o parte, avem forta spargerii si, pe de alta, forta eforturilor noastre de a crea unitatea. Dar ea nu anuleaza spargerea; ne unim chiar deasupra ei! Ca rezultat, cream un spatiu unde Lumina care se extinde de la cele doua linii, plus si minus, este capabila sa lucreze si incepe sa ne influenteze. Prin aceasta munca, noi construim: realitatea umana.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala 20.09.10, Studiul celor zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam explica in articolul Arvut, faptul ca nimeni nu poate dobandi scopul fara ajutorul prietenilor, pentru ca o persoana nu are combustibilul necesar, spiritul vietii. O persoana care este pe drumul spiritual, trebuie sa se inarmeze cu o mare dorinta, dupa ce descopera spargerea dintre noi, pentru ca forta urii dintre noi dezvaluie inclinatia rea. Chiar si Zoharul vorbeste despre cum prietenii din grupul lui Rabbi Shimon au revelat ura si, numai dupa aceea, au obtinut iubirea, nivel dupa nivel, prin Lumina pe care au evocat-o prin studiul reciproc.

Scopul este, de asemenea, ceva ce descoperim in interiorul interconectarii noastre. Refacand treptat gradul conectarii dintre noi, cu ajutorul Luminiii, descoperim 125 de nivele pana la atingerea unitatii cu Creatorul. Astfel, il dobandim pe Creator Insusi, forta Luminii care Reformeaza. Daca, totusi, nu bazam totul pe revelatia locului spargerii isi corectarii ei, atunci actiunile noastre nu vor face nicio conexiune in spiritualitate.

Intr-adevar, avem doar un contact cu lumea spirituala si acesta este locul spargerii conexiunii dintre noi. Este scris: Am creat inclinatia rea. Asta trebuie sa revelam. De aceea intreaga noastra munca este indreptata spre discernerea calitatii de conexiune dintre prieteni pe calea revelarii Creatorului: eu, prietenii si Creatorul (sau Israel, Tora si Creatorul).

Cautam o conexiune intre noi, in care Creatorul este ascuns. Aceasta este cheia care deschide usa catre El. Corectandu-ne atitudinea noastra fata de interconexiunea dintre noi, gasim calitatea daruirii si iubirii, si in acest fel il descoperim pe Creator. Numai in acest fel un prieten il poate ajuta pe un prieten. In asta consta singura noastra actiune libera. Toate celelalte actiunei sunt impuse, ca facute de o marioneta. Nu trebuie sa cerem nimic unul de la celalalt, in afara de dorinta de a ajuta.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 26.09.10, Ei au ajutat cu toti prietenul lui

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: In lumea nostra, oamenii se urasc, se iubesc, isi dau cadouri sau se omoara unul pe celalalt. Ce se intampla in lumea sufletelor?

Raspuns: Sufletele au numai un singur obiectiv: sa se uneasca pana cand vor obtine adeziunea totala, la fel cum picaturile de apa separate se aduna intr-o singura picatura. Este imposibil sa faci diferenta intre ele si se formeaza o noua esenta – daruirea reciproca.

Lumea materiala este partea a dorintei sparte care devine corectata numai la corectia finala. Intre timp, noi relevam iubirea deasupra ei.

Atunci cand exista iubire, orice persoana isi pierde senzatia de sine. Devine inclusa in altii fara margini, unificandu-se complet. Totusi, ura anterioara isi conserva calitatile sale negative.

Este similar cu paradoxul din fizica cuantica, unde o particula poate fi in doua locuri simultan. Asta nu pentru ca se misca dintr-un loc in altul cu o viteza infinita, ci se afla in doua locuri in acelasi timp, chiar daca este doar o singura particula! Cum se poate asta!?

Pana la urma vom descoperi ca de fapt nu exista decat o singura particula peste tot, in intregul univers, si ca ea se afla simultam peste tot. Daca acceptam faptul ca nu exista nicio viteza si ca o particula poate fi prezenta in doua locuri, atunci putem accepta si faptul ca se poate afla intr-un numar infinit de locuri.

Pe langa asta, nu are nicio forma pentru ca forma particulei depinde de locul in care o descoperim. Reiese faptul ca nu exista nimic in afara de un singur punct, pe care Creatorul l-a creat din absenta (Yesh Mi Ein) si restul deriva din el!

De aceea, cu cat ne apropiem de spiritualitate, cu atat vom vedea ca nu exista o alta cale de a vorbi despre spiritualitatea decat prin limbajul cartilor Cabaliste.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala Lesson 26.09.10, 600,000 de suflete

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Stiinta - Niciun comentariu→

Ma alatur grupului si cu ajutorul lui incep sa-mi formez in minte imaginea Creatorului. Intre timp, nu doresc sa ma unesc cu grupul, sa-i ascult pe prieteni sau sa accept opiniile lor, deasupra mintii mele. Totusi, treptat, imi dezvolt o intelegere mai clara, mai detaliata, a notiunii de grup, unde trebuie sa ma anulez permanent. Ca rezultat al acestei opozitii, eu discern gradual, locul liberei mele alegeri.

Baal HaSulam explica faptul ca liberul arbitru implica alegerea grupului. In stadiul actual, intelegere generala a acestui lucru este: alatura-te grupului, realizeaza-te pe tine in unitate si totul va fi bine. Dar de fapt, toate lumile sau toti cei 125 de pasi ai ascensiunii spirituale catre scop sunt localizate exact intre mine si grup. Atunci când voi adera la grup in mod inseparabil si ireversibil, voi atinge corectia finala, Lumea Infinitului, unde suntem toti uniti impreuna intr-un singur punct.

Toate lumile sunt conduse de-a lungul acestei cai si sunt toate ale voastre. Intreaga noastra munca consta in unificarea noastra. In timpurile noastre, toata omenirea se afla intr-o forma de piramida. Noi, sufletele care suntem un mai aproape de a incepe aceasta munca, suntem partea superioara a piramidei. Restul piramidei de jos reprezinta restul lumii. Diferenta consta in faptul ca noi macar incercam sa ne unim, in timp ce restul lumii nici macar nu se gândeste la asta. Totusi, lumea experimenteaza o presiune extrema, prin suferinta si criza globala.

De ce este globala? Este pentru ca omenirii i se arata ca trebuie sa se adune impreuna, ca asta este ceva imperativ in era noastra si ce tinta noastra este unitatea. Aceptat, este un proces lung si dificil dar, cu toate astea, el a fost pus in miscare. Acest punct este inscris pe fata fiecarei persoane.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Filed under: Lectia zilnica, Lumea, Suferinta, Unitate - Niciun comentariu→

Zoharul, Capitolul VeYechi (Si Iacob a trait), paragraful 376: Oriunde sunt necesare binecuvantari, Creatorul, Malchut, ar trebui sa fie binecuvantat primul. Iar daca Creatorul nu este binecuvantat primul, binecuvantarea nu persista.

Atunci cand citim carti sfinte, citim despre stari prin care vom trece  in viitor. Totusi, noi nu simtim textul pe care Cabalistii l-au scris in aceasta forma.

Este imposibil sa descrii spiritualitatea in orice alt fel, decat folosind cuvinte din lumea materiala. Nu exista cuvinte in spiritualitate. Deci, cum poate cineva sa vorbeasca despre ea? Cum poate cineva sa explice fenomene care nu exista in lumea noastra?

Este necesar sa luam ceva similar din lumea noastra si sa folosim acele cuvinte pentru a descrie spiritualitatea. Oricum, o persoana care nu este in lumea spirituala nu stie ceea ce este descris. Ea pur si simplu citeste.

Cu toatea astea, daca citim despre spiritulitate chiar fara a o simti, dar dorind sa aderam la aceia care au descoperit spiritualitatea si au scris despre ea in cartile lor – Rabbi Shimon si studentii sai, autorii Cartii Zohar si Baal HaSulam, care a adaugat comentariul sau la Zohar, daca dorim sa ne unim cu ei pentru ca dobandirea si forta lor sa ne influenteze, atunci ne vom dezvolta in mod natural ca un copil care isi doreste sa fie langa un adult, sa invete de la el si sa ia tot ceea ce pot de la adult. In acest fel el creste.

De aceea, in timp ce citim Cartea Zohar, trebuie sa fim pe cat posibil apropiati de autorii ei. In spiritualitate, cineva care este aproape inseamna ca are aceleasi calitati; apropierea nu este masurata prin distanta sau proximitate in spatiu. In spiritualitate, sunt considerat apropiat de cineva atunci cand am aceasi calitate, daca sunt similar cu el.

Calitatea autorilor Zoharului este daruirea, in timp ce calitatea noastra este primirea. Atunci cum putem fi mai aproape de ei? Trebuie sa-mi imaginez ca sunt impreuna cu prietenii mei si sa ma anulez inaintea lor. Apoi voi obtine o stare in care suntem toti impreuna intr-o singura dorinta de a ne unii, incercand sa aderam la autorii Cartii Zohar. In acest fel ne apropiem mai mult de stare de unitate care ne influenteaza pe noi. Suntem influentati de starea in care suntem mai conectati unul cu celalalt, cu daruire si cu cei care au calitatea daruirii – autorii Zoharului si textul pe care l-au scris.

Merge chiar daca noi nu intelegem despre ce vorbesc ei, la fel cum copii  isi doresc sa primeasca de la adulti. Apoi, intreaga lor forta si dobandire pe care o pun in acele carti care ne influenteaza pe noi, iar noi incepem sa ne schimbam, ca un copil. Aceasta este munca noastra, care are loc conform cu aceleasi conditii naturale si aceleasi faze ale dezvoltarii ca in lumea noastra. In acest fel avansam.

De aceea, atunci cand citim Zoharul, nu trebuie sa uitam cum sa ne unim cu autorii sai. Apoi vom descoperi intelesul interior, vom intra in Cartea Zohar si vom deveni participantii ei.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→