La inceput, Lumina a creat vointa de a primi. Apoi a dezvoltat-o si a indepartat-o de ea, pentru a-i da independenta, o oportunitatea de a se guverna singura si de a fi ecchivalenta cu Lumina. In acest proces, Lumina a fost la prima; a fost cauza, in timp ce vointa de a primi a fost cea de a doua, efectul.

Fiecare actiune are loc prin impactul Luminii asupra vointei de a primi (dorinta). Dorinta, in sine, nu este capabila sa actioneze. Numai prezenta Luminii in ea, da vointei de a primi oportunitatea de a cere Luminii un anumit tip de efect.

Indata ce Lumina a pregatit dorinta pentru corectia independenta, dandu-i abilitatea de a deveni similara cu ea, Lumina nu mai este primordiala in ceea ce priveste actiunile facute de catre dorinta. Ramane doar o forta motivanta. Trezeste la actiune vointa de a primi, creand toate circumstantele necesare pentru corectia acesteia, astfel incat sa poata obtine echivalenta de forma cu Lumina.

Procesul prin care Lumina creaza toate conditiile necesare pentru dobandirea de catre dorinta a echivalentei de forma cu ea, se numeste coborarea Luminii si a vointei de a primi de sus  in jos. Maturizarea graduala a echivalentei dorintei cu Lumina se numeste ascensiune de jos in sus. In timpul coborari de sus in jos, Lumina stabileste gradele ascensiunii de jos in sus, lasandu-i dorintei liberul arbitru (libertatea de alegere si actiune). Acel liber arbitru se va ridica pentru a forma aspiratia de similaritate sau apropiere cu Lumina prin intoarcere la Lumina.

Lumina a programat etapele ascensiuni, pentru a conduce dorinta prin formele pe care trebuie sa le obtina in corectia ei treptata. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa fim in stare sa ne conformam cu forma fiecarui grad spiritual specific in fiecare etapa si sa cerem Lumina Corectiei, care ne va face similari cu Lumina.

Pentru a intelege munca Luminii asupra noastra si programul ei de corectarea a noastra, si pentru a dori ca acest program sa fie implementat in noi, ne adunam in grup, studiem Cabala si ne inspiram unul de la celalalt pentru a da importanta castigarii echivalentei cu Lumina si nu sa fim impotriva ei. In acest proces, eu trebuie mai intai sa ma anulez printr-o restrictie (Tzim Tzum), ca si cum nu as mai exista. Trebuie doar sa las Lumina sa vina si sa faca munca. Aceasta participare pasiva imi permite sa gasesc calea spre Lumina.

Dupa asta, trebuie sa-mi doresc in mod activ impactul Luminii, deoarece facand asta cresc presiunea debitului ei cu intelegerea pe care o primesc de la grup. Fiind de acord sa primesc un efect puternic al Luminii (spunand Sa fie), castig calitatea daruirii, similaritatea mea cu Creatorul. Pun dorinta mea minima (intelegerea) dar multumita puternicului curent al Luminii, primesc o enorma proprietate de a darui (intentie de a daurui) la intrare si acesta este noul meu sine.

Lumina intra in punctul meu initial din inima (Netzotz, scanteia) si explodeaza in sus. Fiind de acord cu actiunea ei, eu cresc pana obtin al 125-le grad spiritual, Creatorul si obtin aceasi putere.

Asta simbolizeaza sarbatoarea de Sukkot. De fapt, toate sarbatorile din lumea noastra sunt simboluri ale lucrurilor care ni se intampla in lumea spirituala.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Chiar acum avem oportunitatea de a accelera rata dezvoltarii noastre prin egoista alegere, a celui mai mic rau. Evident, nu este liber arbitru inca, pentru ca liberul arbitru ma lasa sa aleg ce vreau, in timp ce aici mi se ofera numai durere si placere, si mi se spune: Alege!

Baal HaSulam descrie doua scari de masura: amar versus dulce si adevar versus minciuna. Trebuie sa ascedem la nivelul adevarului, in loc de cel  al minciunii sau, cu alte cuvinte, dulce si amar. Toata lumea vede ca aici nu este liber arbitru, ci doar analiza: In ce masura sunt controlat de mintea mea si in ce masura de inima?

Totul este determinat de ceea ce imi este revelat si ce nu, si ce este mai important: adevarul sau amarul? Evident, voi alege in functie de perceptia mea. Totusi, adevaratul liber arbitru apare numai in grup. Grupul serveste ca un factor extern prin care eu discern intelesul adevarului exterior.

De aceea, adevar inseamna ca trebuie sa fac parte din grup. Totusi, este o rezistenta intre adevar si grup, care este egoismu meu, vointa de a primi placere. Este un sistem complet si nu depinde de abilitatea mea de a discerne adevar, fals, amar si dulce. Nu trebuie sa fiu destept si senzitiv. Nu conteaza cine este mai inteligent, abil sau capabil. La sfarsitul zilei, vedem totul in relatie cu grupul, cu unitatea noastra si cu Creatorul.

Eu exist in acest circuit, acest tranzistor spiritual, unde, in masura in care ma unesc cu grupul, activez Lumina care vine de sus in jos.

Acesta este liberul nostru arbitru, gasit in treimea  din mijloc a Tifferet. Intr-o parte se afla egoul iar in celalta se afla grupul, iar eu fac o analiiza pe scala adevar si fals peste amar si dulce, in relatia cu mine si cu grupul.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce o persoana poate fi indepartata de pe cale de catre dorintele mici?

Raspuns: La inceput, o persoana primeste impresia ca este distrasa de la scop numai de lucruri importante, care nu pot fi ignorate. Totusi, mai tarziu ea realizeza ca si cele mai mici deranjamente o conduc pe drumul gresit. Mai mult, aceste mici deranjamente ofera o tinta mult mai precisa.

O persoana se simte ca o mamaliga, dezvaluind din ce in ce mai mult din natura sa slaba. Totusi, asta nu se intampla pentru ca este mai slaba  si nu poate sa se descurce cu ele. Este propriul punct de vedere subiectiv asupra lucrurilor, in timp ce in realitate, ea lucreaza cu dorinte mult mai puternice. Inainte, numai o problema serioasa de viata o putea distrage de la calea spirituala, dar acum chiar si o dificultatea minora este suficienta pentru a o distanta de scop.

Persoana simte ca a devenit mult mai slaba si descopera ca trebuie acum sa depuna un efort mai mare decat inainte pentru a ramane pe calea spirituala. Persoana continua sa avanseze si, de aceea este obligata sa tinteasca mult mai precis catre scop.

Grupl trece, de asemenea, prin stari similare. Orice perturbare este determinata in mod precis de gradul spiritual si este special facuta pentru starea cuiva. Totusi, mi se da intotdeauna oportunitatea de a o depasi si de a ascede la un nou grad, chiar in momentul imediat urmator. Este pacat ca oamenii lasa sa le scape aceste oportunitati. In aceasta privinta, o unealta foarte folositoare de a merge mai departe este diseminare. Daca nu particip in diseminare si la viata grupului, atunci intarzierea se poate lungi pentru luni de zile. Totusi, intregul avantaj al actualizarii Cabalei, este de a completa intreaga corectie mai degraba in aceasta viata, decat peste cateva reincarnari.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 22.09.10, Agenda Adunarii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Limbajul folosit de Cabalisti pare depasit. Ei il numesc pe Creator Rege si folosesc cuvinte care nu mai sunt folosite atat de mult. Punerea in pagina, stilul si folosirea citatelor, indeparteaza o persoana moderna de continutul lor interior.

Acesta este un obstacol care trebuie depasit, prin extragerea adevaratei esente din text. Pe masura ce o persoana se adanceste in articol si simte ca da roade in spatiul spiritual, ea incepe sa agreeze felul in care textul ii este prezentat. Ea incepe cu adevarat sa-l numeasca pe Creator Rege chiar daca nu a intalnit niciodata acest fenomen in lumea noastra, traind intr-o democratie cu idealuri de libertate si egalitate.

Odata intrata in lumea spirituala, o persoana devine familiarizata cu scara gradelor spirituale si simte conexiunea lor puternica. Atunci nu mai are alt cuvant cu care sa-l caracterizeze pe Creator, decat acela de Rege. El se pune de acord in mod natural cu definitiile date de Cabalisti la diferite fenomene ale lumii spirituale. Cu toate acestea, deoarece suntem obligati sa aducem Cabala mai aproape de contemporanii nostri, trebuie sa continuam sa traducem materialele pentru incepatori intr-un limbaj modern.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 22.09.10, Agenda Adunarii

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce sunt binecuvantarile si condamnarile despre care vorbeste Zoharul?

Raspuns: O binecuvantare este o forta care imi permite sa ma ridic deasupra egoismului si sa ma conectez cu ceilalti. A binecuvanta inseamna sa dai puterea de a iubi si a darui. O condamnarea este actiunea inversa, atunci cand o persoana este lipsita de oportunitatea de a iubi si darui.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Trebuie sa simtim in noi ceea ce Zoharul descrie, sau ar trebui sa cautam senzatia din Zohar in conexiunea cu grupul?

Raspuns: Zoharul ne vorbeste despre diferite stari prin care fiecare dintre noi trece, in mod individual. Totusi, o persoana se poate pregati pentru asta numai prin unitatea din grup, asemeni autorilor Cartii Zohar, care au scris in timp ce erau in starea de unitate.

Ei au scris despre daruire, unitate, ca si despre dieritele lor niveluri. Nivelurile unitatii sunt cei 125 de pasi ai ascensiunii. Pe fiecare treapta, o multitudine de dorinte si calitati ale persoanei apar impreuna pentru a deveni echivalente cu Lumina Singulara.

Din  Lectia zilnica de Cabala 24.09.10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zoharul, Capitolul VeYechi (Si Iacob a trait) paragraful 392: Un zid este Domnul si tot pamantul, Divinitatea, asa cum este scris: Iata, arca legamantului Domnului intregului pamant. Astfel, arca legamantului, Divinitatea, este Domnul intregului pamant, care este un zid si, din acest motiv, Hezekiah si-a intors fata catre perete.

Trebuie sa ne intoarcem la Malchut, vasul nostru spiritual colectiv (Kli, dorinta) in care suntem toti conectati. Asta se numeste intoarcere la zid cu o o cerere ca vrem sa asamblam intregul si sa vedem ca ne separa de Creator.

In timp ce refacem acest zid prin unirea dorintelor noastre, el incepe sa ne faca  legatura cu Creatorul si sa se transforme dintr-un un ecran care ne separa in unul care ne conecteaza.

Care este conditia pentru a face asta posibil? Daca noi ne sprijinim, adica nu indeplinim noi insine nicio actiune, atunci Rosh (capul), Toch (corpu) si Sof (extremitatile) ale Partzuf-ului nostru spiritual (sufletul) sunt la acelasi nivel. Astfel, ne intoarcem cu fata la zid si dorim ca, conectarea noastra sa devina cu adevarat un punct de conexiune cu Creatorul.

Atunci Shechina, unitatea noastra, devine un vas (Kli) al implinirii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala  24.09.10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Unitate, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este linia de mijloc? Este abilitatea de a actiona corect intre cele doua linii  (dreapta si stanga)?

Raspuns: Linia de mijloc este o imbinare a Luminii si dorintei. Este adeziune compusa din dorinta si intentie, combinata cu Sursa Luminii, Creatorul.  Prin utilizarea vointei de a primi cu intentia de a darui placere Creatorului, omul descopera sursa placerii, pe Creator. Rezulta ca dorinta si placerea au fost intotdeauna un mijloc de a gasi conectarea dintre om si Creator. Aceste trei componente: dorinta, placerea si intentia vin deodata ca unul: eu si Creatorul.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 22.09.2010, Shlavei Hasulam, Articolul 17, 1986

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

De ce, dupa ce un suflet (Nukva) parcurge un stadiu in dezvoltarea sa, inca mai cunoaste limitari? Analiza dorintelor (realizarea raului) apare in 100% din dorinte (Kelim), iar corectarea, adica implementarea dorintelor de dragul daruirii, are loc in masura in care este posibil, adica doar in unele dorinte. Nukva restrictioneaza alte dorinte prin limitarea sa.

Noi stim ca unele dorinte se refera la inima de piatra (Lev HaEven) si ele nu pot fi folosite pentru a primi de dragul daruirii pana la sfarsitul corectiei (Gmar Tikkun).

Insa, de ce este necesar sa asteptam? De ce nu poate fi corectata aceasta inima d e piatra chiar acum, impreuna cu alte dorinte?

Faptul ca noi corectam constant doar o parte a dorintelor (lasand inima de piatra) ne impinge sa obtinem o dorinta aditionala si astfel aceasta limitare actioneza in beneficiul nostru. O persoana este fortata sa isi separe dorintele, sa ia o decizie referitoare la fiecare dorinta si detaliu. Unde este GE (Galgalta ve Eynaim), unde este AHP, care dorinta este de a primi pentru a darui si care dorinta este de a darui pentru a darui?

O persoana vede asemenea diferente in toate dorintele datorita faptului ca inima de piatra este partial prezenta in ea si asta ajuta persoana sa stabileasca granitele dorintei.  Tocmai la limita clarificarii capacitatilor noastre putem dobandi senzatia, contrastul calitatilor in concordanta cu legea de a prefera Lumina din intuneric.

Aceste limitari, atunci cand simtim ca putem actiona doar in aceasta limita insa nu o putem trece, ne da abilitatea de a percepe proprietati diferite si combinatiile lor (cuprinderea). Noi revelam noi proprietati, Creatorul deasupra creatiei si granita dintre dorinte.

Din partea 3 Lectia zilnica de Cabala 21.09.2010 , Sudiul celor zece Sfirot  

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Starile pe calea spirituala sunt descrise, dar cum trece o pesoana de la o stare la alta? Care este metoda de tranzitie?
Raspuns: Metoda este foarte simpla: in realitate nu se schimba nimic. Exista o singura realitate neschimbata si pe masura ce atitudinea mea fata de aceasta se schimba, realitatea se schimba in senzatiile mele.

Cel care Daruieste este neschimbat, natura este neschimbata. Toate schimbarile au loc prin schimbarea atitudinii omului fata de lume. Chiar si psihologii ne sfatuiesc sa nu asteptam sa se schimbe lumea, ci sa ne schimbam noi.

Lumina Superioara va poate da o atitudine noua fata de realitate si veti vedea ca totul depinde de voi. Insa sa nu priviti aceasta situatie ca pe una indezirabila si ca pe o munca dificila, ci dimpotriva, sa o priviti ca pe o sansa de a va controla viata. In fond, daca totul depinde de voi, si aveti la dispozitie forta prin care puteti implementa schimbarile, atunci este minunat! Bineinteles ca sunt asteptate anumite eforturi din partea voastra, insa prin ele deveniti centrul universului!

O persoana obisnuita, care crede ca depinde de natura si de ceilalti, incepe ea insasi sa se schimbe si isi schimba felul in care percepe realitatea. Totul este in mana sa.

Din partea 3  Lectia zilnica de Cabala 20.09.2010, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→