Din articolul lui Rabash Acestea snt generatiile lui Noe: O persoana aflata intr-o stare de dorinte si ganduri negative trebuie sa faca eforturi care sa biruiasca argumentele inclinatiei rele care il sacaie cu intrebari de genul cine? si ce? (Cine este Creatorul a carui Voce trebuie sa o ascult? si Ce imi aduce aceasta munca?) Si nu exista o alta cale pentru o persoana, pentru a le birui, decat prin forta credintei deasupra ratiunii.

Cu alte cuvinte, o persoana nu lucreaza in concordanta cu ratiunea sa egoista definita de dorintele sale curente. Mai degraba, el actioneaza in concordanta cu ratiunea unui nivel inalt, care este o mare daruire.

Cu adevarat, daca eu ascult de dorinta si ratiunea mea, care ma servesc, atunci eu sunt numit un animal al carui cap (ratiune) si corp (dorinte) sunt la acelasi nivel sau inaltime. Daca vreau sa fiu om, atunci capul meu trebuie sa fie desupra corpului meu, adica deasupra dorintei mele. Asta inseamna ca ratiunea mea trebuie sa serveasca unei dorinte inalte, adica daruirea care este in afara mea, mai degraba decat dorinta curenta din mine.

Astazi dorinta de daruire este in afara mea (astazi denota nivelul meu actual), insa maine (la nivelul urmator), va fi deja in mine. De aceea eu incerc sa imi servesc aproapele tot timpul cu capul. Asa muncesc pentru nivelul urmator, si mutumita lui sunt numit om al carui cap este deasupra corpului.

Aceasta este structura obiectelor spirituale: GE (partea superioara) a Partzuf-ului inferior imbraca AHP (partea inferioara) a Celui Superior si face un calcul cu acordul Celui Superior prin conectarea la el si incercarea de a fi similar cu el. Adica, eu conectez grupul care serveste AHP al Celui Superior pentru mine, si imi folosesc ratiunea pentru a-l servi in loc sa servesc dorintele mele egoiste (AHP) care sunt la un nivel inferior.

Obiectul spiritual superior se divide in doua parti: dorinta sa si Lumina din el. Dorinta Celui Superior este grupul si mediul spiritual. Cu alte cuvinte, sunt toate partile sufletului comun pe care nu l-am conectat la mine, si de aceea eu le percep ca exterioare mie.

Apoi, totul se va uni intr-o singura dorinta si Lumina din ea, asa cum a fost scris: El si Numele Lui sunt Una.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 3.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Inainte de toate, haideti sa multumim ego-ului pentru faptul ca ma face sa imi pun intrebari ca cine si ce. De fapt, ele imi arata ca, Creatorul, Moise si Faraon s-au intalnit. Faraon indrazneste in fata lui Moise: Cine este Creatorul ca eu sa ascult de el? Aceasta este o revelatie a punctului lui Moise in voi, punctul care vine de la Creator la Faraon si trezeste aceste intrebari in voi. Asemenea intrebari apartin dimensiunii spirituale, nu celei corporale. Acum, va trebui sa mergeti mai departe si sa le cultivati in continuare.

Va amintiti cum descrie Tora ce se intampla ca rezultat al acestor intrebari? Moise este speriat, dar nu are incotro. Si apoi din nou, el vine la Faraon cu Creatorul, si Faraon (dorinta noastra egoista) este lovit continuu. In acest fel evolueaza o persoana.

Creatorul admite ca El a inasprit deliberat inima Faraonului, ego-ul nostru. Astfel, noi suntem brusc presati de diverse calcule egoiste. Fascinatia noastra pamanteana este reinnoita, si noi simtim ca aceasta lume este plina de potential. Noi credem ca putem ajunge la un mare suces in asta, si nu intelegem de ce am fost lasati deoparte. In afara de asta, unde este recunoasterea, bunastarea, puterea, si sansa de a ne confirma pe noi in acesta, la fel ca altii?

Multe asemenea intrebari vor aparea, si avansarea voastra va depinde in principal de mediu. Noi vedem ca, pana cand toate aceste pedepse Egiptene au trecut, poporul lui Israel nu a devenit unul in noi. Acest lucru are loc doar inainte de exod. Intre timp, trebuie sa ramanem tari. Noi putem primi toata Lumina Creatorului, asistenta Superioara, doar prin intermediul mediului. Nu va veni din alta parte.

Lumina vine din textele Cabaliste. Totusi, daca nu sunteti conectati cu mediul spiritual, acestea nu va vor influenta. Pentru a gasi Creatorul si a merge cu el la Faraon, aveti nevoie de mediu si de surse autentice.

In acest fel ar trebui sa raspundem acestor intrebari, chiar inainte ca ele sa ne apara. Nu asteptati pana cand ceasul va va gasi si incep executiile Egiptene. Incepeti chiar acum. Conectati-va la grup si construiti o fundatie solida pentru voi insiva. Daca grupul va da forta, veti avansa nestingheriti prin caderi, si vehiculul vostru va va sustine alimentandu-va cu aceasta forta.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 03.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este unitatea dintre noi, pe care o cerem de la Creator cand citim Zohar-ul?

Raspuns: De fapt, noi nu stim ce este unitatea. Ce inseamna sa ne unim? Inseamna sa fim prieteni, ca in aceasta lume, in care ne conectam doar prin interesele comune, pe care le cautam, si in care ne distram petrecand timpul impreuna, jucand fotbal, pescuind, band bere, sau muncind la sala? Sau, ar trebui sa fim asemeni echipajului unui submarin in care fiecare a trecut printr-o pregatire psihologica grea fiind gata sa murim pentru altii?

Unitatea in spiritualitate inseamna ceva complet diferit. Viata spirituala pe care o gasiti intr-o astfel de unitate este colectiva. Este asemanator cu ceea ce sunt fratii Siamezi, unul moare, la fel si celalalt. Ei pot trai ca unul. Nu exista divizare intre eu si voi, sau jumatate pentru unul si jumatate pentru altul.

Viata obisnuita este numita unitate spirituala, de vreme ce tot ce castigati este prin legatura cu ceilalti. Voi aveti un corp. Este un vas spiritual numit corpul sufletului. In interiorul acestui vas spiritual este Lumina sufletului; este un singur suflet. Daca aceasta unitate se dezintegreaza, ea dispare ca si Lumina din el. Ca rezultat, nu exista suflet sau viata spirituala.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala, 04.08.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa ne spunem atunci cand intrebarile lui Faraon ne depasesc?

Raspuns: O persoana religioasa nu este afectata de aceste intrebari, ea este multumita de faptul ca primeste cunoastere studiind Tora. Totusi, o persoana care studiaza Cabala verifica in mod constant: De ce fac asta, unde sunt, si cand voi ajunge la scopul creatiei? Adica persoana exista intr-o constanta stare de analiza interioara.

Mediul care il inconjoara exista de asemenea in aceleasi circumstante, aceeasi cercetare, care il influenteaza. In plus, mediul nu este format doar din oameni care il inconjoara in mod direct, ci din mii de oameni din toata lumea, care studiaza Cabala si gandesc in aceeasi directie. Ei toti se misca in mod sincron, ca si cum ar fi maturati de un vant puternic sau de valurile unui tzunami care vin unul dupa altul.

Prin urmare, aceste intrebari apar in fiecare persoana: Cine este Creatorul, si de ce ar trebui sa ii ascult vocea? Pentru ce fac toate astea? Ce imi aduce aceasta munca? Adica, de ce fac toate acestea? Pentru a ajunge la daruire? Dar ce va face aceasta pentru mine?

Aceste intrebari vin de la Faraon, ego-ul nostru, si aceste intrebari sunt echitabile si corecte. Este scris in Cartea Zohar ca Faraon a fost mai destept decat toti, si cea mai mare intelepciune a fost acumulata in Egipt. Faraon personifica intregul vas spiritual, intreaga dorinta care a fost creata de Creator. Prin urmare, atunci cand Creatorul doreste sa atraga persoana (Moise si poporul lui Israel) aproape de El, El a spus: Hai sa mergem la Faraon! De unde altundeva sa obtina o persoana dorinta de a revela cine este? Doar de la Faraon. Creatorul spune: Voi merge Eu cu tine.

Este ca si cum nu ar avea nici o sansa. Ei trebuie a se intoarca la Faraon, sa primeasca puterea de la dorinta egoista fara de care avansarea este imposibila. De unde ar putea lua aceasta intelepciune? Doar de la Faraon, de la Lumina intelepciunii, Lumina Hochma care exista in aceste dorinte.

Prin urmare, este bine ca intrebarile lui Faraon apar in noi. Trebuie doar sa lucram cu ele.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 03.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Putem spune ca fluxul de cuvinte din Zohar schimba forta si directia fortelor care ne leaga?

Raspuns: Noi nu stim cum functioneaza. Ceva este inca ascuns adanc de noi. Cartea este scrisa intr-un limbaj care aparent ne permite sa discernem anumite lucruri logice, sa ne raportam la ele, si oarecum sa ne imaginam in ele si pe ele in noi. Este o anumita interactiune intre mine si Carte, o legatura si intelegere a faptului ca, Cartea vorbeste despre mine si eu sunt in interiorul ei.

Dar aceasta este o senzatie complet falsa. Este, pur si simplu, modul in care povestea ne este prezentata, povestea este extrem de indepartata, necunoscuta, si straina noua. Este ca si cum o fiara care a luat forma umana, ne vorbeste, si noi ii putem intelege doar forma exterioara: mainile sale, picioarele, sau capul. Dar nu este deloc asa.

Prin urmare, trebuie sa ne raportam la Zohar ca la o Carte care contine un cod secret, o secventa de instructiuni spirituale. Eu nu stiu cum sunt scrise din interior, si nu pot veni in contact cu ele. Pentru a stabili, cel putin, o anumita legatura cu aceste instructiuni spirituale eu citesc Zohar-ul. Totusi, aceasta legatura apare nu auzind sau citind textul, ci mai degraba, este construita pe masura dorintei mele de a ma uni cu acest cod interior, astfel incat sa ma transforme.

Cartea poate fi scrisa in diferite feluri, si poate ca eu nu inteleg niciun cuvant. Ceea ce conteaza este dorinta mea, ca prin continutul sau interior, Cartea sa ma corecteze. Continutul sau interior este lumea spirituala impreuna cu intregul sau aparat, actiuni, forte, nu hartia si paginile tiparite intre coperti.

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala, 04.08.10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Pentru a urca la nivelul urmator, trebuie sa actionam prin credinta deasupra ratiunii. Credinta inseamna ca Rosh, capul nostru este in Cel Superior. Cel Superior ne spune ce sa facem, si noi facem asa cum ni se spune: Uniti cu prietenii cu studiul. Noi stim ca nu iubim pe nimeni si ca nu vrem sa ne unim cu nimeni, dar ni se spune: Faceti asta mecanic, si nu va mintiti singuri. Nu vreti sa va uniti; inima voastra este impotriva acestui lucru! Faraon, dorinta de a primi placere, inclinatia rea va conduce cu toata puterea sa. Ura este in voi, si jocul ‘iubirii’, o minciuna- este la exterior.

Acest lucru este intentionat. Este necesar pentru ca gradul superior la care suntem acum este o minciuna pentru noi; si totusi nu suntem conectati cu acesta. Cu toate acestea vom actiona pana cand devine adevar. Aceasta actiune este facuta de Lumina pe care o atragem prin actul prostesc – vom face, si ca rezultat – vom auzi, vom atinge Lishma (Bina), nivelul spiritual al auzului.

Aceasta este cea mai inteligenta actiune care ne ingaduie sa crestem. Fara ea, nici plantele, nici animalele, nici oamenii nu evolueaza. Noi avansam doar atunci cand ne anulam in fata Celui Superior, cel mai mare grad spiritual. Noi imitam pur si simplu tot ce putem, cat de mult posibil, fara participarea mintii pentru ca noi inca nu intelegem sau nu percepem ce se intampla la cel mai inalt grad spiritual. Inteleptii spun: Faceti tot ce sta in puterea voastra si am muncit si am gasit. Ati depus mai departe efort si ati gasit o comoara la care nu va asteptati sau pe care nu va imaginati ca o veti obtine.

Aceasta este singura baza de crestere. Nu exista o alta cale de a urca de la un grad spiritual la altul. Trebuie sa ma anulez inaintea Celui Superior si sa imi spun ca Rosh, capul meu serveste doar unui singur scop: sa recunosc actiunile Celui Superior si sa le copiez in Guf, corpul meu. Doar atat! Nu imi folosesc capul pentru corpul meu. Imi folosesc capul, doar pentru a ma conecta cu Cel Superior si sa repet actiunile sale, ca fiind ale mele proprii.

Lumea noastra functioneza conform aceluiasi principiu. In fiecare element al naturii in care exista crestere si evolutie conduce aceasta lege, chiar si la nivelul vegetal si animal al naturii. O celula care doreste sa creasca se uneste cu o celula mai avansata, si astfel evolueaza. Aceasta defineste- a actiona, pentru ca starea spirituala mai inalta nu m-a imbracat in Mohin, si eu ma misc inainte prin mintea Celui Superior, ca intr-un joc. Eu fac asta ca un copil care se joaca de-a adultul si devine adult.

Aceasta este o lege de fier in toate gradele spirituale. Numai prin respectarea ei putem urca gradele spirituale. Aceasta lege conduce atat lumea materiala cat si pe cea spirituala.

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala, 3.08.2010, Zohar

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul Lech Lecha (Mergi Inainte), Paragraful 315: Binecuvantati pe Domnul, voi ingerii Lui…dupa ce ati auzit vocea cuvantului Sau.

O persoana este numita inger atunci cand efectueaza actiuni automate, fara a-si folosi mintea. El nu are propriul cap (Rosh) si face ceea ce ii este spus. El realizeaza ceea ce crede altcineva. Aceasta stare este numita inger, deoarece un inger este o forta care actioneaza fara discernamant.

Prin urmare, in instructiunea vom face si vom auzi, noi realizam ‘vom face’, ca ingerii. De aceea este scris: …ingerii Lui …dupa ce au auzit vocea cuvantului Lui. Noi, de asemenea, vom actiona si apoi vom auzi. Actionand fara acordul interior sau fara o intelegere clara a motivului si scopului faptei noastre (deoarece ele sunt atributele unei stari inalte), meritam un grad mai inalt.

De fapt, acesta este cel mai natural mod de a actiona. Este similar unui copil care in timp ce joaca un joc necunoscut repeta cuvintele unui om mare desi nu intelege ce spune. Putem spune orice aiureli, copilul le va repeta foarte serios. Daca efectuam o actiune, el ne va copia in totalitate cu dorinta si pasiune. Astfel invata un copil. Cel mic nu poseda o minte (Rosh, capul Partzuf-ului); mintea este atributul Celui mare. Cel mic are doar corpul (Guf, al Partzuf-ului) pentru a realiza sarcinile.

Totusi, atunci cand cel inferior il urmeaza pe Cel Superior si se anuleaza pe sine inaintea acestuia, atunci el dobandeste mintea Celui Superior si devine similar cu el. Aceasta este esenta expresiei vom face si vom auzi.

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala, 3.08.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Dupa Mega Congresul de Cabala, foarte multi se plang ca experimenteaza senzatii de ingreunare (coplesire) si impietrire a inimii. Acesta este Faraonul, egoismul nostru care se trezeste in noi. Daca acum noi folosim puterea pe care am primit-o la Congres pentru a corecta aceasta senzatie de ingreunare care ne cuprinde, acest lucru ne va folosi!

Trebuie sa ne raportam la intreaga realitate ca la un tot. Atat ascensiunile cat si coborarile sunt stadii ale aceleiasi cai. Avansarea este imposibila fara actiunea acestor doua forte una asupra celeilalte. Starea de agitatie (excitatie) nu este inca avansare. Aceasta, inca nu este un pas inainte ci doar forta primita de Sus. Dupa aceea, noi trebuie sa realizam asta jos.

Daca primiti aceasta forta si nu vreti sa o realizati, semanati cu un tub infundat care este presat din interior si nu doreste sa treaca aceasta presiune mai departe.  Data viitoare, nu veti primi nimic! Veti fi fortat sa parasiti aceasta cale, si altcineva va fi ales de Sus pentru aceasta misiune.

Ar trebui sa intelegem ca am primit o forta, care nu se realizeaza prin ea insasi. Este datoria noastra sa ne continuam munca, cu aceasta forta prin noi insine, Daca nu folositi orice va este dat, nu veti mai primi nicio forta aditionala si veti deveni din ce in ce mai pasivi.

Si, dimpotriva, oricine va investi acum rapid toate fortele pentru raspandirea Cabalei va simti cum va primi din ce in ce mai mult de Sus. Trebuie sa deschidem conducta si sa lasam energia sa curga liber prin ea!

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 4.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Actiunile unei persoane se bazeaza pe obiceiurile sale; ea percepe si accepta doar pe aceea cu care este deja obisnuit. Tot ce este dincolo de obisnuit, trece ca fiind de nerecunoscut de el. In starea noastra de neconstientizare, noi ignoram tot ce este nou, inainte chiar de a-l simti si a-l percepe. Acesta este motivul pentru care este asa de dificil sa stam fata in fata cu spiritualitatea.

Traim in lumea pe care am ales-o, selectand din Lumea Infinitului care ne inconjoara, doar ceea ce ne este familiar si cu care suntem obisnuiti. Pentru a extinde lumea noastra, in si prin lumea daruirii, noi trebuie sa folosim credinta deasupra ratiunii si sa acceptam starile daruirii, atributele, dorintele, gandurile si actiunile lumii opuse.

Pentru a dobandi asta, trebuie sa reconciliem doua stari spirituale opuse, din noi; trebuie sa recunoastem existenta noastra egoista prezenta (nivelul inferior) ca fiind opusa proprietatii de daruire (nivelul superior). Mai mult, trebuie sa traim intre aceste stari si sa ne bucuram in senzatia de goliciune a starii inferioare, deoarece ne da o oportunitate de a ne ridica deasupra ei, la nivelul superior.

Asemenea forte coboara asupra mea, prin grup, de la Lumina Superioara, si ma mentin deasupra pamantului, ca un magnet. Magnetismul adevarului si al credintei (daruire) care ma ridica, ar trebui sa fie mai puternic decat senzatia egoismului animalic, ce ma impinge in jos, catre pamant.

Totusi, adevarul exista simultan in cele doua stari. Trairea separata, in fiecare dintre acestea este o minciuna; chiar daca ma aflu complet in spiritualitate, este o minciuna. Adevarata existenta este intotdeauna, intre doua stari, in acelasi timp: senzatia perfectiunii si lipsa, recunostinta si rugaciunea.

Ar trebui sa ma bucur de faptul ca pot experimenta ambele stari, simultan, si ca ma aflu intr-o constanta tranzitie. Totusi, sunt constient de obstacole si ma mentin deasupra lor prin vointa, ca un alpinist,care stie ca, indata ce da dovada de slabiciune cade imediat si decedeaza. Aceasta este singura stare adevarata a existentei. Si noi trebuie sa ne antrenam pentru a face din asta stilul nostru de viata si sa ne bucuram in ea.

In consecintanta, exista un test: Suntem capabili sa traim intr-o stare de bucurie, in ciuda intregii stradanii si a nemultumirii, perseverand mereu intre inspiratie si disperare?

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 2.08.10, Articolul Chestiunea Adevarului si Credintei

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Creatorul este singura proprietate de a darui si binele absolut. Creatura, totusi, este creata de catre Creator pentru a primi placere, ceea ce o face opusa Lui. Prin urmare, pentru a deveni similara cu Creatorul, creatura trebuie sa treaca prin stari contradictorii. Creatura poate inlocui pur si simplu dorinta de a primi cu dorinta de a darui si sa se contopeasca cu Creatorul. Dar pentru a evita asta si a ramane independent, fiind totusi similara cu Creatorul, creatura incorporeaza in sine doua elemente: vointa de placere si senzatia Daruitorului.

Senzatia noastra – despre lume si existenta – este formata din doua opuse: Iesh (Existenta) si mi Ein (din Absenta). Doar atunci este creatura capabila sa simta ca exista. Noi nu putem exista nici in Iesh (realitatea Creatorului) sau in Ein (realitatea creaturii), si prin urmare, suntem supusi unor transformari treptate pentru ca Lumina (Iesh) care ne-a creat din absenta (mi Ein) sa modeleze dorinta (Ein), in forma Iesh (forma Creatorului).

Aceasta Lumina ma conduce de-a lungul lantului cauza-efect, in care fiecare efect  anterior devine cauza urmatoarei stari. Aceasta are loc pana cand incep sa simt relatia Lui cu mine, o forta exterioara care m-a creat si care ma conduce. Pe langa senzatia de a fi umplut in ratiune, exista o alta forta a Creatorului care ma educa prin stabilirea unui model si a unui scop pe care sa il urmez. Acesta este locul unde trebuie sa actionez utilizand credinta.

In starea mea prezenta, exist in forma mea animala si actionez in concordanta cu ceea ce am. In acelasi timp, totusi, sunt constient de starea mea inalta, gradul pe care nu l-am realizat. Eu iau existenta la un grad inalt in credinta, pentru ca este opusa prezentei mele stari. Natura gradelor spirituale este in asa fel incat fiecare grad mai inalt este opus celui inferior, de vreme ce contine un grad mai mare de daruire decat cel de sub el.

Pentru a atinge un grad spiritual mai inalt, trebuie sa accept conditia daruirii, in ciuda egoismului meu,  sau credinta deasupra ratiunii. Daca nu fac asta, voi ramane mereu in prezentul grad animal. Asta inseamna ca voi continua sa primesc in vechea mea vointa de a primi placere si nu voi urca pe scara spirituala catre daruire. Pentru aceasta, este necesar sa ne pregatim astfe incat sa putem accepta de bunavoie un grad spiritual mai inalt si sa nu il respingem.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 02.08.10, Articolul Chestiunea adevarului si credintei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→