Întrebare: Spui că acelaşi suflet se reîncarnează în lumea noastră, schimbând corpurile.

Pe de altă parte, spui că un om obişnuit nu are suflet şi trebuie să îl construiască în el prin conexiunea cu alţii. Cum pot rezolva aceste contradicţii?

Răspuns: Nimeni nu se naşte cu un suflet gata făcut. Sufletul este forţa pe care o obţinem prin studiul înţelepciunii Cabala. Atunci când realizăm această metodă în noi înşine, creştem o nouă calitate a dăruirii şi iubirii pentru aproape, în care descoperim Lumina Superioară sau senzaţia prezenţei Creatorului, forţei superiore.

Cel de „al şaselea simţ”, sentimentul de iubire şi dăruire faţă de aproape, se numeşte suflet. Cabaliştii au scris că sufletul este un Kli (vas) destinat a fi umplut de către Lumina Superioară. Fiecare om trebuie să îşi atingă rădăcina sufletului său şi de fapt doar pentru asta a fost creat.

Este scris că sufletul este „o bucată din Dumnezeu de sus (Job 31:2) prin care cineva începe să simtă forţa superioră.

Din programul de radio israelian 103FM din 06.09.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce putem face ca anul acesta să fie cu adevărat un an bun pentru noi?

Răspuns: Este foarte simplu. Tora spune: „Am creat înclinaţia rea”. Şi cu adevărat, toate divizările şi spargerile din lumea noastră, toate contradicţiile şi opoziţiile, egoul, lipsa de înţelegere, tot prin ce a trecut umanitatea în istoria sa este, fireşte, opera Creatorului. Omul trebuie să iasă din ego-ul său pentru a îl înţelege pe El.

Oamenii slabi sau foarte egoişti, care sunt gata să calce în picioare întreaga lume, nu sunt atraşi de acest gen de muncă. Pe de altă parte, cei care au ego-uri mari nu sunt satisfăcuţi de această lume şi nu îi interesează. Ei vor să controleze întreaga creaţie, să ştie tot ce se întâmplă şi să descopere totul pentru ca să nu mai existe ceva pe care ei să nu îl ştie, simtă şi să îl controleze.

Revelarea unui asemenea ego în om este cu adevărat un dar de la Creator. Asta înseamnă că omul este gata pentru realizare şi este gata să facă totul pentru a ajunge la asta. Atunci, el ajunge la grupul corect, unde se adună împreună oameni ca şi el .

Grupul este sub influenţa metodei Cabaliste, unde oamenii vin şi trec în cele din urmă prin nişte stări foarte serioase ale egoului care rezistă, dar ei se ridică deasupra lui şi se conectează unul cu altul. Învaţă toate procesele pe propria piele şi simt, descoperă, integrează şi fac tot ce este necesar. În cele din urmă, se formează în ei adevărata imagine a lumii. Construiesc Creatorul în conexiunea dintre ei, pentru că aceasta este calea prin care este El revelat.

Este imposibil să îl revelăm în alt fel, decât prin conexiune. Este o forţă care are nevoie de materie pentru a îl revela pe El în ea.

Electricitatea, de exemplu, poate fi revelată în ceva de forma unui disc care se învârte, un fir care se încălzeşte, sau o explozie. Numai atunci putem spune că există o forţă acolo. La fel este şi cu Creatorul, care este o forţă, fără materie. Trebuie ca noi să îi furnizăm materia, pentru ca această forţă să poată fi revelată conform cu legile fizice precise.

Nu este nimic iraţional sau mistic aici. Nu este religie ci este ştiinţa Cabala. De aceea, toată atenţia şi toate eforturile noastre sunt îndreptate la cum să creăm condiţiile în care poate fi revelat Creatorul. Trebui să adunăm împreună această materie, să strângem părţile ei separate, combinând atributul dăruirii, garanţiei reciproce şi încorporarea reciprocă, pentru ca spiritul să apară în această materie.

O sculptăm o lungă perioadă de timp şi deodată statuia noastră prinde viaţă. Astfel, un om este creat din praf, din materia minerală, devine un om corectat în care am pus viaţă. Sărbătorim de Roş HaŞana această minunată oportunitate care ne-a fost dată.

Din emisiunea de pe Kab TV „Sărbătoarea de Roş HaŞana” din 06.08.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este cu adevărat posibil să ajungi la recunoaştere răului, să exprimi remuşcare şi căinţă în această lume, unde a devenit o normă să ne facem rău unul altuia, să îi dispreţuim pe alţii şi să înşelăm în fiecare zi?

Răspuns: Umanitatea s-a dezvoltat de-a lungul a mii de ani pentru a ajunge la recunoaşterea răului din timpul nostru. Toată natura din jurul nostru începe să se „rotunjească” şi pune presiune asupra noastră, forţându-ne să ne conectăm la un sistem conectat, similar lumii minerale, vegetale şi animale care este unită într-un singur sistem simbiotic, iar oamenii trebuie să se conecteze şi ei în acelaşi fel. Această stare se creează acum, primat dată în toată istoria noastră.

Cabaliştii au spus că în secolul 20 este timpul în care umanitate va începe să se conecteze. Acum este revelată înţelepciunea Cabala, metoda conexiunii, unităţii şi a corectării. Dar corectarea nu este posibilă dacă nu este revelată ruina, şi de aceea sunt revelate în lume atâtea probleme: ura, separarea, părinţi şi copii care nu pot să găsească un limbaj comun, oamenii care nu se căsătoresc şi nu îşi întemeiază familii sau care divorţează, etc.

Toate acestea sunt semne ale timpului pe care l-au descris Cabaliştii acum mulţi ani. Ura, răul şi separare sunt revelate, iar oamenii caută fiecare oportunitate pentru a se retrage şi a se ascunde, pentru a se despărţii unul de altul. Dar noi trebuie să înţelegem că natura ne obligă să ne unim şi că nu ne lasă nicio şansă. Suntem sub legile naturii. La fel cum nu putem să ne împotrivim legilor fizice, chimice, biologice, anatomice, nu putem să ne împotrivim legilor interne ale comportamentului umane, adică a sufletului.

Înţelepciunea Cabala ne spune despre legile sufletului: cum să îl asamblăm împreună din părţile separate provenite din spargerea lui Adam HaRişon. Trebuie să ne conectăm cu toţi, dar nu prin corpurile fizice ci în dorinţele interioare, pentru a ne completa unul pe altul. Atunci când ne unim şi ne conectăm, apare o creatură virtuală generală, care este numită Adam (Om). Muncim cu toţi pentru această unitate virtuală şi facem eforturi să o îmbunătăţim, iar apoi, înăuntrul ei vom simţii lumea superioară.

Întrebare: Ce pot să fac dacă eu, în atitudinea mea egoistă, blestem pe toată lumea pe acest drum, mă cert cu casierul în supermarket, insult oamenii care îmi sunt aproape…?

Răspuns: Toată lumea se comportă în acest fel. Principalul lucru este să înţelegi ca acest lucru este rău, adică să descoperi ce beneficiu am primi datorită unităţii noastre, cum ar fi un milion de dolari. De exemplu, dacă câtiva oameni se unesc împreuna şi fiecare dintre ei ar primi ca premiu un milion de dolari, toată lumea ar alerga să se unească, dacă ar putea şi ei să primească un asemenea beneficiu din conexiune.

Imaginează-ţi că zece oameni stau împreună la o masă rotundă. Zece este numărul necesar pentru a completă o măsură a conexiunii. Iar dacă ei reuşesc conexiunea, atunci de sus cade un sac pe masă cu 10 milioane de dolari, un milion pentru fiecare.

Atunci realizez că inabilitatea mea de a mă conecta cu alţii este natura mea rea, inamicul meu. Aş fi putut câştiga, dar ego-ul meu nu mă lasă să mă conectez. Numai această recunoaştere lipseşte.

Înţelepciunea Cabala revelează un pic din ce este lumea superioară. Cât de bună este, dar condiţia de a intra în ea este ca noi să examinăm cu atenţie principalul obstacol, egoismul nostru, numit înclinaţia rea. Ne lipseşte doar această recunoaştere: altfel, nu ne gândim că egoismul nostru este rău. Şi acesta este tot scopul pocăinţei, care se obişnuiste să se facă în luna Elul, înainte de anul nou. Pocăinţa este ceea ce revelez în mine ca fiind distragerile împotriva conexiunii cu toată lumea.

Din programul de radio israelian 103 FM din 30.08.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Timpul dedicat confesiunii și căinței este unul al descoperirii calităților caracteristice care nu-mi permit să mă conectez cu ceilalți oameni. Și toate acestea se petrec înainte de începerea corecției, adică mai înainte de anul nou evreiesc. În primul rând trebuie să clarific ce anume mă deranjează. Este rezonabil să presupunem că este vorba despre eul meu și că, pur și simplu  nu doresc să mă conectez și să mă unesc.    

Întrebare: Într-adevăr nu vreau! Viața în paradis este aceea în care stau singur pe o plajă unde nu e nimeni în jurul meu cu excepția celor care îmi sunt apropiați și de care am nevoie. Dar spuneți că paradisul este acolo unde suntem uniți, oare nu va fi prea mare înghesuiala?

Răspuns: Pentru noi nu va fi prea mare aglomerația. Vom simți armonia perfectă din interiorul acestei conexiuni pentru că nimeni nu ne va deranja.

Comentariu: În fiecare an călătoresc spre cel mai izolat loc din lume pentru a petrece o vacanță acolo unde nu mai există nici un suflet. Acesta este paradisul pentru mine.

Răspuns: A încerca să fugim de rău și să ne ascundem într-un loc lipsit de oameni este o atitudine opusă căii de rezolvare a lipsei noastre de unitate.

Poți rămâne între oameni și să te simți bine, ca atunci când ești singur, dar mult mai bine. Totul depinde doar de relațiile mele cu ceilalți și de cât de multă presiune și forță exercită aceștia asupra mea pentru a mă face conștient de faptul că depind de ei.

Aceasta înseamnă a corecta relațiile noastre cu ceilalți oameni, pentru a simți că suntem cu toții părți ale aceluiași corp. Cu alte cuvinte, aceștia nu mă mai vor deranja, din contră fiecare om îmi va fi necesar deoarece el va fi gata să mă ajute cu tot ceea ce doresc sau am nevoie. Conexiunea noastră va fi una ideală.

În orice caz, nu putem să ne descurcăm fără oameni, nu avem de ales: trebuie să stăm împreună. Astăzi suntem șapte miliarde de oameni pe Pământ și peste 50-100 de ani vom fi de două ori mai mulți. Așa încât nu avem unde să ne mai ascundem unii de alții; trebuie să înțelegem că programul general al naturii este acela de a ne transforma într-un singur om cu o singură inimă. Atunci am să simt cu adevărat că nimeni nu este de prisos, în ciuda faptului că în jurul meu se găsesc milioane de oameni. Nu voi simți că mă aflu într-o mulțime de oameni ci voi percepe faptul că fiecare om este necesar și îmi completează dorința.

Regretele și căința sunt necesare în luna lui Elul, ele indică faptul că am descoperit dorințele interne care mă împiedică să mă conectez. Este suficient să le descopăr și să le expun, instantaneu acestea se vor corecta. Atunci când eu le apreciez ca fiind păcate, ele sunt corectate imediat de către Lumina care reformează. De la noi nu se cere nimic altceva decât să ne descoperim natura egoistă, precum și rezistența internă față de realizarea unității cu ceilalți. Și este bine că acest rău este revelat, pentru că Lumina urăște societatea noastră egoistă și este gata să o corecteze chiar din primul moment în care noi cerem acest lucru.

Întrebare: De ce este rău să ne dorim să fim singuri?

Răspuns: Pentru că scopul creației este acela de a ne aduce la unitate și când ne îndepărtăm de unitate ne îndepărtăm de scopul creației, suferind din faptul că ne mișcăm în direcție opusă. Există posibilitatea de a-mi corecta conexiunea cu ceilalți și de a simți că mă găsesc într-o stare armonioasă, ideală și minunată împreună cu ceilalți oameni, dar, în locul acestei stări, eu fug pentru o săptămână ca să fiu singur, măcar un pic, apoi trebuie să mă întorc acasă. Când m-aș putea simți în vacanță tot anul, ca și cum n-ar fi nimeni în jurul meu!

În fond, nu este posibil să plecăm într-un loc absolut izolat. Avem nevoie de serviciile multor oameni; avem nevoie de medici, de bucătari, băcani și bancheri. Suntem forțați să muncim și să-i servim pe ceilalți, să câștigăm bani și să avem grijă de familie. Așadar trebuie să stabilim relații cu alți oameni. 

Priviți ce se întâmplă în lume pentru că nu facem acest lucru – evenimentele recente și invazia masivă de imigranți care încearcă să-și croiască drum în Europa. Natura ne aduce în situații extreme, așa cum este și cea actuală, care ne solicită să găsim o cale prin care să ne conectăm în mod corect. 

From the Israeli Radio Program 103FM, 8/30/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Pentru a cere iertare, trebuie să ştim ce înseamnă a iubi oameni ca pe tine însuşi şi ce înseamnă când îţi pui aceste întrebări. „Ce nu am făcut în numele acestei iubiri?. Dacă este necesar să simt că îi iubesc pe alţii, care este principala Miţva (poruncă) a Torei, simt sau nu simt asta?” Mulţi oameni cred că este suficient să începlinească Miţva fizic.

Cabaliştii ne sfătuiesc să ne unim în grupuri de 10, pentru ca împreună să putem verifica dacă îi tratăm cu adevărat pe ceilalţi mai bine. Încearcă toată lumea să se distanţeze de ego şi să se conecteze cu alţii, să devină integrat cu dorinţele lor şi să simtă iubirea dintre noi? Dacă înţelegem că nu există nimic din toate acestea, simţim că noi suntem de vină şi cerem iertare. Iertare pentru că nu am îndeplinit principala condiţie, „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”.

Astăzi, această condiţie a devenit imperativă pentru întreaga lume, pentru a putea ieşi din criza globală. Dar poporul Israel trebuie să fie primul care realizează asta, iar noi nu o facem. Deci cerem puterea care să ne ajute să obţinem această iubire. Vedem în mod clar că nu suntem pregătiţi să îndeplinim această condiţie, dar putem cere ajutor. Şi stabilim Selichot (iertare) cerând puterea de a îndeplini principala Miţva şi a aduce oamenii împreună, mai aproape. Şi prin această apropiere ne apropiem şi de forţa superioară, Creatorul.

Omul nu poate realiza asta singur, deci lucrăm în grup, unde putem verifica dacă am obţinut sau nu dăruirea reciprocă şi conexiunea. Dacă nu, trebuie să puterea care să ne ajute să ne conectăm şi să realizăm unitatea. Această cerere comună se numeşte rugăciune şi este desprinsă din conexiunea noastră, din centrul cercului, ca un stâlp care se ridică în sus. Când examinăm unitatea noastră, atingem Selichot.

De aici vedem că fără a studia înţelepciunea Cabala este imposibil să descoperi ce să ceri, câtre ce să fii atras, scopul Creaţiei şi cum este conectată Tora la Miţva de iubirea pentru alţii şi iubire pentru Creator, prin întreaga ordine a corectării. Înţelepciunea Cabala ne învaţă cum să realizăm noi înşine asta, conform cu ceea ce este scris în Tora. Singura Miţva este de a ne ridica deasupra, care este corectarea individuală a ego-ului. Dorinţa egoistă este compusă din 613 părţi, fiecare dintre acestea trebuie să fie corectată, începând cu cea mai uşoară şi mergând către cele mai dificile. În acest fel, trebuie să realizăm 613 conexiune, care sunt numite 613 (Taryag) Miţva.

Atunci când ne ajutăm unul pe altul, în cele din urmă obţinem mântuirea, adică descoperim puterea superioară, Creatorul, în conexiunea noastră reciprocă, corectă, a dăruirii şi iubirii. Şi aceasta este iertarea dinainte de Roş HaŞana. Cu siguranţă, este imposibil să începi anul nou, un nou început, următorul nivel, către care trebuie să accedem mulţumită corectării noastre, fără să clarificăm tot prin ce am trecut. Iar asta este esenţa pocăinţei, a cere cu putere Lumina care Reformează pentru a ne corecta şi a face posibil ca noi să obţinem o şi mai puternică uniune.

Din emisiunea de pe Kab. TV „Selichot” din 17.08.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă am fost creați din start egoiști, de ce trebuie să exprimăm regrete, pocăință pentru păcatele noastre și, de ce să cerem iertare?

Răspuns: Rugăciunea face o judecată a caracteristicilor noastre interioare obținute din exterior. Cea mai înaltă forță a naturii a creat înclinația nostră egoistă, de aceea nouă ni se cere doar să o descoperim și să-i recunoaștem răul.

Este rea fiindcă nu ne permite să ne conectăm cu ceilalți și să recreăm Kli-ul (vasul) sufletului nostru comun prin care să simțim Lumea Superioară.

Un om este complet determinat și definit de caracteristicile cu care a fost născut, de locul în care s-a născut și de educația pe care a primit-o. Așa că noi înșine nu prea am păcătuit și, chiar dacă ni se pare că am comis niște păcate, nu am făcut nimic rău. Asta pentru că, nu depinde nimic de noi!

Dar dacă ne clarificăm faptul că tot răul se datorează naturii noastre egoiste și vrem să o corectăm, avem posibilitatea să facem acest lucru. Deci, haideți să ne conectăm pentru acest scop, fiindcă este imposibil să te corectezi de unul singur. Fac deci apel la toți: veniți și vă corectați și vă veți simți într-o lume cu totul diferită!

Toate regretele și pocăințele noastre sunt conștientizarea faptului cât de mult nu dorim  să ne conectăm cu alții. Începem să înțelegem că este posibil să trăim bine numai prin conexiune și unitate dar, înclinația noastră rea ne oprește să obținem acest lucru. Cerem deci forței înalte din natură să ne conecteze și să ne unească, după cum este scris „Cel care a făcut pace în ceruri, să facă pace pentru noi și pentru tot Israel” (Kadiș).

Întrebare: Dar dacă îmi e frică să relaționez cu ceilalți și, dacă mă tem că mă vor exploata?

Răspuns: Pur și simplu nu înțelegem cum beneficiem din conexiune și unitate. E ca și cum am primi cadou un sac cu un milion de dolari. Dacă recompensa ne-ar fi fost dezvăluită, toți am fi vrut să ne conectăm. Totul depinde numai de relaționarea dintre rezultate și recompensă, iar Înțelepciunea Cabalei ne spune cât de mare este recompensa.

Întrebare: Sunt familiar cu mulți oameni buni care încearcă să relaționeze cu ceilalți, dar ei nu au primit un premiu de un milion de dolari.

Răspuns: Ideea este că nu știm ce este o conexiune bună. De aceea Cabala a fost numită știință. Cere studiu și cercetare. Un om poate investi mult efort în van. Mulți oameni din lumea noastră încearcă să facă bine fără rezultate. Ei pur și simplu nu cunosc legile naturii și de aceea fac greșeli.

Este știut că fără să cunoști legile fizice ale naturii este imposibil să faci ceva bine. Din contră, faci numai rău. Dacă nu înțeleg legea gravitației, sunt în stare să cad de pe acoperiș.

La fel se întâmplă și cu sufletul. Trebuie să cunoaștem legile naturii noastre interioare sau ale sufletului și, atunci, le vom folosi corect și vom obține cu ușurință o viață liniștită și armonioasă și profit mult mai mare decât un milion de dolari.

În luna lui Elul intrăm într-o perioadă unică. Avem oportunitatea să profităm mult numai dacă vom înțelege că scopul nostru este conectarea și unitatea dintre noi și că tot ceea ce ne deranjează este egoul nostru, înclinația rea.

Dacă încercăm să devenim eliberați de el cu ajutorul Înțelepciunii Cabala, ne vom aproviziona atunci cu toate mijloacele necesare obținerii corectării. Atunci vom obține abundența și toată prosperitatea. Vom descoperi între noi Lumea Superioară și vom începe să trăim o viață fabuloasă, ca și cum până atunci am fi fost într-un un nor.

Din Programul Radio 103 FM 30/08/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Luna Elul este timpul pentru autoexaminare. Ai îndeplinit instrucțiunea dată pe Muntele Sinai și, chiar înainte de asta, pe timpul lui Avraam, înseamnând obținerea conexiunii?

Lumina Superioară va fi îmbrăcată pe noi și, ca urmare, când începem să ne unim, ne va dezvălui Lumea Superioară și vom simți că trăim într-o lume corectată, rotundă, superioară și armonioasă.

De aceea, un păcat sau o fărădelege este ceea ce ne stă în drumul obținerii unității dintre noi. Fiecare se poate examina pe sine din această perspectivă și să se găsească plin de păcate, de calități egoiste și de dorințe care să-l facă să-i respingă pe ceilalți.

Luna Elul este numită timpul pocăinței, ceea ce înseamnă întoarcerea creaturii către Creator, pentru a fi asemănătoare și egală în formă cu calitățile Lui de iubire și dăruire.

Dezvăluirea păcatelor și fărădeligilor noastre este deja corectare. Tot ceea ce trebuie să facem este să recunoaștem corupția noastră. Oamenii încearcă să acopere răul lor și să-l ascundă, în timp ce Înțelepciunea Cabalei ne spune să dezvăluim răul fiindcă suntem complet egoiști. În momentul în care aceste păcate și fărădelegi sunt dezvăluite, imediat vor fi corectate.

Suntem dezbinați și scufundați în egourile noastre, dar trebuie să ne conectăm ca părți ale sufletului unic al lui Adam. Rolul nostru este să găsim calea spre conexiune și unitate. Acesta este de fapt singurul nostru păcat și simpla dezvăluire a acestui lucru reprezintă întreaga corectare.

Rugăciune este propria ta judecare, să vrei să descoperi și să scoți toate păcatele și fărădelegile tale, astfel ca ele să poată fi corectate și să dispară. Regretul și pocăința nu înseamnă lacrimi, ci recunoașterea nevoii de unitate. Vedem că lumea începe să înțeleagă că fără conexiune și unitate nu vom fi în stare să supraviețuim.

De fiecare dată descoperim în noi diferite păcate împotriva conexiunii și unității, ele vor fi corectate datorită revelării lor. Nu putem corecta nimic noi înșine și e de datoria noastră să descoperim răul din noi și să punctăm calitățile egoiste ale caracterului nostru. Asta se cheamă rugăciune, judecarea de sine.

Întrebare: De ce este de ajuns simpla descoperire și scoaterea la lumină a calităților noastre egoiste, ceea ce este deja corectare?

Răspuns: Când descoperim și scoatem răul la lumină înțelegem în ce măsură avem nevoie de corectare. Corectarea în sine este făcută de Lumina Reformatoare.

Când ne descoperim egoul și păcatele, atragem Lumina Corectoare. Este scris „Am creat înclinația rea, Am creat Tora drept condiment….fiindcă Lumina din ea întoarce la bine (reformează)”.

Tora este Lumina generală care este în jurul nostru, dar ea acționează asupra noastră numai dacă descoperim calitățile din noi care stau în calea conexiunii și a unității, adică păcatele noastre.

Lucrul principal este să determinăm diagnosticul, fiindcă remediul deja există! În momentul în care descoperim egoul din noi care nu ne permite să ne conectăm, Lumina Reformatoare numită Tora, acționează imediat asupra lui și corectează acea dorință.

Corectarea ne permite să ne conectăm cu ceilalți, dar în măsura în care ne conectăm intern și începem să ne simțim aproape unul de celălalt, Lumina Superioară poate să ne fie revelată și să ne lase să simțim Lumea Superioară.

Munca noastră în luna Elul se reduce la dezvăluirea răului care nu ne lasă să ne unim cu ceilalți. În această perioadă, răul doar se revelează, dar este corectat când începe anul nou, de Roș HaȘana.

Din Programul Radio 103 FM 30/08/2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Numeri” 14:4-14:7: Și ei au spus unii către alții „Hai să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”. Atunci Moise și Aaron au căzut cu fețele la pământ în fața întregii adunări a obștii fiilor lui Israel. Și Ioșua, fiul lui Nun și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au rupt hainele. Și ei au vorbit obștii fiilor lui Israel zicând „Pământul pe care l-am trecut noi spionând este foarte, foarte bun”.

Spionii care au fost trimiși să spioneze în țara lui Israel au străbătut-o în lung și lat. Au explorat țara la toate nivelurile, adică toate vasele (kelim-urile), toate nivelurile de NRNHY și, au descoperit că e bună.

Tora, „Numeri” 14:8-14:9: Dacă Domnul va fi bun cu noi, ne va duce în țara aceea și ne-o va da nouă, în pământul acela izvorăște lapte și miere. Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul acelui pământ fiindcă el va fi mâncare pentru noi; ei nu au apărare și cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!

Neamurile care trăiau în țara lui Israel erau uriașele noastre dorințe egoiste. Când omul înțelege că nu poate să-și depășească impulsurile și vede rivalul egoist din el, se predă pur și simplu și lasă egoul să facă cu el ce vrea sau, poate să încerce să facă ceva, dar nu poate să depășească egoul, nu are nicio putere să o facă. Numai dacă se conectează la un grup, la un mediu, el poate primi forțe de la ei și, atunci, va fi în stare să depășească acest obstacol, la fel cum, de exemplu, 20 de oameni scunzi pot să învingă un uriaș.

De aceea, când Caleb și Ioșua spun că timpul dorințelor egoiste a trecut și că, dacă neamul lui Israel merge cu Creatorul, adică puterea Lui este cea prin care ei vor putea să învingă egoul, să-l sfărâme sub ei. Atunci, toate obstacolele egoiste pe care ei le văd sub formă de uriași, vor funcționa corect.

Întrebare: Ce înseamnă că „și-au rupt hainele”?

Răspuns: Înseamnă că toate Masah-urile (ecranele) anterioare, Lumina Reflectată (Or Hozer), toate hainele pe care le-au avut, nu sunt potrivite pentru noul nivel. Acum ei trebuie să fie îmbrăcați într-o Lumină Reflectată complet diferită. Asta înseamnă că trebuie să-și schimbe hainele. În lumea noastră există obiceiul ca atunci când moare cineva, rudele lui să-și rupă hainele la înmormântarea lui. Asta înseamnă că sunt gata să obțină un nou nivel. Nu omul este cel care moare, ci egoul lui și de aceea îl îngropăm. Din acest motiv jelim morții șapte zile, îi părăsim treptat și când suntem complet eliberați de nivelul anterior, ne schimbăm hainele și începem o nouă viață.

Perioada de doliu, cele șapte zile, cele 30 de zile și anul, simbolizează reîncarnările, când aceleași Reșimot (gene spirituale) se întorc și tu te ridici treptat peste ele, până la sfârșitul corectării.

Din seria Kab TV „Secretele Cărții Eterne” 15/04/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Înainte de Roș HaȘana (Anul Nou evreiesc) când oamenii spun Slihot (rugăciuni de iertare) înseamnă ceva special? Ce reprezintă faptul că spun Slihot?

Răspuns: Cuvântul „slihot” deja spune că trebuie să cerem iertare în timpul acesta pentru păcatele și fărădelegile pe care le-am făcut. Dar ce înseamnă asta?

Pe parcursul Torei am primit o singură poruncă „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este cea mai mare lege a Torei”.

Dacă ținem această poruncă obținem iubirea pentru Creator. Acesta este tot scopul vieții și al omenirii, un scop datorită căruia ne ridicăm peste această lume până la nivelul Forței Superioare. Omul trebuie să obțină toate acestea în timpul vieții lui, în această lume, în realitatea obișnuită.

Un om se corectează constant până începe să-i iubească pe ceilalți ca pe sine și, de la iubirea pentru creatură, ajunge la iubirea pentru Creator. Această iubire se numește dăruire. Dacă urc peste egoul meu și mă conectez cu ceilalți pot să fac orice de dragul lor.

Pe de altă parte, dacă rămân în natura mea egoistă, nu-mi voi permite niciodată să fac vreo acțiune altruistă oricât de greu aș încerca. Este imposibil de imaginat că voi începe dintr-o dată să iubesc pe altcineva și să fiu gata să-i dau tot ce am ca și cum ar fi copilul meu.

Egoul nostru ne împiedică, ne duce în confuzie, ne distrage de la direcția dăruirii, ne conduce în direcția opusă, opusă unității, conexiunii și dăruirii către ceilalți. În același timp, lumea este forțată să devină din ce în ce mai integrală și, asistăm astfel la probleme din ce în ce mai multe și viața noastră care devine din ce în ce mai dificilă.

Natura în întregime, lumea minerală, vegetală și animală este atrasă într-o unitate integrală. Natura ne împinge spre unitate și noi nu vrem. Suntem ca niște copii închiși într-o cameră și care se luptă continuu între noi.

Astfel înaintează lumea spre recunoașterea răului, a naturii egoiste care nu ne lasă să obținem scopul Creației despre care ne vorbește Tora: unitate, conexiune și iubire.

Tora ne vorbește despre o lege majoră a existenței lumii deoarece natura generală care înconjoară lumea noastră este bazată pe iubire și dăruire. Este opusul la ceea ce se întâmplă cu noi aici, pe această planetă, în această sferă închisă.

Când poporulIsrael a primit pe Muntele Sinai Tora, a acceptat condiția ca ei să își concentreze totdeauna forțele pentru obținerea iubirii pentru ceilalți. Aceasta este legea majoră a Torei și, prin ținerea ei avansam împreună cu toată Natura spre scop.

Dar pentru că natura noastră este opusă acestei iubiri, avem nevoie de ajutor de Sus. Avem nevoie de Lumina Reformatoare. Dacă cerem ajutor invocăm forța care ne corectează natura și ne ajută să construim conexiunea corectă dintre noi.

Omul a fost creat inițial cu natură egoistă și nu acceptă unitatea și iubirea pentru ceilalți dar, în același timp, există un mijloc de corectare a acestui ego și el este Tora, Lumina Reformatoare.

Cu alte cuvinte, există o forță specială numită Lumea Superioară, care influențează un om și îi schimbă natura lui în una opusă, ceea ce înseamnă că îl reformează și îi schimbă natura din una rea în una bună, prin corectarea înclinației sale rele în înclinație bună.

Astfel, scopul este clar: trebuie să obținem îndeplinirea legii iubirii aproapelui ca pe noi înșine și prin asta să obținem iubirea pentru Creator. Acesta este mersul general al Naturii. Dar, noi nu vom fi capabili să ne încorporăm în direcția corectă și să avansăm  cu viteza corectă spre corectare, dacă nu vom cere Lumina Reformatoare și nu vom folosi Creatorul în felul în care trebuie. Deci trebuie să ne auto-analizăm pentru a înțelege ceea ce ni se întâmplă.

Apoi vom descoperi că nu avansăm pe calea corectă. Fiecare pas pe calea corectării este numit Mițva (poruncă), ceea ce înseamnă îndeplinirea instrucțiunii „iubește aproapele ca pe tine”. Toată această cale spre iubire este împărțită în 613 pași, 613 acțiuni numite Mițvot.

Asta înseamnă că noi trebuie să continuăm constant să ne corectăm până obținem iubirea pentru ceilalți. Corectându-ne prin 612 acțiuni obținem a 613 -a Mițva – iubirea.

De aceea, înainte de Roș HaȘana spunem Slihot. În acest timp ne autoexaminăm: „Ce am făcut în ultimul an; cât de aproape am ajuns de iubirea pentru ceilalți, de conexiunea cu toată nația lui Israel?

Așa vom vedea că n-am făcut nimic și, chiar dacă am făcut a fost foarte puțin. De aceea cerem iertare! Trebuie să ne examinăm acțiunile pentru a vedea în ce măsură sunt ele opuse direcției corecte și, în funcție de asta să recunoaștem greșelile noastre și fărădelegile din starea pe care am parcurs-o. În acest caz vine iertarea.

Din KabTV „Slihot” 17/08/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă încă nu am obţinut revelarea spirituală şi numai studiem, facem sau nu muncă spirituală?

Răspuns: Faceţi muncă spirituală pentru că vreţi să obţineţi spiritualitatea, cu toate că încă nu sunteţi în ea. Este la fel cum cineva vrea să îşi construiască o casă. Este posibil să facă asta în decurs de 20 de ani, dar în timpul acesta se ocupă cu construcţia casei. Aveţi un scop, de a obţine spiritualitate şi progresaţi şi vă apropiaţi de el până intraţi în el. Chiar dacă asta v-ar lua 20 de ani, care este problema?

Întrebare: Ce este mai important: să studiezi şi să te pregăteşti pentru spiritualitate sau să fii în spiritualitate? Odată ai spus că Creatorul ne iubeşte mai mult atunci când ne pregătim şi nu când suntem în spiritualitate?

Răspuns: Într-adevăr, atâta timp cât te pregăteşti, faci eforturi aşa cum face un bebeluş, un mic copil care încă nu ştie câtre ce se îndreaptă. Exact în locul ascunderii ai mai multe oportunităţii pentru a activa şi descoperi atitudinea ta către Creator, „forţa credinţei”. La fel ca în lumea noastră, eşti mai impresionat şi te bucuri mai mult pentru un copil mic.

În spiritualitate nu este aşa, şi totuşi există şarm şi naivitate, din această tânjire loială, conform legăturii între rădăcină şi ramură. Cea mai mare recompensă vine şi este revelată omului ca rezultat al efortului din timpul perioadei de ascundere, în aceşti 20 de ani.

Credem că această perioadă de pregătire este timp pierdut şi am vrea să îl evităm pentru a intra în spiritualitate cât mai repede posibil şi să începem să muncim cu adevărat, în înţelegere. Dar noi nu înţelegem că exact aceşti ani sunt atât de valoroşi. Şi aici este problema, pentru că numai cel care are cu adevărat o dorinţă reală de a sta, va rămâne, iar ceilalţi vor disparea.

Întrebare: Ce este o dorinţă adevărată?

Răspuns: O dorinţă adevărată se numeşte Reşimo care este destinat pentru corectare, funcţie de rădăcina sufletului.

Întrebare: Dar noi toţi vrem să trecem Mahsom-ul?

Răspuns: Desigur că toţi vor asta. Dar cineva vine să studieze de două ori pe săptămână, ca tine, iar alţii vin în fiecare zi. Sunt cei care se uită la un meci de fotbal seara, şi sunt cei care ies să disemineze.

Întrebare: Cum pot face să apără în mine această dorinţă reală de care spui?
Răspuns: Cu ajutorul mediului.

Întrebare: Dar sunt deja într-un asemenea mediu minunat! Ce altceva pot să fac?

Răspuns: Trebuie să te integrezi cu el astfel încât să deveniţi un singur întreg, fără nicio diferenţă. Asta se numeşte un singur om cu o singură inimă. Şi aici se află dificultatea. Îţi promiţi tot timpul să o faci, dar atunci când apare oportunitatea de a o face, te strecori brusc pe lângă ea. Dar dacă pur şi simplu stai şi studiezi, atunci timpul îşi va face treaba.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala din 0.03.2014 Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→