În lumea corporală, împlinirea stinge plăcerea. Dacă mi-e foame și încep să mănânc, atunci treptat îmi satisfac foamea și îmi pierd pofta de mâncare și, împreună cu pofta de mâncare, plăcerea dispare. Drept urmare, rămân gol, un zero complet, și așa este cu orice.

Iubirea fierbinte care a izbucnit la început devine treptat rutină și se răcește. Obiceiul stinge gustul plăcerii și, în cele din urmă, îl ucide, ceea ce duce la moarte.

Dar viața spirituală este veșnică și perfectă, deoarece chiar înainte de a intra în acțiuni spirituale, învățăm cum să le facem veșnice și perfecte, adică dorința noastră nu dispare, ci doar crește. Trebuie să înțelegeți că dorința este principalul lucru și trebuie să lucrați constant la creșterea și calitatea acesteia.

Prin urmare, progresul spiritual este determinat de cât de dezvoltată și diversificată este dorința noastră, care include tot felul de nuanțe de proprietăți pregătite pentru noi de către Creator atunci când Adam HaRishon a fost spart.

Și prețuim această dorință astfel încât nici o particulă să nu dispară din ea. Ne asigurăm că toate dorințele există și ne susținem reciproc, căci cresc îmbogățindu-se reciproc și prin aceasta ajungem la lumina deplină a NRNHY, sfârșitul corectării.

Diferența dintre lumea corporală și cea spirituală este că, în acțiunile corporale, împlinirea stinge dorința. Și în spiritualitate, învățăm cum să creștem din ce în ce mai mult dorința primind plăcere.

Prin urmare, dorința este principalul lucru pentru noi, nu împlinirea. La urma urmei, împlinirea depinde în totalitate de creșterea dorinței și de poziționarea corectă a acesteia. Încep să mă bucur de dorința însăși, de faptul că ea crește și devine mai puternică.

Aceasta este o lucrare complet diferită, deoarece nu-mi pasă ca să îmi îndeplinesc dorința. La urma urmei, există întotdeauna un conținut infinit în lumea superioară și trebuie să-mi fac griji doar dacă am dorința corectă tot timpul și să-l cresc cât mai mult posibil.

Prin urmare, rugăciunile, cererile și laudele noastre către Creator sunt atât de importante, orice atragere către El, deoarece ele determină starea și împlinirea noastră. De fapt, mă bucur de dorința pe care o am în mine.

De aceea chinurile primei iubiri sunt atât de dulci. Ele sunt cele care dau plăcere, nu împlinire corporală. Împlinirea vine și pleacă și lasă golul în urmă. Dorința este capabilă să umple sufletul și rămâne în memorie.

Vedem că toate operele de artă vorbesc de angoasă mentală, aspirații și rugăciune. Prin urmare, nu trebuie să uităm că împlinirea autentică vine din dorința pentru persoana iubită.

Dacă împlinirea crește doar dorința, acesta este un semn că suntem în spiritualitate. Numai când mă străduiesc să renunț la mine, nu suprim umplutura, ci extind camera pentru ea și o măresc.

Din lecția zilnică a Cabalei 08.03.2021, „Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce putem face atunci când cineva simte respingere față de prietenii săi, chiar dacă înțelege că aceștia sunt singura cheie pentru avansare, dar nu se poate abține?

Răspuns: Să se roage. Mai rămâne un singur lucru de făcut – să strige către Creator și să ceară prietenilor să se roage pentru el, astfel încât să-l scoată din această stare.

Întrebare: În principiu, totul depinde el?

Răspuns: Și de Creator, pentru că dacă se întâmplă ca Creatorul să-l arunce din acest grup, tot nu ar trebui să fie dezamăgit și ar trebui să-și caute calea către Creator în afara acestui grup de zece, în afara acestui grup, în alte moduri. Poate să stea singur acasă și să studieze până când vine o altă oportunitate, dar pur și simplu să nu părăsească calea.

Din emisiunea de pe KabTV „Profesor – student”, 07.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De unde putem obține dorința de a atinge lumina infinitului? Acum suntem într-un ocean de lumină nesfârșită, dar simțim că ne lipsește? Deloc. Dorim ceea ce vedem în fața noastră, ceea ce este perceptibil pentru egoismul nostru.

Și de aceea Avraam l-a întrebat pe Creator: „Cum voi ști că voi moșteni”, deoarece ei nu au (vasele) Kelim sau nevoia pentru marea moștenire pe care mi-o arăți pe care o vei da fiilor mei ; nu au nevoia pentru ea. ” De unde primește omul obișnuit astfel de gânduri pentru că vrea doar o viață liniștită și nimic mai mult?

Dar Creatorul spune: „Nu! Ți-am pregătit exilul egiptean ca şi chintesența tuturor relelor. Veți intra în această perioadă și veți dobândi în ea astfel de dorințe, încât veți dori să ieșiți din ele. Veți simți că vă sunt dăunătoare ”.

Pe de o parte, nu există forță pentru a scăpa de ele și, pe de altă parte, este imposibil să rămâi în ele. Exilul este o închisoare care te sufocă, te lasă fără o gură de aer, dar nu poți scăpa de ea într-o asemenea măsură încât egoismul te sufocă.

Și vezi că lucrezi doar pentru ego-ul tău, care ia totul pentru sine. Este ca și cum ai încerca să bei dintr-o găleată plină de găuri: scoți apă din puț, murind de sete, o aduci la gură și este goală. Și atunci nu există altă cale de ieșire decât să scape din această închisoare.

Cel care rămâne egoist și nu vrea să învețe să dăruie se numește egiptean, nu evreu. La urma urmei, evreu înseamnă unitate (Yihud), iar egipteanul nu este îndreptat spre unitate și va rămâne în Egipt.

Creatorul i-a explicat lui Avraam toate acestea.

Din lecția zilnică de Cabală 11.03.2021, „Pesach (Paște)”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Unul dintre videoclipurile tale a fost despre copii care se transformă în vedete și devin lideri. Cum ei sunt crescuți pe scenă și devin cei mai buni la cântat sau la dans. În acest clip ai vorbit despre iubire, despre apropiere și despre ce ar trebui să fie competiția cu adevărat.

Apoi am primit această scrisoare pentru tine: „Competiția sănătoasă duce la succes, conducere, și rezultate bune. A fi un om încet nu este niciodată un lucru bun. Iubirea, apropierea și empatia sunt idealuri false. Vreau să fiu mai bun, așa că voi fi; vreau să am mai mult succes, așa că o voi face. Câștigul dă încredere în sine, în viață și duce la succes în continuare.

Mă îndoiesc că domnul Laitman ar fi devenit ceea ce este dacă nu ar fi avut abilități de conducere sau înclinație de a fi câștigător. Nu te mai preface! Numai o buruiană crește de la sine. Trebuie să creștem recolta și să stăpânim buruienile. Doar prin conducere, doar prin câștig reușim: este supraviețuirea celui mai adaptat „.

Răspunsul meu: Ceea ce spune el este adevărat! Doar că toate acestea sunt bune printre buruieni. În timp ce un om în cele din urmă trebuie să iasă câștigător asupra lui însuși, nu asupra celorlalți. El trebuie să-și vadă sinele interior și modul în care ar trebui să acționeze în contrast cu acesta în exterior. Asta vreau să spun, nu mă refer la oameni ca buruieni.

Întrebare: Ce zici de competitivitatea dintre copii despre cine are cea mai bună voce sau cine este cel mai bun dansator?

Răspuns: În cele din urmă, nu este nimic bun în acest sens. Nimic! Antrenezi un copil să fie mai bun, mai mare și mai puternic, să câștige și să se bucure de victorie. În orice caz, în cele din urmă realizezi că nu asta face pe cineva să câștige în viață.

Întrebare: Deci ei nu cresc să devină lideri?

Răspuns: Nu. Doar o victorie individuală asupra propriei persoane, aici trebuie să fii câștigător.

Întrebare: Cu alte cuvinte, lumea modernă este construită pe aceste concepte, le respingi?

Răspuns: Asta cu siguranță. Cred că toți cei care mă aud, care citesc ceea ce scriu eu, înțeleg că accept lumea modernă așa cum este pentru a o schimba.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Unul dintre cabaliștii faimoși, comentator al Tanakhului, David Altschuler a scris că înainte de timpul regelui Nimrod, toți oamenii erau egali și niciunul dintre ei nu s-a ridicat pentru a-i domina pe alții. Dar Nimrod a început să domine și să domnească pe Pământ. Atunci oamenii au început să construiască Turnul Babel.

Răspunsul meu: Turnul Babel, Migdal Bavel în ebraică, din cuvântul „lebalbel” (confundare), înseamnă confuzie, amestecare de limbi. Aceasta înseamnă că egoismul a devenit mai înalt decât oamenii iar ei au încetat să se înțeleagă unul cu altul.

Întrebare: Aici au apărut două personaje, Avraam și Nimrod, care simbolizează binele și răul, o forță pozitivă și una negativă. Avraam a susținut că este necesar să se unească deasupra contradicțiilor apărute iar Nimrod a propus să se împrăştie și să se aşeze peste tot în lume. Care este rezistența aici?

Răspuns: Avraam a chemat la aceeași unitate ca înainte. Doar că atunci era firească, iar acum când au apărut contradicțiile, a fost necesar să se realizeze o conexiune deasupra lor. Nimrod a pledat pentru ceea ce se numește dezvoltare capitalistă, pentru o decizie rațională.

Amândoi aveau dreptate. Pentru că, pe de o parte, Avraam spunea: „Am trăit bine. Acum egoismul a crescut și ne separă. Să ne unim!” Nimrod, însă, s-a gândit: „De ce trebuie să ne unim? Tot ce vine din natură este bun. Dacă a apărut egoismul, acesta ne va dezvolta. De ce ar trebui să ne uniformizăm din nou?”

Întrebare: Este clar că a apărut un conflict între ei. Dar, din moment ce Tora nu vorbește despre corporalitate, ce înseamnă, din punct de vedere intern, că două forțe se manifestă într-o persoană: Avraam și Nimrod? Ce sunt aceste forțe?

Răspuns: Avraam a chemat oamenii care posedau aceste două ţinte: să ridice punctul de unitate, să-l ridice și mai sus, deoarece în acest scop se dezvolta egoismul.

Nimrod a susținut că egoismul era necesar pentru sinele său, astfel încât, folosindu-l, să începem să ne dezvoltăm fizic și tehnologic.

Nimrod, din cuvântul „mered” (revoluție), s-a opus naturii integrale. Era convins că egoismul ar trebui folosit ori de câte ori este posibil.

Întrebare: Egoismul nu este natura? Se pare că Nimrod mergea într-un mod natural, urmându-şi natura.

Răspuns: Depinde ce urmărea el. Natura se bazează pe echilibru și se află în homeostazie internă. Egoismul, ca și cancerul, încalcă totul.

Se pare că, pe de o parte, natura este construită pe concurență și, pe de altă parte, este construită pe interacțiune, pe echilibrul a două sisteme opuse. Un sistem este Nimrod, iar celălalt este Avraam. Problema este cum să le echilibrezi.

Din emisiunea de pe KabTV “Stări Spirituale” 13.05.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să mă raportez la criticile pe care mi le adresează oamenii?

Răspuns: Nu răspund la criticile care îmi sunt aduse, decât dacă sunt la obiect și văd că ar trebui să profit de această critică pentru a-mi schimba puțin metodele de instruire, exprimarea mea sau pentru a acorda mai multă atenție la un anumit aspect etc. Salut orice critică care mă poate ajuta practic în diseminarea înțelepciunii Cabalei.

Ignor orice altceva care se spune despre mine și nici nu citesc ceea ce scriu oamenii despre mine. Am auzit că s-au scris multe lucruri neplăcute în presă, dar nu mă simt ofensat de niciunul în niciun fel. Aceasta este natura umanității înainte de a fi corectată.

Din  emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 23.12.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Totul se realizează prin puterea rugăciunii. Întregul nostru viitor, starea noastră, totul în general depinde de întoarcerea către forța superioară.

Omul este născut animal deoarece în lumea noastră nu există altceva decât nivelurile mineral, vegetal și animal. Și dacă continuăm să ne dezvoltăm în același plan, atunci nu vom părăsi niciodată nivelul animal, așa cum se spune: „Toți suntem ca niște animale muritoare”.

Omul se poate ridica de la nivelul animal la nivelul uman dacă își schimbă modul de existență. Adică, el va înceta să acționeze ca stăpânul vieții, schimbând lumea cu ajutorul puterii animaliste pe care i-a dat-o natura, lucru pe care omenirea l-a făcut de-a lungul istoriei sale.

Revoluția constă în faptul că omul încetează să mai folosească forța egoistă care i-a fost dată de la naștere, pe care a dezvoltat-o ​​în toate modurile posibile și se mută către o altă forță, cea altruistă. El vede că nu mai este posibil să rămânem în egoism. Experiența vieții arată că oamenii se nasc și mor, iar omul nu are nicio putere asupra vieții și morții sale.

Și cel mai important, nu înțelege pentru ce trăiește și că toate eforturile sunt irosite. Treptat, începe să simtă și să-și dea seama de dependența sa de forța superioară, adică că există o anumită putere superioară în viața noastră care ne controlează.

Simte că nu poate să-și controleze viața și este forțat să stabilească contactul cu puterea superioară. Și asta în ciuda faptului că oamenii moderni sunt foarte educați în știință, tehnologie, filozofie și este dificil pentru ei să admită că unele forțe intangibile ne guvernează viața.

Chiar și apartenența la o religie este mai degrabă o tradiție culturală care nu duce la o legătură reală cu Creatorul, despre care vorbește știința Cabalei.

Oml simte nevoia de a găsi sursa vieții. Nu este aici printre noi în planul material și este imposibil să o descoperim îmbunătățind simțurile noastre naturale. Necesită atribute superioare inerente forței care ne-a dat naștere. Prin urmare, au existat chiar înainte de noi și deasupra noastră.

Și după mulți ani de astfel de căutări, omul ajunge la disperare și își dă seama de neputința sa completă și de incapacitatea de a-și gestiona viața. Înțelege că totul depinde de apelul său către forța superioară prin grupul de zece. Și dacă Creatorul nu-l ajută, atunci nu există nicio șansă să găsească sursa vieții, ceea ce înseamnă că s-a născut ca animal și va muri la fel.

Trecerea de la dorința egoistă, cu care s-a născut, la dorința opusă de dăruire, adică de a dobândi puterea Creatorului, este posibilă numai dacă omul dorește cu adevărat să se întoarcă către Creator, o face și nu îi lasă Creatorul altceva de făcut decât să-l ajute și să-i dea puterea de dăruire din puterile Sale.

Din lecția zilnică de Cabală 05.03.2021, „Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există  egalitate în natură?

Răspuns: Nu există egalitate în natură și nu poate exista. Dacă da, ar fi pe niveluri.

Dimpotrivă, trebuie să existe diversitate în natură, adică diferență, inegalitate și tot felul de contradicții între obiecte și fenomene. Acesta este ceea ce oferă bogăția tuturor culorilor și proprietăților care sunt în natură. Altfel, nu ar fi fost nimic.

Dacă unul ar fi la fel cu celălalt, cum s-ar conecta între ei, cum se vor completa?

Întrebare: Deci, egalitatea nu este identică cu egalizarea, așa cum s-a încercat în unele țări?

Răspuns: Nu. De aceea nu a funcționat. Mai mult, egalitatea în sine este extrem de contrară naturii umane. Din anumite motive, toți vrem să fim egali, dar nu înțelegem acest lucru.

Dacă toată lumea ar fi absolut identică în ceva sau în toate, atunci nu ar fi viață. Nu am putea face schimburi, să primi și să dăruim reciproc. Nu am fi putut să ne dezvoltăm.

Din emisiunea de pe KabTV„Stări spirituale” din 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii au luptat pentru libertate toată viața. Declarația Drepturilor Omului spune: „În exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare va fi supus doar limitărilor stabilite de lege numai în scopul asigurării recunoașterii și respectării drepturilor și libertăților celorlalți și a îndeplinirii cerințele corecte ale moralității, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică. ” Ești de acord cu asta?

Răspuns: În măsura în care nu trece peste natură.

Problema este că oamenii proclamă sloganul „libertate, egalitate, fraternitate” pe baza a ceea ce înțeleg în funcție de educația pe care au primit-o, ceea ce se află în fața lor în viață. Iar Cabala vorbește despre legile naturii. Acest lucru este mult mai larg și poate suna diferit.

Din punct de vedere al naturii, o persoană nu poate fi liberă pentru că se află în egoismul său. Cum ieșim din asta? Aceasta este problema. Sunt din fire așa, el este diferit: amabil, supărat, nervos, invidios etc. Avem o mulțime de tot felul de calități rele și bune. Ce ar trebui sa facem?

Întrebare: În general, aceasta este o întrebare filosofică. Natura omului este rea sau bună?

Răspuns: Este furie absolută, deoarece mă gândesc doar la propriul meu beneficiu. Poate că nu-i doresc rău celeilalte persoane, dar dacă este bine pentru mine, atunci îi voi face rău. Există o astfel de „zonă gri” aici.

Din punctul de vedere al Cabalei, o persoană care există în această lume este rea! Deci, se spune în Tora că natura umană este o dorință egoistă de a se bucura pe cheltuiala oricui. Așa am fost creați! Dacă hrana, sănătatea și reproducerea unui animal sunt limitate de instinctul lor, atunci omul dorește să înghită întreaga lume.

Prin urmare, nu avem libertate de acțiune. Suntem conduși de o înclinație rea. Indiferent dacă vrei sau nu, îi vei folosi pe alții, pentru că te-ai născut așa. La aceasta, desigur, adăugăm educație, legi restrictive, opinia societății, dar, în general, omul în sine este rău.

Tora spune: Înclinaţia rea ​​a omlui vine din esența sa. Chiar înainte de a se naște, există deja rău în el.

Din emisiunea de pe KabTV„Stări spirituale” 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Interacțiunea corectă dintre oameni presupune că ei primesc ceva de la societate și îi dau înapoi ceva?

Răspuns: Desigur, ca într-un organism viu.

Întrebare: Care este regula pentru o astfel de interacțiune? De unde știu cât ar trebui să primesc și cât ar trebui să dăruiesc?

Răspuns: Acest lucru nu este reglementat. În măsura în care sunt în stare să dau, dau și în măsura în care trebuie să primesc pentru a putea dărui pe deplin, primesc.

Întrebare: Există șapte miliarde de oameni pe planetă, fiecare determină cât de mult are nevoie?

Răspuns: Aceste șapte miliarde au existat doar în ultimele sute de ani. Înainte de asta, eram două miliarde de oameni. Deci, cantitatea nu contează aici.

Am evoluat de-a lungul a mii de ani. Astăzi ne dăm seama treptat că ne dezvoltăm incorect și trebuie să ajungem la o altă interacțiune, la homeostazie internă între noi, pentru a menține un echilibru în comunicare. Natura însăși, toate calitățile noastre, toate stările noastre, ne învață acest lucru. Deci, va dura câteva sute de ani încă, dar omenirea va ajunge totuşi la acest lucru.

Întrebare: Înțeleg corect că există forțe în natură pe care noi înșine le putem invoca și ele însele vor produce acest echilibru?

Răspuns: Sigur. Nu noi înșine. Noi suntem sub forțele naturii.

Întrebare: Deci, aceste forțe vor echilibra cât trebuie să primesc de la societate și cât să dăruiesc?

Răspuns: Da. Treptat, vom deveni mai înțelepți. Vom chema din natură apariția acelor forțe care vor acționa asupra noastră și ne vor schimba. Vom intra într-o astfel de stare de conexiune între noi, într-o astfel de corelație încât vom primi unul de la celălalt atât cât este necesar și vom dărui cât este necesar pentru a menține societatea într-un echilibru ideal, absolut.

Întrebare: Dar înțelegi că aceasta este o teorie care trebuie testată?

Răspuns: Aceasta nu este o teorie. Într-o zi, vremurile noastre vor deveni istorie, iar apoi această teorie va deveni realitate.

Din emisiunea de pe KabTV “Stări Spirituale”, 13.05.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→