Întrebare: În timp ce lucrăm asupra noastră înșine, începem să simțim un sentiment de responsabilitate, pe măsură ce realizăm valoarea liniei stângi și învățăm să o acoperim cu dreapta. Când apare acest moment de responsabilitate?

Răspuns: Conștientizarea unei astfel de responsabilități și capacitatea de a acționa asupra ei vin treptat.

Este una dintre etapele dezvoltării noastre atunci când înțelegem că depășirea egoismului care ne separă de prietenii noștri din grup atrage o iluminare mai mare din lumina superioară, sau cu alte cuvinte, Îl aduce pe Creator mai aproape. Prin urmare, toată munca constă în atingerea apropierii.

Acesta este motivul pentru care Creatorul a spart vastul vas (Kli) pe care El l-a creat, care este sufletul numit “Adam”, din cuvântul “Domeh” (asemănător cu Creatorul). Această structură s-a spart în nenumărate fragmente.

Imaginează-ți o bucată de aluat aruncată într-o găleată cu apă. Treptat, aluatul absoarbe apa, iar apa îi umple porii. Apa, care umple spatiile dintre fragmentele de aluat, reprezinta egoismul care ne îndepărtează.

Inițial eram cu toții adunați ca o singură bucată mică, creată de Creator. Apoi, forța Sa de dăruire și iubire, lumina superioară, s-a revărsat asupra acestei mici dorințe și a făcut-o să se spargă în bucăți.

Acum trebuie să reasamblăm aceste piese împreună cu apa care le separă. Procedând astfel, vom atinge o stare mai mare în comparație cu cea originală, deoarece apa care a separat piesele va contribui acum la unitatea lor și ne va permite să simțim Creatorul în noi înșine.

Apa reprezintă atributul Creatorului și trebuie să ne unim cu el. Însăși forța care ne desparte acum trebuie transformată într-una de conexiune. Acest proces se numește revelarea treptată a Creatorului din noi. Este scopul nostru și esența dezvoltării noastre.

Astfel, egoismul este esențial; pur și simplu trebuie să-l folosim corect.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sunt banii? Ce înseamnă să te străduieşti către un scop? Cum îşi poate schimba omul obiceiurile? Ce spune Cabala despre asta?

Răspuns: Este foarte simplu. Banii (Kesef) sunt o acoperire. “Kesef” vine de la cuvântul “Kisuf”, care înseamnă acoperire, adică acoperire peste dorințele mele.

Banii nu sunt doar hârtie sau ceva stocat într-o bancă. Daca imi pot acoperi dorintele si aspiratiile pentru ceea ce imi doresc cu un ecran, se consideră că îmi plătesc dorinţele. Prin această acoperire, mă pot ridica deasupra lor, de la dorința de a primi la dorința de a dărui, și prin aceasta să obțin orice împlinire conform puterii dorinței mele.

Întrebare: Cu bani îmi pot satisface dorințele. Dar ce înseamnă să acoperi dorințele cu un ecran?

Răspuns: A acoperi înseamnă că o dorință este cu adevărat împlinită doar prin acoperirea ei, care este transformarea intenției din spatele dorinței, de la sine înspre ceilalți.

Dacă vrem să câștigăm corect, să câștigăm cu adevărat viața, atunci trebuie să înțelegem ce sunt banii, ce înseamnă acoperirea și ce este transformarea intenției. Este vorba despre un ecran care acoperă dorințele egoiste și le transformă în unele altruiste, iar în această lumină altruistă începem să primim împliniri superioare. Aceasta este adevărata bogăție.

Întrebare: Gândurile unei persoane îi modelează viața?

Răspuns: În general, da.

Întrebare: Ce sunt gândurile și cum se poate schimba cursul gândurilor pentru a modela și îmbunătăți viața?

Răspuns: Gândurile unui om le modelează viața, adică atitudinea față de cine sunt ei, ce sunt, ceea ce îl înconjoară și scopul lor. Toate acestea se numesc gândurile lor.

Omul trebuie să răspundă la întrebări precum: „De ce exist? Ce se întâmplă cu mine? Cum se va sfârși viața mea?” Inițial, aceste întrebări pot apărea într-o formă pur egoistă, dar oamenii trebuie să înceapă să le răspundă. Ei trebuie să înțeleagă că, dacă se concentrează doar pe satisfacerea egoismului lor, vor ajunge în bucăți și în cele din urmă vor sfârşi la fel. Și atunci ce? Până vor muri. Pentru că corpul nostru fiziologic, animalic, ne definește viața.

Dacă vreau să mă ridic la nivelul următor, să nu exist în corpul animalic, ci în cel spiritual, trebuie să mă ridic și să încep să exist conform unor valori complet diferite, să nu-mi umplu corpul fizic și să văd asta ca scop al vieții, ci să mă umplu de calități de dăruire și iubire, calități care seamănă cu Creatorul. Acesta este un sistem de valori complet diferit.

Aici, omul se confruntă cu o provocare semnificativă. Se simte ca și cum se află într-un domeniu vast, menit să exploreze întrebând de ce, în ce scop și cum să se desprindă de valorile trecute, de bogăție, bani, noțiuni de fericire și succes egoist. Ei trebuie să înceapă să se repoziționeze cu totul diferit în ceea ce privește existența lor.

Întrebare: “Suntem sclavii obiceiurilor noastre. Schimbă-ți obiceiurile și viața ta se va schimba.” Dar în ce ar trebui să le schimbăm?

Răspuns: Ele trebuie înlocuite cu un fel de acțiuni și relații spirituale. În primul rând, trebuie să le studiez, să înțeleg de unde vin, cum se formează și cum pot face aceste schimbări.

Întrebare: Care sunt obiceiurile cu adevărat bune pentru om?

Răspuns: Nu există obiceiuri bune. Un obicei, prin natura lui, nu poate fi bun. Obiceiurile sunt întotdeauna proaste.

Ceea ce poate fi bine este atunci când trecem de la o acțiune pozitivă la o acțiune pozitivă și mai mare. Dar acesta nu este un obicei; este împotriva obiceiurilor noastre. Acest lucru necesită mult efort și muncă asupra sa.

Întrebare: Dar pentru aceasta, trebuie să avem un obiectiv îndepărtat pentru a ne depăși constant obiceiurile, nu?

Răspuns: Da. Pe lângă faptul că aveți un obiectiv îndepărtat, aveți nevoie și de un grup mic în care să puteți implementa acest lucru.

Comentariu: “Principalele obstacole în viață sunt îndoiala de sine și frica. Îndoielile noastre ne paralizează.”

Răspunsul meu:  Îndoielile și temerile noastre ne conduc înainte, iar acestea sunt calități foarte bune ale naturii noastre.

Fără îndoieli și temeri, nu ne-am mişca nicăieri. Am săpa în situația noastră actuală încercând să minimizăm sentimentul de rău și abia să experimentăm vreun bine, doar pentru a evita declanșarea de îndoieli și temeri.

Lăsaţi îndoielile și temerile să apară! Lăsaţi-le să ne împingă și să ne preseze înainte!

Dacă mă aflu în mediul potrivit, toate îndoielile și temerile mele vor fi direcționate corect în interacțiunile mele cu acel mediu și împreună vom merge mai departe. Nimic în natură nu este creat în zadar! În niciun caz nu trebuie să diminuăm, să suprimăm sau să ștergem nimic!

Comentariu: “Obiectivele ar trebui să fie clare, simple și notate.”

Răspunsul meu: Omul care se dezvoltă cu adevărat nu are claritate. Sunt în permanență în frământări și angajați în clarificări. De îndată ce rezolvă ceva, imediat apar noi tulburări.

O ființă umană adevărată se află în permanență într-o stare de frământare și clarificare, frământare și clarificare. În ele apar dorințe, îndoieli și gânduri din ce în ce mai mari. Ei se întreabă continuu: “Cum pot găsi cu adevărat scopul vieții? Pentru ce merită să trăiești?”

Comentariu: Într-una dintre discuțiile dvs., aţi desenat un sistem de coordonate în care omul se mișcă de-a lungul unei linii sinusoide, progresând spre obiectiv prin rupturi tot mai mari. Am împărtășit acest exemplu unei prietene, iar ea a spus: “Deci trebuie să atingem starea cea mai joasă ca să ne ridicăm din nou?”

Răspunsul meu: Da, desigur! Chiar și cei mai mari cabaliști, înainte de a ajunge la corectarea completă, se găsesc în punctul cel mai de jos! Absolut!

Întrebare: Ce ridică omul din această stare joasă?

Răspuns: Mediul și lumina superioară pe care omul o primește prin ea.

Comentariu: Și iată unul dintre cele mai recente citate: “Găsiți curajul să mergeți împotriva curentului și vă veţi îmbogăți.”

Răspunsul meu: Aceasta înseamnă a merge împotriva egoismului. Este posibil. Dar reține, că ești slab, că nu poți face asta singur! Nu este nevoie să lupți cu încăpățânare și să mergi împotriva tuturor dacă ești pe cont propriu.

Trebuie să construiți un sistem care să vă ajute să atingeți scopul. Ar trebui să fie un sistem în cadrul unui grup de oameni cu gânduri asemănătoare care au un scop clar. Numai împreună, întărindu-și constant conexiunea, ei pot atinge scopul.

Comentariu: În concluzie: “Sărac, ghinionist, nefericit și nesănătos este omul care folosește adesea cuvântul „mâine”.”

Răspunsul meu: Da, desigur. Nu avem dreptul să amânăm nimic pe mâine.

Dar aceasta nu este singura problemă. Slăbiciunea nu înseamnă doar amânare. Slăbiciunea este în a închide ochii și a refuza să te conectezi cu ceilalți.

Să amâni până mâine sau nu? Problema constă în aceasta: toate acțiunile umane depind de interacțiunea omului cu ceilalți. Dacă un om se află în mediul potrivit, nu va amâna nimic până mâine. Nici nu va întârzia astăzi, va acționa imediat. Mediul îl va obliga să se miște.

Cel mai important lucru este să stabiliți conexiunea corectă cu mediul potrivit. Trebuie să existe un grup. Abia atunci vor progresa. Grupul determină totul. Găsiți grupul potrivit și veți găsi fericirea.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 3/6/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când primesc rău și agresivitate de la un prieten, eu pur și simplu tac și justific că vine de la Creator, că nu există altcineva în afară de El? Pot cumva să-mi ajut prietenul să se ridice în acest moment, ca să nu rămână într-o stare de agresivitate?

Răspuns: Aceasta este o întrebare dificilă. Da si nu.

Cel puțin, nu-i răspunde agresiv. Și, de asemenea, nu în acest moment, ci poate mai târziu, arătați bunătate.

Neutralitatea este obligatorie aici. A acționa cu bunătate ca răspuns la agresiune depinde de starea în care se află adversarul tău în acest moment. Adică, cum îl va afecta? Va considera răspunsul corect sau nu?

Poate dimpotrivă, va scoate din el și mai multă agresivitate. El strigă la tine, dar tu zâmbești sau vrei să-l îmbrățişezi, atunci s-ar putea să te lovească!

Prin urmare, trebuie să fii foarte atent ca prietenul tău să te perceapă corect. Trebuie să-l înțelegi. Trebuie să intri în starea lui.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova „Munca în ascundere”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să mă rog mereu pentru grupul de zece, pentru că el este sufletul meu. Din punct de vedere spiritual, nu sunt nimic prin mine însumi; lumina superioară nu poate decât să mă cuprindă.

Când strălucește asupra mea, simt fie atracție față de ea, fie suferință pozitivă sau negativă, dar nu pot face nimic în privința asta. Acțiunea mea conștientă poate veni doar din mișcare împreună cu cei asemenea mie. Sunt obligat să creez o structură asemănătoare cu lumina. O structură asemănătoare cu lumina sunt zece egoiști uniți printr-un singur scop. Așa procedăm.

Trebuie remarcat faptul că femeile au o modalitate de a avansa astfel: dacă grupul de femei se unește cât mai mult între ele, și în același timp ajută grupul de bărbați să avanseze, aceasta constituie munca lor spirituală și progresul lor.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: La Convenţie, o masă critică se va aduna, iar prin interacțiunea fizică cu aceasta, vom avea o oportunitate minunată de a „scoate mănușile” pe de o parte.

Pe de altă parte, această masă ne va ajuta să ne anulăm pe noi înșine.

Cum putem evita extremele în această stare, să acordăm prioritate uneia față de alta și să menținem echilibrul?

Răspuns: Cred că totul începe cu a te cufunda în mediul înconjurător. Trebuie să ajungeţi într-o stare în care să vă dizolvați în cei din jurul vostru.

Apoi, în măsura în care puteți să treziţi propriile sentimente, desprinzându-vă ușor de grupul înconjurător, veți fi capabili să vă poziționați într-un mod în care nu doar vă dizolvați în ei, ci și să doriți să îi inspirați, și astfel să îi veți trage înainte.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Omul trebuie să ia asupra sa povara împărăției cerurilor peste calitatea cea mai de jos și să spună despre aceasta că pentru el, chiar și acea stare, cea mai de jos care poate fi, adică una care este cu totul deasupra rațiunii, atunci când nu are sprijin din partea minţii sau simţirii, astfel încât să-și poată construi bazele pe ea, și în acel moment, el pare că stă între cer și pământ și nu are sprijin, pentru că atunci totul este deasupra rațiunii, atunci omul spune că Creatorul l-a trimis această stare în care se află, într-o josnicie totală, întrucât Creatorul dorește ca el să ia asupra sa povara împărăției cerurilor din acest fel de josnicie.

În acel moment, pentru că el crede mai presus de rațiune, el ia asupra sa faptul că situația în care se află acum îi vine de la Creator, adică Creatorul dorește ca el să vadă cea mai de jos stare posibilă care poate fi în lume.

Și atunci, el trebuie să spună că crede în Creator în toate modurile. Se consideră că omul a făcut o predare necondiționată (Rabaş, Note alese 21 “Sfinţirea lunii”).

Când percepem că ceva aparent rău vine de la Creator și credem asta, devine mai ușor pentru noi, cel puțin să identificăm sursa sentimentelor noastre negative: vine de la Creator, care are o intenție, un scop sau o cale. Chiar dacă simțim stările noastre ca fiind rele, le justificăm, recunoscând că și ele sunt necesare, pentru că provin de la El.

Cu toate acestea, acest lucru nu este suficient. Trebuie să ajungem într-o stare în care, chiar și în cele mai grave împrejurări venite de la Creator, să dezvăluim cea mai bună stare posibilă, care este bună și benefică.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Rabaș – Art.21-“Sfințirea Lunii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omul trebuie să spună opusul a ceea ce a spus înclinației rele. El ar trebui să trimită mesageri către înclinația rea, adică să-i spună înclinației rele că în munca sa, omul ar trebui să fie la fel ca îngerii, adică un Kli [vas] de dragul Creatorului (Rabaş, Note alese, 375, “Iacob a trimis”)

Să trimiți mesageri către înclinaţia rea ​​înseamnă să fii atent la egoismul tău și să apreciezi cât de mult s-a schimbat ca urmare a unei astfel de atitudini față de el – s-a întărit, sau dimpotrivă, poate a dispărut complet?

Întrebare: Cum poți înțelege că înclinația spre rău îți spune că nu totul este bine cu tine?

Răspuns: Doar un prieten din grupul de zece vă poate arăta asta.

Întrebare: Deci ar trebui să așteptăm ca prietenii să ne trezească?

Răspuns: Nu, ar trebui să te străduiești în mod constant către scop, astfel încât să-l poți menține din ce în ce mai puternic, în fiecare moment.

Din Lecția zilnică de Cabala 12/8/24, Scrierile lui Rabaș – Art.375-“Iacob a trimis”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Eu percep lumea noastră ca un fel de barieră impusă între mine și Creator; sensul acestei imagini îmi este ascuns – cine mi-o furnizează, de ce și cu ce scop. Prin urmare, trebuie să trecem cumva prin aceste ascunderi stratificate pentru a-L prinde și a începe să-L revelăm.

Însuși începutul acestei revelații constă în faptul că mai întâi încep să-mi imaginez că totul în jurul meu este o imagine pe care Creatorul o dezvoltă printr-un efort de voință. Această lume întreagă în imaginea ei tridimensională cu toți oamenii care acționează în ea, cu tot ceea ce se întâmplă este ceea ce Creatorul desenează în faţa mea.

În al doilea rând, faptul că exist cu calitățile, proprietățile, dorințele mele, viziunea mea despre această lume și toate datele mele inițiale – cu ajutorul cărora le văd și simt exact așa – este de asemenea, planificat și creat în mine de către Creator dinainte. Prin urmare, imaginea exterioară a lumii, tot ceea ce este în jurul meu și în interiorul meu și tot ceea ce se obține în conexiunea dintre calitățile mele interioare și influențele externe, numite „lumea” – totul este de la Creator.

Dar eu însumi, unde sunt? Eu însumi sunt doar un efort care mă străduiesc să mențin imaginea în așa fel încât tot ceea ce este desenat înaintea mea să provină de la Creator. Tot ceea ce este în mine, toate calitățile mele cu ajutorul cărora văd și analizez această lume, vin tot de la El.

Și eforturile mele, probabil vin de la El. Cine mă îndeamnă să caut sursa vieții, sensul vieții, esența existenței și de ce totul se întâmplă în jurul meu așa, este tot Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Munca în ascundere (Pregătire pentru Convenția din Moldova)

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Pe măsură ce dorințele cresc, apetitul meu crește și nevoile mele se schimbă. Ceea ce mi-a fost suficient ieri nu mă mai satisface astăzi.

Răspunsul meu: În mod firesc, dorințele noastre evoluează. Când omul începe să studieze Cabala, apar multe dorințe noi. Dintr-o dată s-ar putea descoperi o nouă apreciere pentru mâncare care anterior a trecut neobservată sau părea neimportantă.

De asemenea, dorințele sexuale se intensifică și devin adesea un obstacol semnificativ pentru cei care avansează spiritual, deoarece ele sunt în contrast puternic cu relația cu Creatorul. Poate părea că intimitatea fizică cu sexul opus nu are legătură cu conexiunea spirituală cu Creatorul, dar ele sunt profund conectate. În această lume, dorințele sexuale devin o provocare profundă, iar Creatorul le folosește pentru a tulbura bărbații cu astfel de probleme.

Acest fenomen a avut loc pentru toți cabaliștii și s-au scris multe despre el. Uniunea spirituală cu Creatorul, cunoscută sub numele de „Zivug de Haka’a”, este descrisă în textele cabaliste ca fiind asemănătoare cu intimitatea fizică din lumea noastră. Este o dinamică paralelă, una opusă celeilalte.

Linia stângă ademenește omul cu aceste gânduri și dorințe, în timp ce el trebuie să se ridice deasupra lor folosind linia dreaptă, alternând între stânga și dreapta. Aceste provocări se manifestă mai puțin vizibil cu alimentele, deoarece este o nevoie mai animalică, de întreținere. Cu timpul însă, chiar și dorințele legate de alimente pot deveni mai pronunțate.

Dorințele sexuale de obicei nu apar imediat. În primele etape ale studiului, omul ar putea spune: “Nu simt nimic; asemenea lucruri animalice nu mă interesează.” Dar întrebați aceeași persoană un an sau doi mai târziu și poate fi deja o problemă semnificativă. După încă un an sau doi, devine o provocare și mai mare.

Astfel se spune: “Oricine este mai mare decât prietenul său, înclinația lui este mai mare decât el”. De asemenea, se remarcă faptul că cei care se apropie de conexiunea spirituală cu Creatorul experimentează cele mai distinctive și intense impulsuri în relațiile sexuale. Nu este vorba despre actele fizice în sine, ci despre modul în care reflectarea luminii superioare, sau chiar modul în care lumina superioară în sine, se manifestă în funcție de faptul că te apropii din stânga sau din dreapta.

Comentariu: Dar asta sună oarecum ascetic.

Răspunsul meu: Nu, nu ar trebui să existe asceză. Omul ar trebui să se căsătorească și să aibă o familie. Un bărbat nu ar trebui să studieze Cabala fără a fi căsătorit, așa cum se precizează în surse. Deși nu impunem acest lucru ca o cerință strictă, în general, un bărbat este de așteptat să se căsătorească și să întemeieze o familie.

Acest lucru nu ușurează calea spirituală, dar aceste condiții sunt necesare. În lumea noastră, trebuie să creăm o reflectare a lumii spirituale. Așa cum conexiunea spirituală și avansarea către Creator sunt esențiale în domeniul spiritual, lumea fizică oglindește acest proces prin relații și procreare. Aceasta este ceva pe care suntem obligați să o împlinim.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot prietenii cei mai puternici să facă față confuziei și gândurilor străine fără responsibilitate reciprocă și un legământ între ei?

Răspuns: Cum putem depăși mai bine toate problemele cu ajutorul garanției reciproce? Suntem obligați să împărtășim nu ceea ce ni se întâmplă, ci să discutăm despre ceea ce este scris în surse, să le amintim prietenilor, și astfel să prevenim acțiunile lor greșite.

Și dacă se confruntă deja cu stări greșite, atunci astfel de discuții îi vor ajuta să înțeleagă de unde vin ele și cum să le corecteze.

Omul nu se poate mișca doar pe un picior, cel drept, trebuie să meargă și cu piciorul stâng. Dar partea stângă ar trebui să fie foarte scurtă.

Dar când încercăm să o reducem, în mod natural îi creștem intensitatea în aceeaşi măsură. Cu cât obstacolul durează mai puțin, cu atât va fi mai intens, deoarece puterea lui, înmulțită cu timpul dă o anumită putere egoistă suplimentară deasupra căreia ne ridicăm apoi în linia dreaptă.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→