Întrebare: A trăit odată un om care a trăit foarte rău și a păcătuit. A decis să-și vină în fire și a început să facă fapte bune, dar nu a observat nicio schimbare semnificativă în bine.

Într-o zi, mergea pe stradă și a văzut că un nasture de la haina unei bătrâne i-a căzut. Se uită la el și se gândește: „Ar trebui să-l ridic sau nu? Are o mulțime de nasturi.” S-a hotărât să-l ridice oricum. A ajuns din urmă pe bătrână, i-a dat nasturele, a mers mai departe și a uitat de chestiune.

Când a murit, a așteptat judecata: în iad sau în rai. Erau cântare: partea stângă a cântarului, a Balanței, era plină – este partea rea; partea dreaptă, partea care măsoară binele era goală. El crede că este în drum spre iad când sosește un înger, pune un mic nasture pe talerul din dreapta, care a înclinat cântarul spre bine.

Bărbatul a fost uimit: „Doar un nasture a înclinat cântarul!” L-a auzit pe înger spunând: „Pentru că ai crezut că faci fapte bune, acestea au dispărut. Dar tocmai acest buton de care ai uitat a fost suficient pentru a fi salvat.”

Întrebarea este că, din moment ce este firesc să crezi că ai făcut bine, te trezești să te gândești constant la binele pe care l-ai făcut în fiecare zi. Dar se dovedește că acest lucru nu este deloc bun, iar la ce nu te-ai gândit deloc, dar de care pur și simplu ai uitat, a fost un fel de faptă bună. De ce este așa? De ce nu poți număra faptele bune din această lume?

Răspuns: Acest lucru este pur și simplu pentru că ar trebui să o faci pe baza unei dorințe interioare, pure pentru bine. Dar o faci doar pentru a verifica dacă ai făcut fapte bune.

Întrebare: Deci, dacă țin evidența în minte, „am făcut o faptă bună”, de fapt nu este deloc o faptă bună?

Răspuns: Sunt mulți oameni în lume care se trezesc dimineața și încep să numere câte fapte bune au făcut.

Comentariu: Și până la sfârșitul zilei, ei ajung cu un sentiment atât de drept!

Răspunsul meu: Încearcă să înregistrezi faptele bune într-un caiet mic și ține-l la tine, la stația de autobuz, la serviciu etc.

Comentariu: Când strângi mâna cuiva, ajuţi o bătrână să treacă strada și așa mai departe, și așa mai departe.

Răspunsul meu: Da-da-da.

Întrebare: Și după părerea dvs., acelea nu sunt fapte bune?

Răspuns: Trăiești cu faptul că acumulezi fapte bune pentru viitor.

Întrebare: Dar sunt tot fapte bune?

Răspuns: Nu, o faci doar pentru tine. Scoate-ți propriul beneficiu de aici și vei ignora totul și nu vei face nimic.

Întrebare: Care este atunci beneficiul meu? Că mă simt bine, că fac fapte bune?

Răspuns: Nu, este faptul că îl obligi pe Creator să te răsplătească cumva.

Întrebare: Înțeleg. Deci este ca și cum mi-aș câștiga locul în rai, dar acest lucru nu se poate face. Deci cum ar trebui să trăiesc? Cum îmi număr pașii, în funcție de ce? Se dovedește că acțiunile mele aparent nesemnificative, cum ar fi ridicarea unui nasture, să alerg după bătrână și să-i dau înapoi nasturele…

Răspuns: Nu poți! Dacă nu-ți depășești egoismul și nu acționezi împotriva lui; nu vei face o faptă bună. Va fi vândut dinainte.

Întrebare: Deci sunt mituit tot timpul?

Răspuns: Da, despre asta este Cabala.

Comentariu: De aceea această știință nu este ușoară. Întotdeauna există ceva dincolo de rațiune. Mereu! Și nu pot trăi fără rațiune.

Răspunsul meu: Trebuie să calculezi dacă merită să faci ceva sau nu, cât câștigi cu fiecare acțiune, interacțiune.

Întrebare: Deci trăiesc așa? Așa trăiește toată lumea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar nu ar trebui?

Răspuns: Nu, nu ar trebui. Dar cum să faci asta? De aceea se spune că totul trebuie făcut cu credință mai presus de raţiune.

Întrebare: Puteți explica în termeni simpli ce înseamnă credința deasupra rațiunii?

Răspuns: Dacă o persoană își imaginează că face fapte foarte, foarte bune de care va beneficia mai târziu, atunci totul este un eșec de la început.

Întrebare: Cu ce intenție să fac atunci fapte?

Răspuns: Absolut altruistă.

Întrebare: Ca să nu primesc nimic, niciun beneficiu?

Răspuns: Dezinteresat. Vor fi beneficii pentru lume și oameni, iar pentru mine — nimic. De parcă nimeni nu știe despre asta și nu va afla niciodată.

Comentariu: Deci numele meu nu este nicăieri. Nu este gravat în piatră, nici în credite, numele meu nu este nicăieri.

Răspunsul meu: Nu.

Întrebare:  Deci o fac și atât?

Răspuns: Da.

Comentariu: Corect, iar artiștii și nu numai artiștii, vor leșina când vor auzi asta. Întregul sistem de drepturi de autor este construit pe ideea că „Aceasta este muzica mea, creația mea, dacă o folosești, trebuie să plătești” etc. Întreaga lume este construită pe asta! Și mergem împotriva lumii.

Răspunsul meu: Da, puteți scrie în caiet doar pentru dvs. și apoi îl puteți arde. Dar totuși, chiar și în astfel de acțiuni când o persoană se gândește la ce va primi pentru ele, economisind pentru zile negre, este totuși bine să acționezi așa. Nu îi oferă cu adevărat niciun beneficiu real, dar este totuși un bine. Va fi mai puțin rău în lume din cauza lui. Iar faptele bune vor începe de la un prag mai înalt, de la un nivel superior.

Comentariu: Dar acțiunile când o persoană își spune cu adevărat: „Am făcut o faptă bună”? El nu se gândește: „Voi ajunge în rai pentru asta sau nu, doar fac o faptă bună”.

Răspunsul meu: El se ridică la un nivel superior și ar trebui să înceapă să lucreze de acolo.

Întrebare: Știţi, tocmai am salvat lumea. Pentru că lumea s-a uitat și a spus: „Acest lucru este imposibil de realizat – credința mai presus de rațiune”. Dar tocmai aţi dat un avans: fă aceste lucruri oricum; nu vor fi fapte bune, dar vor fi un pas spre fapte bune?

Răspuns: Da, și atunci o persoană ar trebui să se obișnuiască să facă astfel de acțiuni, nu pentru sine, ci pentru lume. Și atunci sufletul lor începe să se deschidă către lume.

Întrebare: Cum se numește acest spaţiu suflet? Ce fel de spaţiu este?

Răspuns: Este un spațiu absolut gol pe care o persoană trebuie să-l umple cu dorința sa.

Întrebare: Pentru lume? De la el? Și nimic pentru el?

Răspuns: Nimic.

Întrebare: Acesta este stadiul către care se îndreaptă omenirea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și poate ajunge la el?

Răspuns: Desigur!

Din KabTV’s “Știri cu Dr. Michael Laitman” 8/1/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tot ceea ce face Creatorul este iubirea Lui nemărginită pentru noi. Când ne rugăm, dezvăluim iubirea Lui ca cunoaștere. Ce face această iubire în noi?

Răspuns: Iubirea reduce distanța dintre voi atât de mult încât să puteți simți Creatorul.

Întrebare: Orice conexiune cu intenţia corectă atrage lumina. Există o diferență între relația dintre femei și cea a bărbaților? Avem o părere că doar bărbații atrag lumina. E chiar asa?

Răspuns: Nu, femeile atrag lumina nu mai puțin decât bărbații. În acest sens, toți sunt egali.

Întrebare: Cabala ne oferă cunoștințe foarte înalte, care întăresc credința. Este posibil să spunem că transformarea acestei cunoștințe în credință are loc atunci când trecem cunoașterea prin simțuri?

Răspuns: Nu cred că poți face asta. Acestea sunt fantezii.

Întrebare: Care este rolul celui de jos atunci când urcă de jos în sus?

Răspuns: Rolul celui de jos este de a cere un ecran de la Cel superior și de a lucra cu acest ecran.

Întrebare: Învățăm că ar trebui să fim dispuși să facem munca pentru Creator fără recompensă. Cunoașterea este o plată pentru dorința de a primi?

Răspuns: Nu, putem primi cunoștințe și putem efectua orice acțiuni care ne apropie de Creator și ne apropie. Toate aceste acțiuni sunt dorințe ale Creatorului.

Din lecția zilnică de Cabala 04/03/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.82 – Rugăciunea pe care omul ar trebui să o înalţe mereu

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când o persoană vrea să devină Israel, dar își dă seama că trupul nu o lasă să lucreze pentru dăruire, cu ce se îndreaptă către Creator? Ce cer oamenii? Este să adere la prieteni pentru a primi o nouă deficiență?

Răspuns: Dacă deficiența unei persoane (Hisaron) crește, va avea ea mai multe oportunități să ajungă la dăruire, să progreseze? Desigur că nu. Nu vor putea progresa, chiar și cu lipsa pe care o au în prezent.

Prin urmare, ne așteptăm la o conexiune mai mare între noi și o aspirație către scop. Apoi, putem spera că putem striga către Creator în așa fel încât să devenim capabili să ne ridicăm deasupra stării noastre inițiale. Acesta este cel mai greu lucru – să te desprinzi de pământ ca o rachetă.

Întrebare: Ce înseamnă deficiența cea mai mică, dar comună în grupul de zece? Cum ajungem la asta?

Răspuns: Disprețuindu-ți egoismul și încercând să te desprinzi de el prin orice mijloace.

Din Lecția zilnică de Kabbalah 09/03/24, Rabaș – Etapele Scării-Art.22, 1985-86 – Dacă o femeie este inseminată

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce nou rol al Israelului ar trebui să fie dezvăluit ca urmare a războiului?

Răspuns: Rolul Israelului în timpul nostru ar trebui să fie dezvăluit în a servi drept exemplu pentru umanitate, a demonstra cum să ne tratăm unii pe alții, cum să avem grijă unul de celălalt și cum să aducem întreaga lume la pace.

Întrebare: Vorbiţi despre a da un exemplu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ar trebui să fim noi cei care dăm exemplu? Întotdeauna insistaţi asupra importanței de a da un exemplu.

Răspuns: Da, nu există altă cale.

Comentariu: Desigur, acest lucru îi jignește pe mulți, dar poate că acum nu poate fi evitat.

Răspunsul meu: Ce contează dacă acest lucru îi jignește? Important este că acesta este adevărul.

Întrebare: Ce exemplu ar trebui să dea Israel?

Răspuns: Exemplul de relații corecte între toți oamenii. Nu spun între armate sau state. Spun între toți oamenii.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 12/2/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Creatorul pune presiune asupra noastră, se dovedește că El nu pune presiune asupra fiecăruia personal, ci asupra grupului și a relației dintre noi. Cum putem face o restricție și să construim un ecran împreună?

Răspuns: Cert este că până acum, această muncă este individuală pentru fiecare dintre voi. Trebuie să percepi impactul Creatorului ca o presiune personală.

El presează pe toată lumea dorind să mergeţi înainte, să primiţi lumina Lui și să vedeţi cât de norocoși sunteţi sau nu. Creatorul vă trimite aceste semnale astfel încât să puteți determina starea de conexiune în care vă aflați cu El.

Din lecția zilnică de Cabala 24/03/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.82 – Rugăciunea pe care omul ar trebui să o înalţe mereu

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când intrăm în intenţia de dragul Creatorului, suntem automat în puritate?

Răspuns: Nu. Trebuie să trecem prin multe acțiuni diferite pentru a ne purifica de toate Klipot, de toate intențiile pentru noi înșine. Abia atunci ne vom elibera de ele.

Ne eliberăm treptat de toate Klipa, gândurile inutile și dorințele inutile și ne îndreptăm cu mai multă forţă către conexiunea cu Creatorul. Aceasta se numește purificare de Klipot.

Întrebare: Cum putem verifica puritatea intenției noastre?

Răspuns: Prin atitudinea noastră față de prieteni.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/3/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.78 – Tora, Creatorul şi Israel sunt Una

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sursele primare spun că dacă există credință, nu este nevoie de sprijin. Dar ne bazăm întotdeauna pe grup, pe profesor și pe Creator. De ce nu ar trebui să existe sprijin?

Răspuns: Grupul și profesorul ar trebui să fie mereu acolo, deoarece fiecare dintre voi există în ei. Trebuie să vă străduiți să aveți o conexiune prin grup și prin profesor cu Creatorul.

Întrebare: Se spune că punctul interior din inimă se referă la moștenirea strămoșilor noștri. Cum ne ajută strămoșii noștri să ne unim cu Creatorul?

Răspuns: Ei ne trag în mod constant, și prin urmare ne ajută.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/3/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.78 – Tora, Creatorul şi Israel sunt Una

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu vei ajunge niciodată la destinație dacă te oprești și arunci cu pietre în fiecare câine care latră. (Winston Churchill)

Întrebare: Treci cu vederea pe cei care te urăsc, însemnând câinii care latră; Churchill a spus corect asta?

Răspuns: În general, da. Cu toate acestea, este imposibil să nu reacționezi. Dar este posibil să răspundem corect.

Întrebare: Ce înseamnă reacția corectă?

Răspuns: Începând cu faptul că nu ești atent. Adică reacția este internă, nu externă.

Întrebare: Este clar. Ce face asta câinilor care latră? Ce le face asta celor care urăsc?

Răspuns: Îi dezumflă.

Întrebare: Încep să se dezumfle nevăzând vreo reacție. Ar putea asta cu adevărat să-i răcorească?

Răspuns: Absolut! Nu există mijloace mai bune de a calma un inamic, pe cineva care te urăște, decât o astfel de atitudine față de el.

Întrebare: Pe vremuri se provocau unul pe altul la duel.

Răspuns: Erau oameni mici, mândri.

Întrebare: Deci, credeţi că acesta este doar ego-ul? Mândria?

Răspuns: Cu siguranță.

Întrebare: Este mare în realitate, cel care trece și nu dă atenție?

Răspuns: Da.

Întrebare: El clocotește înăuntru?

Răspuns: Nu, cred că nici măcar asta. Pentru el, pare a fi lucrul corect.

Întrebare: Întrebarea rămâne: ne adaptăm calea nu în funcție de cei care urăsc, ci în funcție de critică, sau nu? Ce credeţi?

Răspuns: Nu este necesar. Dacă această critică te leagă și mai strâns de rădăcinile tale, atunci bine. Acesta este ceea ce trebuie verificat!

Întrebare: Adică am o cale pe care o urmez și dacă critica mă leagă și mai mult de această cale, atunci…?

Răspuns: Atunci urmeaz-o.

Întrebare: După aceea, poți trata pe critici cu căldură și bunătate?

Răspuns: Cu siguranță. Asta vine de la Creator.

Întrebare: Cum s-a comportat profesorul dvs. cu cei care îl urau? Știu că au existat din aceștia și au fost mulți.

Răspuns: Au fost mulți cei care-l urau, dar am încercat să nu vorbesc despre asta cu el și să nu comunic cu ei. Și în principiu am încercat să nu mai vorbim despre toate acestea între noi. De ce să inciți degeaba niște sentimente rele într-o persoană?

Întrebare: Dar au existat cei care-l urau, nu?

Răspuns: Da! Mulţi.

Întrebare: Și unii adevăraţi?

Răspuns: Da, din atâtea părți! Atât dintre cei ce studiau Tora, sau studiau cele Zece Sefirot, dintre studenți și din alte învățături.

Întrebare: După cum spuneţi, asta l-a legat și mai mult de cale. Care a fost impresia dvs.?

Răspuns: Acest lucru l-a întărit.

Întrebare: Așadar, poate fi luat ca un sfat: dacă ești criticat, să nu spunem aspru „te urăsc”, dar ei critică și încearcă să te ducă în rătăcire, iar atunci trebuie să te agăți și mai mult de această cale?

Răspuns: Nu pot spune fiecăruia și tuturor, și de ce.

Întrebare: Dar ce le-aţi spune tuturor când sunt presați din toate părțile? Cum poate omul rezista?

Răspuns: Dacă ești presat din toate părțile, cel mai bine este să te oprești, să te dai deoparte și să te uiți la tine și la ceilalți din afară. Și vei vedea cât de corect sau greșit poți fi tu. Apoi, iei o decizie.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 28/12/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: O doula este o femeie care ajută la naștere. Ea nu este personal medical. Ea o ajută, o sfătuiește pe femeie cum să se poziționeze și le face masaj femeilor care urmează să nască.

Răspunsul meu: O moașă.

Întrebare:  Dar ea nu naște copiii, ea ajută. Sfătuiește la ce să se gândească, ajută să fie cald, bine și confortabil pentru o femeie care naste.

Și există o doula a morții. Am găsit chiar un astfel de site web pentru unul al cărui nume este Varya. Acest Varya ajută o prsoană să treacă prin moarte exact așa cum își dorește persoana însăși, este scris acolo. De asemenea, spune că sprijină conversațiile cu cei muribunzi, pregătește un scenariu individual de moarte pas cu pas, se ocupă de treburile casnice: udarea florilor, plimbarea câinilor și așa mai departe, astfel încât persoana care pleacă să fie calmă. Omul poate scrie o scrisoare unui viitor copil și așa mai departe. Totul are prețul stabilit: 50 de euro, 100 de euro, 200 de euro. Totul are preț pe acel site.

Credeţi că o persoană are nevoie de o astfel de doula a morţii?

Răspuns: Dacă persoanei care pleacă îi place și dorește, dacă este necesar, atunci este nevoie.

Comentariu: La urma urmei, o persoană vrea să plece așa, calm.

Răspunsul meu: Nu știu. Eu îmi imaginez altfel.

Întrebare:  Cum?

Răspuns: Ca și cum ar fi să adorm și atât.

Comentariu: Aceasta este o opțiune ideală.

Răspunsul meu: Nu, dar nu în așa fel încât să nu simți absolut nimic.

Întrebare: Adică este ca și cum aţi adormi. Așa, aţi adormit și atât?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și nu aţi avea nevoie de nimeni să vă însoțească, nimic?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Putem spune că Creatorul vă însoțește tot timpul?

Răspuns: Desigur, așa este.

Întrebare: Deci conversația mea oricum are loc cu El tot timpul, tot timpul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Îmi amintesc acum, că am avut producători buni, de frunte care predau la cursurile mele superioare. Erau filozofi, inteligenți și foarte celebri. Nu voi menționa numele profesorului. Am fost cu el în ultimele lui zile. Și îmi amintesc cum s-a împotrivit și a strigat: „Nu vreau să mor!”

Răspuns: Remarcabil.

Întrebare: A strigat! Nu îi voi da numele de familie, toată lumea îl cunoaște. Are copii și rude. nu vreau. Dar această rezistență a fost teribilă. E înfricoșător! I s-a dat, făcea un film și brusc a plecat.

Aș dori să întreb cum este cineva de acord cu asta? Cum poate cineva să nu ajungă în aceste stări?

Răspuns: Nu știu. Mi se pare că nu este o problemă atât de mare să-ți pierzi viața.

Întrebare: Cum mă pot calma?

Răspuns: De fapt, nu există nimic bun în această viață. Să vedem, ce e dincolo?

Întrebare: Deci, sugeraţi o astfel de schimbare, o călătorie într-o altă lume? Oricum, e mai bine decât aici.

Răspuns: Da, desigur!

Întrebare: Acest gând însoțește o persoană?

Răspuns: Da, ce pierzi?! Nimic din ceea ce ai avut nu merită să-ți faci griji.

Întrebare: Ce spuneţi de rude, apropiați, prieteni, căldură, muncă?

Răspuns: Ei au propriile lor vieți.

Întrebare: Așa pleacă o persoană?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când vorbiţi așa, puteți spune că Creatorul este cu omul în acel moment?

Răspuns: Desigur, în astfel de cazuri persoana este alături de Creator, care o ia.

Întrebare: Și acesta este cel mai important lucru, să fii de acord?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce înseamnă că fiecare are ceasul lui? Ce înseamnă această frază? Fiecare are ceasul lui?

Răspuns: Un timp pentru a te naște și un timp pentru a muri. Deci nu vă faceți griji prea mult.

Întrebare: Dar este menit ca o persoană să facă ceva în timpul acestei scurte călătorii? I-a fost dată, nu? Este măsurată pentru ea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci nu ar trebui să regrete nimic, din moment ce a mers pe această cale așa cum a făcut-o?

Răspuns: Da. Sunt calm în privința asta.

Comentariu: Totuși, despre această doula, înseamnă că există o cerință. Preturile de acolo sunt si ele bune. Adică, există o cerință ca o persoană să plece așa, calm, astfel încât cineva să fie cu tine, cineva să te țină de mână, iar tu să pleci calm. O persoană se teme de acest pas, totuși.

Răspunsul meu: Nu îmi pot imagina că îmi este frică de moarte. Nu.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 25/12/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Nu am mai avut un război atât de prelungit de ceva vreme. În tot acest timp, băieții au fost acolo, în primele linii. Se pare că va continua mult timp.

Un tată a patru copii, care nu a mai fost o dată acasă de la începutul războiului, îi scrie soției sale: „Draga  mea, draga mea, sunt aici luptând pentru casa noastră, pentru poporul nostru. Dar simt imensul război prin care treci, asumându-ţi totul: îngrijirea căminului, a copiilor, a mea. De unde ai atâta putere? Cum nu am simțit asta înainte? Îți mulțumesc pentru pacea pe care mi-o dai, pentru puterea care emană din tine. Știu că este mai ușor pentru mine; sunt aici, înconjurat de prieteni. Toată grija este pe tine acolo, tu ești eroul! Pentru tine: soțiile, surorile și mamele noastre, suntem gata să luptăm. Mulțumesc, iubirea mea! Îmi lipsești atât de mult!”

Ce aţi spune despre asemenea soții?

Răspunsul meu: Nu există cuvinte pentru asta!

Întrebare: Putem spune că aceasta este o faptă de ispravă?

Răspuns: Da, cu siguranță.

Întrebare: Cum rezistă ele când se gândesc la soții lor, temându-se că deodată — Doamne ferește — cineva va bate la ușă și va aduce vești despre ei? Îngrijirea constantă a copiilor și fără a arăta cât de greu este pentru ea. La urma urmei, o femeie vrea să fie slabă, dar nu are ocazia să fie slabă. Cum?

Răspuns: Creatorul oferă unei persoane ceea ce are nevoie. Vedem exemple în acest sens. Femeile sunt puternice. Ele își duc partea cu demnitate.

Întrebare: Deci, chiar și fără să se gândească la Creator, are ea o rugăciune constantă?

Răspuns: Da, este constant în inima ei.

Întrebare: Asta înseamnă că există un răspuns constant?

Răspuns: Da.

Întrebare: Asta înseamnă că El îi sprijină tot timpul?

Răspuns: Creatorul sprijină astfel de oameni și îi ajută și îi încurajează. Tocmai Creatorul.

Întrebare: O persoană simte că acest lucru este de la Creator sau asta nu este deloc necesar? Ca această femeie, soția.

Răspuns: Cred că o simt.

Întrebare: Scrisoarea unui soț către soția lui poate fi numită o declarație de iubire?

Răspuns: Se poate. În astfel de cazuri poți vorbi deschis și poţi vorbi de la inimă la inimă. Are patru copii?

Comentariu: Da, are patru copii. Totuși, îi scrie soției sale, el simte că ea este fortăreața și temelia tuturor.

Răspunsul meu: Ce poți face? Desigur. O femeie este o casă, așa cum se spune în Tora.

Întrebare: Putem spune că soțiile luptă nu mai puțin decât soții în acest război?

Răspuns: Desigur! Chiar mai mult. La urma urmei, în acțiune nu pot face nimic, doar în dorințe.

Întrebare: Cui crezi că îi este mai greu?

Răspuns: Femeii, pentru că se preocupă de familie, de casă, de soț, de toată lumea. În general, ea este considerată centrul familiei într-o astfel de stare.

Întrebare: Deci gândurile ei nu dispar niciodată, nu are odihnă?

Răspuns: Nu! Este complet exclus. Înăuntrul ei, ea este mereu alături de copii și de soțul ei, care este departe, și este constant în aceste gânduri.

Întrebare: În principiu, ce înseamnă soții pentru astfel de soții? Cine sunt ei?

Răspuns: Ei sunt sprijinul lor. Sunt ca centrul lumii, centrul universului. Și pentru el, soția este centrul vieții.

Întrebare: De ce se întâmplă asta doar în astfel de situații? El chiar scrie aici: „Nici nu știam că ești atât de puternică. Nici nu știam că ești așa.” De ce se dezvăluie acest lucru doar în astfel de situații? De ce nu putem vedea asta în timpul păcii?

Răspuns: Pentru că au nevoie unul de altul. În viața obișnuită, totul devine oarecum întunecat. Aceste stări au un impact foarte pozitiv asupra unui cuplu, asupra soțului și soției.

Întrebare: Puteți spune că acest război îi aduce împreună?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Reunește astfel de familii?

Răspuns: Există cei care s-ar putea depărta unul de celălalt, dar în general, duce la adunare, la ceva serios și real și îi face să înțeleagă cine sunt unul pentru celălalt.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 22/01/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→