Judecă-te mai întâi pe tine însuţi,

Învață această artă,

Și numai atunci judecă-ți inamicul

Și aproapele de pe pământ.

Mai întâi învață pentru tine

Să nu-ţi ierţi nicio greşeală,

Și numai atunci strigă la dușmanul tău,

Că el este dușman și păcatele lui sunt grave.

Nu în celălalt, ci în tine cucerește inamicul,

Și când reușești asta,

Nu va mai trebui să mergi prosteşte –

Și vei deveni om.
(Bulat Okudzhava)

Întrebare: Acest poem rusesc se tot răspândește pe Internet, ceea ce înseamnă că oamenii simt că este relevant. Cum devii un om astăzi, într-o lume atât de dificilă?

Răspuns: Aceasta este o problemă. Văd că acest lucru este imposibil fără ajutorul Creatorului.

Poți să-ți recunoști slăbiciunea, slăbiciunea naturii tale, orice. Dar dacă recunoști că acest lucru ți s-a dat de sus pentru corectare și trebuie să te îndrepți către aceeași sursă, către Creator, care te-a creat aşa de primitiv, egoist etc. și recunoști că trebuie să te corectezi, acest lucru poate începe să ajute într-un fel.

La ce folosește aceea la care cheamă Okudzhava? Vedem că omenirea nu poate face asta. Dacă ne aflăm doar în limitele naturii noastre, putem continua să spunem orice. Mai rămâne un singur lucru de făcut – să ne îmbătăm. Ce altceva? Droguri. Vedeți ce face umanitatea? Nimic!

Întrebare: Deci credeţi că a învăţa practic arta „judecă-te pe tine mai întâi” este dificil?

Răspuns: Cred că este imposibil. Chiar cred că nu ar trebui să ne condamnăm; până la urmă așa suntem creați. Și apoi o persoană dă peste un fel de contradicție internă: „Ce pot face dacă sunt creat mai rău decât animalele?”

Animalele nu se comportă ca noi. Suntem gata să-i distrugem pe toți, animalele nu. Orice animal mănâncă pe celălalt pentru că îl vede ca pe o sursă de hrană și nimic mai mult. Prin urmare, ori de câte ori distruge, nu-l distruge cu adevărat pe celălalt, ci se hrănește.

Aceasta este o atitudine complet diferită față de viață, față de celălalt și față de lume, decât perspectiva noastră. Îl distrugem pe celălalt nu pentru că este necesar să supraviețuim, ci ca să fim deasupra lui. Și dorința noastră nu este limitată de nimic.

Vedem că lumea nu se îndreaptă către o stare mai bună. Nu se poate trece la o stare mai bună. Trebuie să fim din ce în ce mai răi. Egoismul nostru crește din ce în ce mai mult și nimeni și nimic nu ne poate ajuta în asta, cu excepția conștientizării de unde vine asta.

Vine de la Creator, în mod special pentru a înțelege de ce am fost creați într-o natură atât de teribilă, egoistă, incorectabilă, incorigibilă.

Întrebare: Spuneţi un adevăr atât de amar, și totuși scenariul Creatorului este ca noi să încercăm să ieșim din această natură?

Răspuns: Când începem să realizăm că natura, adică Creatorul, care sunt același lucru, ne-a creat așa și tocmai cu un scop, și ne dăm seama că suntem atât de vicioși, atunci pe de o parte suntem cumva pierduți. Ce putem face dacă suntem așa?

Trebuie să acceptăm că suntem așa și că nu putem fi diferiți. Și atunci avem singura ocazie să ne întoarcem către aceeași sursă care dezvoltă tot timpul acest rău în noi: „Am creat dorința egoistă. Am creat egoismul”.

Atunci trebuie să-I cerem să ne dea ocazia să limităm cumva acest rău, cumva să-l ocupăm.

Comentariu: Apoi, această ultimă strofă a lui Okudzhava: „Nu în altul, ci în tine cucerește inamicul”.

Răspunsul meu: Dar nu noi singuri, ci din nou prin Creator, prin aceeași sursă.

Întrebare: Deci victoria asupra inamicului este să te întorci către Creator?

Răspuns: Aceasta este o victorie asupra noastră, asupra propriilor noastre limitări, astfel încât să ne întoarcem la El și să cerem mereu de la El să ne schimbe urgent. Pentru aceasta, El ne-a creat atât de înfiorători, teribili, egoişti și limitaţi, încât să putem înțelege că egoismul nostru nu poate fi corectat sau schimbat în niciun fel.

Nu trebuie să ne învinuim, nu trebuie să dăm vina pe alții și trebuie să recunoaștem că noi suntem cei care suntem mai răi decât restul lumii, atât vegetale, cât și animale și orice altceva, și trebuie să ne întoarcem către Creator să ne schimbe.

Comentariu: Și apoi, așa cum scrie Okudzhava: „Și vei deveni om”.

Răspunsul meu: Da!

Întrebare: Atunci, ce înseamnă „om”?

Răspuns: Un om este acela care vrea să facă bine, precum Creatorul. Atunci vom vedea că Creatorul nu este cel care a creat egoismul, ci care a creat egoismul astfel încât să ne întoarcem către El pentru corectare.

Prima parte este conștientizarea egoismului. A doua parte este un strigăt către Creator să ne dea puterea să corectăm egoismul și să ne învețe cum să îl corectăm. Și apoi treceți la această muncă practică de corectare a egoismului. Astfel treptat, treptat, ajungeţi de la a fi opuşi Creatorului, la a fi asemenea cu Creatorul.

Aceasta este ceea ce se numește uman, aceasta este misiunea noastră. Și ceea ce va deveni el, se va numi om, Adam, de la cuvântul „Edomeh – asemănător”.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/25/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Înțeleg corect că începem să lucrăm cu credință mai presus de rațiune și apoi, după ce ne procesăm dorința, vedem prietenii în rațiune prin calitățile noastre corectate? Apoi un nou Aviut (strat de dorință egoistă) revelat șterge din nou totul și din nou trebuie să trecem prin credință deasupra rațiunii?

Răspuns: Aviut nu șterge, ci pur și simplu te ridică pe un munte mai înalt de egoism și trebuie să mergi din nou prin credință deasupra rațiunii, dar deja cu o nouă raţiune.

Întrebare: Dacă, în ciuda egoismului meu, încerc mereu să mă conving că prietenii mei îmi sunt superiori, este suficient? Sau mai am nevoie de ajutor?

Răspuns: Începe cu asta și apoi vei vedea cum să procedezi. Vei fi ghidat de sus. Dar aceasta este cea mai corectă atitudine față de lume. Vei începe să vezi lumea corect, nu distorsionată de egoismul tău.

Din Convenţia Internaţională “Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/7/22, “Fiind în adeziune cu prietenii,” Lecţia 3

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este intenția unei dorințe anulate?

Răspuns: Intenția oricărei dorințe, dacă încercăm să începem să o examinăm, are ca scop să simțim Creatorul din ea.

Pentru a face acest lucru, trebuie să-i schimbați forma, conținutul, poate chiar puterea. Dar până la urmă, de aici începem.

Cum începe o persoană calea dezvoltării spirituale? Cu scopul, ţelul de a dezvălui Creatorul.

Din Convenţia Internaţională “Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/7/22, “Fiind în adeziune cu prietenii,” Lecţia 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cabala consideră omul și educația sa doar raportat la scopul creației. Existăm pentru a atinge un anumit scop și acesta nu este în viaţa noastră, ci în ceea ce dezvăluim în întreaga natură, care se numește Creator. În Cabala, conceptul de natură este echivalent cu conceptul de Creator.

Când ajungem la conexiunea cu întreaga natură, nu numai cu ceea ce vedem și observăm acum în lumea noastră mică, ci cu deplinătatea ei, începem să simțim că existăm etern și în perfecțiune. Acesta este nivelul pe care trebuie să-l atingă omul în timpul acestei vieți. Acesta este singurul scop al existenței noastre.

Iar educația noastră nu îi oferă asta unei persoane. O învățăm așa cum un animal își învață puii să supraviețuiască, să-și creeze o familie corect și să producă urmași. Deci, din generație în generație avem grijă de viața noastră la nivel animal.

Nu contează că tehnologiile noastre se dezvoltă, deoarece atât timp cât există organismul nostru animal, corpul nostru, dorim să creăm cel mai confortabil mediu pentru el. Prin urmare, acest nivel este animal și o persoană nu diferă de un animal.

De fapt, categoria de uman este cea pe care o putem dezvolta în noi, astfel încât să simțim o stare eternă, perfectă, în care fiecare dintre noi se ridică deasupra egoismului nostru mărunt și atinge simțirea generală a întregii naturi. Nimeni nu ne învață asta.

Dacă vrei să ridici o persoană, trebuie să-i arăți o perspectivă diferită, pentru ce merită să trăiești, spre ce merită să-ți îndrepți eforturile. Iar dacă toată această viață este doar în interiorul corpului animal, atunci nu-mi pasă de nimic: pot să sar de pe acoperiș, pot face tot ce vreau cu mine. Nimănui nu-i pasă de mine și nu-mi pasă de nimeni pentru că toți se simt ca niște mici indivizi.

Toate relațiile noastre în societate sunt construite pe aceasta: „Eu nu te ating, tu nu mă atingi”. Și acest lucru este complet greșit. De la o zi la alta, dezvăluim cât de universală este natura, cât de interconectați suntem într-un sat mic, cum funcționează efectul de fluture, responsabilitatea reciprocă și influența reciprocă unul asupra celuilalt.

Din partea naturii, descoperim că totul este interconectat și există într-o dependență atât de strânsă încât nu există nicio scăpare din asta.

Întrebare: Poate că încă nu suntem conștienți că legile interdependenței se aplică direct vieților noastre?

Răspuns: Chiar dacă suntem conștienți de ele, tot nu le putem controla. Mai mult, încă nu avem ocazia să ne apropiem de realizarea lor.

Știința Cabala este dezvăluită în timpul nostru, se ocupă de asta și ne poate oferi o astfel de oportunitate. Dar suntem abia la începutul drumului, iar omenirea încă nu înțelege ce este asta.

KabTV “Prim-plan. Generaţie” 8/24/09

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Neurofiziologii spun că omul este doar un animal confuz și că sentimentul de iubire este rezultatul unui cocktail de feromoni, dopamină și oxitocină.

Psihologii nu sunt de acord cu asta. Ei spun că simțirea iubirii este ceva mai mult decât suma componentelor ei: mentală, socială și așa mai departe.

Filosofii nu se ceartă cu nimeni. Ei spun că iubirea îl derutează pe om și este cauza tuturor prostiilor și a tuturor descoperirilor pe care le-a făcut umanitatea.

Cum definesc cabaliștii iubirea?

Răspuns: Cabaliștii definesc iubirea ca fiind cea mai înaltă conexiune a omului cu tot ce este în afara lui și îl face similar cu Creatorul.

Iubirea este un mijloc de a deveni asemenea Creatorului. Iubirea este ceva care există în afara noastră. Nu există iubire la un individ. Și, prin urmare, niciun fiziolog și niciun psiholog nu poate ști nimic despre asta. Ei se gândesc la toate doar pe baza feromonilor și altele asemenea.

Iubirea este calitatea exclusivă a Creatorului dată nouă și cu ajutorul ei ne putem ridica de la nivelul animal la nivelul uman. Omul este Adam. „Adam” din cuvântul „Edomeh” – asemănător Creatorului.

KabTV “Cabala Expres” 12/6/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ajungem la auto-anulare?

Răspuns: Ajungem la auto-anulare atunci când ne dăm seama de necesitatea ei, din faptul că aud de luni de zile despre asta. De fiecare dată când ascult, primesc câte puțin din lumina superioară.

Ca urmare, încep să simt cum mă afectează, cum se produc anumite schimbări în mine, ca un declic intern, un comutator și brusc îmi dau seama că nu pot trăi cu adevărat fără grup și că trebuie să mă anulez.

Pot să mă simt fie pe mine însumi, fie pe Creator. Și cum aș putea să simt Creatorul dacă nu am nici un instrument prin care să mă schimb? Așa că mă înlocuiesc pe mine însumi cu grupul. Și apoi, în acest grup, încep să-l percep pe Creator.

Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/7/22, „Anularea în fața prietenilor”, Lecția 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Astfel, fiecare ar trebui să se adune cu prietenul său și să vină pentru a auzi de la el un cuvânt [despre lucrarea Creatorului] și despre cum să–l găsească pe Creator. El ar trebui să se anuleze în fața prietenului său, iar prietenul său ar trebui să facă același lucru față de el, și la fel ar trebui să facă fiecare.

Apoi, când adunarea este cu această intenție, atunci „Mai mult decât vițelul vrea să sugă, vaca vrea să alăpteze”, iar Creatorul se apropie de ei și El este cu ei (Maor VaShemesh, „VaYechi”).

Acum ne aflăm într-o adunare a prietenilor. Trebuie să ne gândim tot timpul cum ne apropiem unul de celălalt, cum ne dorim un singur lucru: să începem să simțim revelația Creatorului în conexiunea dintre noi, nu în fiecare dintre noi, ci în conexiunea dintre noi. Acest lucru este foarte important!

Adică, nu vreau să revelez Creatorul în mine însumi, acesta este egoism. Uitați-vă pe unde trece granița dintre lumea noastră animală și cea spirituală! Vreau să-l descopăr pe Creator în conexiunea dintre noi, ca o calitate de dăruire și iubire, a mea față de toți prietenii mei.

Nu vreau revelația Creatorului pentru a-L vedea, pentru a-L cunoaște, pentru a-L înțelege și pentru a mă bucura de El. Acestea sunt calități egoiste ale unei persoane. Ar trebui să fie evitate. Încearcă să te controlezi; încearcă să te ridici deasupra sinelui tău.

Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/6/22, „Ne apropiem de Creator prin rețeaua de conexiuni dintre noi”, Lecția 1

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot ști că am corectat ceva? De unde provin sentimentele și mintea? Este corectare măsurabilă?

Răspuns: Încă nu știm cum să măsurăm ascunderea sau revelarea.

Suntem doar în senzații preliminare. Ele nu au încă acele forțe, a căror înălțime va fi determinată de noi ca fiind de a dărui sau de a primi. Nu putem face asta încă.

Totul depinde de intensitatea cu care lucrăm unul cu celălalt. În general, trebuie să ne consolidăm acțiunile pentru a ajunge la o stare în care să înțelegem cu adevărat calitatea conexiunii sau calitatea distanței dintre noi.

Întrebare: Cum putem înceta să ne identificăm cu egoismul nostru și cum ne distanțăm de el?

Răspuns: Pentru asta avem nevoie de practică. Din modul în care acționăm între noi, putem vedea dacă ne identificăm cu egoismul sau cu calitatea de dăruire și în ce măsură. Numai atunci vom putea să o măsurăm. Între timp, nu măsurăm, dar măcar începem să simțim mai mult sau mai puțin.

Totul depinde de noi. Dacă transpui știința Cabala în relațiile dintre prieteni, atunci vei vedea totul într-o formă practică și vei putea măsura, simți și apoi repeta. Și pentru a face acest lucru, trebuie să începeți să o implementați în conexiune cu fiecare dintre voi în grup.

Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/6/22, „Ne apropiem de Creator prin rețeaua de conexiuni dintre noi”, Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O persoană se poate restricționa pe sine doar în măsura în care își înlocuiește dorințele și intențiile cu cele ale grupului, cele cu un scop precis.

A te restricționa nu înseamnă că pur și simplu blochezi o anumită dorință. Trebuie să o înlocuiești întotdeauna cu ceva mai înalt și mai preferabil. Dacă este de dorit pentru tine să îți restricționezi dorințele egoiste, atunci vei obține acest lucru. În caz contrar, nu se poate realiza. Doar dacă grupul îți dă de înțeles că acesta este cel mai important lucru, vei fi capabil să-ți restricționezi ego-ul.

Întrebare: Această lege funcționează astfel oriunde se formează un grup?

Răspuns: Această lege funcționează în măsura în care doriți să o respectați. De aceea se spune că spiritualitatea este ascunsă. Este ascunsă pentru că trebuie să o dezvăluim prin aspirațiile noastre.

Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/8/22, „Absorbim măreția scopului de la prieteni”, Lecția 4

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ar putea profeții să greșească și, au existat profeți mincinoși?

Răspuns: Profeții falși sunt acei oameni care pur și simplu au știut să se expună publicului și publicul i-a crezut. Dar este imposibil de stabilit cine este un profet fals și cine nu.

Întrebare: De ce a existat o perioadă istorică atât de mare precum cea a profeților? Pentru ce a avut loc?

Răspuns:: Profeții sunt cabaliști care au atins nivelul de profeție, care au dezvăluit întregul univers și au lucrat pentru el.

Un cabalist care atinge Creatorul la un anumit nivel este numit profet. Prin urmare, nu orice cabalist este un profet, dar orice profet este un cabalist.

Un profet este cel care vorbește Creatorului. Ce înseamnă? Creatorul nu este un obiect material, este natura.

O persoană care pătrunde adânc în natură, în așa fel încât comunică cu ea bilateral, îi înțelege cauzele, consecințele, forțele pozitive și negative și simte această armonie a interacțiunii naturii în ambele direcții, este numită profet.

Întrebare: Se pare că poți vorbi cu natura. În sursele primare, se spune că îl poţi auzi pe Dumnezeu și se poate vorbi cu El. Există vreo diferență aici?

Răspuns: Da. Diferența este în profunzimea sau înălțimea înţelegerii naturii.

KabTV “Stări” Spirituale 12/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→