Comentariu: în urmă cu aproximativ trei mii și jumătate de ani, conform Torei (Exodul Capitolul 5), Moise a cerut de la faraonul Egiptului să elibereze poporul israelian din sclavie, în numele lui Dumnezeu. Dar Faraonul nu l-a ascultat și zece plăgi au căzut asupra Egiptului.

Din punct de vedere academic, se crede că nu a existat un astfel de eveniment și chiar dacă ar exista, nu a fost pe scara descrisă în Tora. În religie, desigur, nimic nu este testat, ei cred doar că s-a întâmplat. Cabala nu consideră deloc aceste evenimente ca evenimente istorice, ci afirmă că acestea sunt despre procesele spirituale prin care au trecut oamenii și Moise însuși.

Răspunsul meu: În primul rând, Tora nu vorbește despre diferiți oameni, ci despre problemele unice interne ale întregii omeniri. În al doilea rând, nu vorbim despre probleme fizice, deși s-ar putea să se fi manifestat într-un fel în viața materială. Dar nu despre asta este vorba.

Inițial, întreaga umanitate a fost creată dintr-o dorință egoistă de a primi plăcere. Această dorință trece prin anumite etape ale nașterii și dezvoltării sale până la punctul în care oamenii încep să înțeleagă că nu mai pot rămâne în egoism și trebuie cumva să iasă din el.

Grupul pe care Avraam l-a condus din Babilonul Antic în țara Canaanului, sau mai bine zis descendenții săi, fii nepotului său Iacov, au venit în Egipt. După cum este descris în Tora, au trăit acolo mult timp și au trecut prin diferite etape, bune și rele. Dar, în principiu, Tora vorbește despre stările interne ale acestor oameni.

Mai mult, atunci când vorbim despre oameni ca un număr mare, nu ne referim la numărul lor, ci la puterea lor spirituală. Adică, toate acestea trebuie percepute și cântărite în cadrul acțiunilor spirituale.

Același lucru este valabil și pentru execuțiile egiptene. Execuțiile sunt acțiuni în care o persoană sau un întreg grup se reunesc sub loviturile egoismului lor.

În primul rând, egoismul trebuie să pună presiune asupra lor. Prin urmare, când Faraonul, simbolizând ego-ul, îi înrobește și când se simt servili, sunt obligați să se conecteze cumva între ei pentru a se ajuta reciproc. La urma urmei, dacă cineva este bătut, începe să se micșoreze intern. Acest lucru îl aduce într-o stare complet diferită în care încearcă să se elibereze de ego. Această încercare de eliberare de egoism este calea de ieșire din Egipt.

Dar pentru a ieși din Egipt, acest grup trebuie să fie de acord și să fie dispus să se ridice deasupra ego-ului. Ca o uniune spirituală unică, numită Partzuf (sistem), ei trebuie să fie supuși unei purificări speciale a egoismului.

Întrucât această structură spirituală constă din zece părți, zece Sefirot, purificarea constă din zece eliberări din ego, care se numesc cele zece lovituri sau plăgi egiptene.

KabTV „Stări spirituale” din 30.01.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Odată ce fii lui Israel au primit permisiunea faraonului de a părăsi Egiptul, au părăsit-o în grabă. Cu toate acestea, faraonul a început să regrete că a lăsat oamenii să plece și și-a trimis armata în urmărirea lor.

Ce înseamnă în munca interioară a omului faptul că Faraonul a regretat ​​și de ce?

Răspuns: Omul care fuge de egoismul său trebuie să iasă o dată pentru totdeauna. Din el Senzația de graniță pe care o simte omul când o trece, este starea de trecere prin Marea Roșie.

Fii lui Israel simt în acel moment cea mai puternică creștere a egoismului, care îi obligă să se întoarcă înapoi și să se întoarcă în Egipt, la sclavia egoistă și, ca înainte, să cedeze ego-ului lor.

Nu știu ce să facă. Pe de o parte, sunt dornici să meargă acolo, pe de altă parte, sunt dornici să rămână aici. În această stare, ei stau în fața a ceea ce se numește marea furioasă, deoarece toate acestea se întâmplă în interiorul omuliu.

Întrebare: În interiorul omului sau al unui grup de oameni?

Răspuns: În interiorul fiecărei persoane din grupul de oameni care încearcă să se ridice deasupra egoismului pentru a se conecta și a fi în conexiunea dintre ei pentru a trece bariera egoistă.

Întrebare: Astfel, așa cum ne spune Tora alegoric, în fața lor se află marea, în spatele lor carul faraonului, iar Creatorul îi spune lui Moise: „Ridică toiagul tău”. Moise ridică toiagul, iar apele se împart în două. Ce inseamna asta?

Răspuns: Aceasta este aceeași tehnică ca atunci când omul avansează cu ajutorul unui toiag.

Toiagul înseamnă să meargă prin credință deasupra rațiunii. Toiag în ebraică este „Mate” (mai jos), adică mai jos decât părerea ta, rațiunea ta, egoismul tău. Trebuie să îți cobori egoismul atât de mult încât să ignori ceea ce îți spune și să treci deasupra lui. Această tehnică ajută omul să treacă prin Marea Roșie.

De îndată ce fii lui Israel au trecut deaî cealaltă parte, marea a revenit la starea sa normală și a înghițit toți egiptenii. Aceasta înseamnă că această condiție îi ucide pe cei care nu doresc să se deplaseze prin credință deasupra rațiunii în calitatea de dăruire, conexiune, deasupra egoismului lor. Adică nu veți avea realizări spirituale, nu veți putea traversa Marea Roșie. Nu veți putea să o traversați și să găsiți o calitate externă care este mai mare decât egoismul vostru. Prin urmare, toate dorințele noastre egoiste sunt înecate în mare.

Despărțirea mării simbolizează separarea dintre dorințele egoiste și cele altruiste. O parte din ele, dorințele altruiste, ies din mare și o altă parte, „egiptenii”, pier.

KabTV „Stări spirituale” din 02.02.2021

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Tora ne spune povestea când a venit faraonul rău și egiptenilor le era teamă de puterea evreilor. S-a luat decizia de a distruge băieții evrei și de a înrobi tot mai mult poporul evreu prin muncă, taxe etc.

Răspunsul meu: „Altfel ne vor înrobi”, au spus egiptenii. Și au avut dreptate.

Întrebare: De ce poporul evreu, fiind o forță atât de mare, nu s-a ridicat împotriva lor? S-ar fi putut răscula, negocia …

Răspuns: Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum! Evreii se luptă numai între ei. Nu au luptat niciodată cu nicio națiune în viața lor, deoarece lupta ar trebui să fie internă, nu externă.

Problema noastră este că trebuie să ne luptăm singuri. Trebuie să ne ridicăm la nivelul dăruirii, iubirii, conexiunii, la nivelul revelației Creatorului. Aceasta este victoria noastră, nu cucerirea altora. Nu există așa ceva. Care este scopul?

Egiptenii s-au opus evreilor, astfel încât să nu fie convinși sau supuși. Sclavia în Egipt este sclavia egoismului.

Evreii trăiau foarte bine, prosper și aveau absolut totul. Nu erau sclavi care „trudeau pământul”. Niciodată în istorie nu au trăit evreii atât de bine ca în Egipt. Când Moise a început să le spună ce ar trebui să realizeze, s-au gândit: „Avem nevoie de asat?”

Întrebare: Ce înseamnă că evreii au oftat din cauza muncii grele?

Răspuns: Aceasta este munca spirituală: astfel încât, în egoism, poți începe să muncești la dezvoltarea acțiunilor altruiste interne.

Întrebare: Deci au crescut intern până la vârsta de patruzeci de ani pe care ai menționat-o mai devreme?

Răspuns: Trebuiau să ajungă la asta. Și apoi și-au dat seama că, fiind printre egiptenii externi și interni, nu vor putea să o facă. Trebuie să iasă din Egipt din punct de vedere fizic și apoi pot ieși din el intern, moral. În cele din urmă, așa s-a întâmplat.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 12.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În povestea exodului din Egipt, există mai multe eroine care au contribuit într-un fel sau altul la eliberarea poporului. Una dintre ele este Batya, o egipteancă, fiica lui Faraon.

Când s-a anunțat că toți băieții trebuie uciși, mama lui Moise l-a trimis în josul râului. Batya știa că era un băiat evreu, dar îi era încă milă de el. Ce se întâmplă într-o persoană sau între oameni atunci când ceea ce este interzis și este clar că aceasta va fi urmată de pedeapsă, i se dă brusc un coridor subțire de mântuire?

Răspuns: Așa este întotdeauna. Dacă ajungi la disperare față de stările anterioare și nu mai vezi în ele vreo avansare, nicio ocazie de a continua calea spirituală, atunci apare o nouă forță de sus. Este de sus, pentru că vine de la Faraon.

Faraonul este o uriașă dorință egoistă a omului de a conduce, de a se bucura, de a se îmbogăți.

Dar a avut și o fiică, Batya. Batya înseamnă „fiica Creatorului” (Bet-Yod-Hey). Și există o continuare foarte interesantă a dezvoltării spirituale a umanității prin intermediul ei: ea salvează acest copil care plutește pe râu și îl îngrijește.

Îl îngrijește pe Moise cu ajutorul propriei sale mame, pentru că s-a oferit ca bona. Până recent se obișnuia ca o femeie din afară să îngrijească un copil.

Moise a crescut în palatul regal, în familia regală și a primit cea mai înaltă educație și creștere în acel moment. A fost numit fiul adoptiv al faraonului. Stătea în poala lui Faraon, jucându-se cu barba lui. Preoții faraonului au prezis că acest lucru nu este bun și că el va moșteni tronul. Dar bunicul său adoptiv îl iubea. Și Batya, desigur, a fost foarte mulțumită. Așa a crescut Moise.

Întrebare: Din punctul de vedere al timpului nostru, ce înseamnă că acest băiat se juca cu adversarul său și că îi plăcea?

Răspuns: Faraonul nu este încă un adversar. Moise este încă tânăr și crește în detrimentul faraonului. Natura noastră altruistă se dezvoltă la început tocmai în detrimentul egoismului. Se joacă cu egoismul, egoismul o cultivă și apoi devine adversarul egoismului.

La început, toate acțiunile noastre bune, altruiste, care se vor manifesta în noi, se nasc mici, egoiste. Mici, nu după vârstă, ci după dezvoltare. Și continuă să se dezvolte până la o anumită perioadă, până la a patruzecea aniversare.

40 de ani este nivelul Binei. Prin urmare, până la vârsta de 40 de ani, Moise a trăit și a fost crescut în palatul Faraonului. Și abia atunci a început să înțeleagă că nu poate continua să acționeze astfel, că trebuie să iasă de acolo. Urându-i pe egipteni pentru că i-au subjugat poporul, a descoperit brusc legătura lui cu poporul. Și nu doar cu oamenii, ci cu misiunea pe care oamenii ar trebui să o ducă.

Evreii sunt adunați din toate națiunile lumii pentru a  ajunge la revelația Creatorului, la calitatea de dăruire, iubire. Și Moise a simțit asta.

De la cea de-a patruzecea aniversare, nu mai auzim de mama lui adoptivă Batya. Și începe să-l trateze pe faraon într-un mod diferit, să-l chinuiască pe bunicul său adoptiv.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 12.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tora ne spune că la șapte săptămâni (49 de zile) după plecarea din Egipt, poporul Israel, câteva milioane, au ajuns la Muntele Sinai și au primit Tora. Există chiar o expresie în ebraică: Ma’amad Har Sinai – stând la Muntele Sinai.

De ce s-a întâmplat asta exact șapte săptămâni mai târziu?

Răspuns: Atât ar trebui să dureze ieșirea completă din Egipt adică prin atâtea stări ar trebui să treacă omul

Numărul șapte reprezintă gradul sau cea mai importantă parte a oricărui nivel. La urma urmei, există zece niveluri în total, șapte principale și trei suplimentare.

Cu alte cuvinte, în șapte așa-numite săptămâni, trebuie să facem o anumită muncă pentru a ieși din Egipt. În caz contrar, ce înseamnă „ieșire”? Doar că pleacă?

Aceasta este o muncă spirituală interioară atunci când omul trebuie să-și dea seama cum a fost exilat de calitatea Creatorului și cum trebuie să se apropie acum de ea. Deci, aceasta este o realizare foarte serioasă.

Întrebare: Ce este un „nivel” în dezvoltarea noastră spirituală?

Răspuns: Este nivelul de realizare a lumii superioare: următoarea revelație a egoismului, urcând deasupra lui și atingând Creatorul.

KbTV „Stările spirituale”, 09.04.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cabala s-a dezvoltat o anumită tradiție didactică pe baza faptului că există conținut, dar forma, metodele și comentariile la aceasta sunt determinate de către profesor însuși. În acest caz, suntem prea dependenți de personalitatea lui.

Și există o altă abordare atunci când formele și metodele de lucru sunt clar determinate, iar sarcina profesorului este să nu se abată de la ceea ce i s-a dat.

Cum este corect: să te concentrezi asupra factorilor personali ai unei persoane sau asupra tehnologiei recunoscute?

Răspuns: Nu cred că le puteți separa una de alta. Dar, din moment ce Cabala este o știință străveche care s-a conturat de-a lungul a mii de ani, este firesc să ne atașăm de acele mari personalități care au stabilit această structură.

Cabala a dezvoltat mai multe tendințe care s-au conturat în ultimii 500 de ani în Europa de Vest, statele baltice și Orientul Mijlociu și Apropiat. Fiecare dintre aceste regiuni include diferite subzone. Acestea sunt descrise în diferite surse și există mult material pe toate direcțiile de ramificare. Aceasta privește explicațiile din surse către consumatori.

Și dacă și personalitatea carismatică a profesorului se manifestă aici, atunci, desigur, el poate schimba ceva, poate compara și aplica. Nu cred că știința Cabala este o știință rigidă care nu poate fi schimbată și cumva adaptată publicului, profesorului, mai ales în timpul nostru. Principalul lucru este de a transmite esența sa, adică revelarea Creatorului către fiecare persoană din lumea noastră. Acesta este subiectul studiului ei.

Metodologia cabalistă se schimbă și se va schimba în continuare și trebuie să o privim foarte pragmatic și să nu intrăm în inerție.

KabTV “Curs Integral” 3/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spațiul tridimensional plus timpul, există aceste patru dimensiuni sau sunt o iluzie? Sunt sau nu acolo?

Răspuns: Aceasta este iluzia structurii noastre și de aceea simțim spațiul în acest fel și îl împărțim astfel.

Întrebare: De ce ni se dă această iluzie?

Răspuns: Nu putem exista într-un spațiu deschis în care nu există nici o bază de măsurare, pentru exprimarea a ceva. Prin urmare, cele trei axe și a patra, care este timpul sunt ceea ce avem nevoie pentru a nu vorbi deloc despre starea noastră.

Întrebare: Dar aceste trei axe, în principiu, caracterizează poziția actuală a unei persoane în spațiu. A patra axă este timpul. Există un trecut și un viitor. Chiar există sau nu?

Răspuns: Există în raport cu o persoană. Totul este doar în noi, la fel ca aceste axe. Iar ceea ce este în afara noastră, nu putem spune.

Întrebare: Dacă îmi amintesc trecutul sau mă gândesc la viitor, este ceva care mă afectează în momentul prezent?

Răspuns: Firește. De fapt, nu există timp. Acesta este sentimentul nostru pur subiectiv și îl împărțim în trecut, prezent și viitor.

Întrebare: Atunci sunt în trecut; este iluzia mea că sunt în prezent și simt așa, și simt în acest fel?

Răspuns: Măsurăm întotdeauna un lucru în raport cu celălalt.

Întrebare: Chiar au existat dinozaurii?

Răspuns: Nu putem vorbi despre ceea ce a existat și ceea ce nu există acum, pentru că este vorba despre simţirea unei persoane. O persoană face săpături, scoate câteva oase de acolo, le ia ca oase de dinozaur, le alcătuiește scheletele. Totul este frumos, bine. Dar aceasta este totul despre percepția noastră asupra lumii. Nu ne putem imagina altceva decât trecutul, prezentul și viitorul, iar persoana care observă toate acestea atribuie niște vectori acestor stări.

Întrebare: Dacă totul este caracterizat în raport cu o persoană, atunci în principiu, se poate deplasa dintr-un loc în altul, poate schimba locul și, în general totul se învârte în jurul său? Putem spune că nu omul este pe pământ, ci pământul și sistemul solar care se învârt în jurul lui?

Răspuns: Nu. Totul este în persoană, în simţirea sa. Niciun om – nicio lume.

KabTV “Cabala Expres” 4/12/21

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Filosofia justifică egoismul. Nu este o coincidență faptul că unul dintre teoreticienii paradigmei moderne postmoderne, José Ortega y Gasset, a spus: „Sunt eu și circumstanțele mele”. Nouăzeci și nouă la sută dintre oameni trăiesc acum după această formulă. Ce părere ai despre asta?

Răspuns: Încerc să trăiesc nu în funcție de circumstanțe, ci în funcție de modul în care Cabala o interpretează. Arată că lumea suferă schimbări foarte grave. Vedem asta în fiecare zi.

Dar apare întrebarea: Ce putem schimba? Pe de o parte, circumstanțele ne oferă un cadru în care putem acționa. Pe de altă parte, nu avem dreptul să fim de acord cu ele pentru că altfel natura noastră egoistă ne va conduce în astfel de stări din care s-ar putea să nu ieșim.

Prin urmare, conform înțelepciunii Cabala, trebuie să luptăm în continuare cu natura noastră, adică să o înțelegem, dar să nu fim de acord cu ea și să fim creativi cu privire la egoismul care stă la baza ei.

Cabala arată un mod foarte simplu de a face acest lucru, pe care nu l-am folosit niciodată. Dacă încercăm să ne conectăm corect, conform anumitor legi, vom ajunge la punctul în care vectorii noștri individuali se vor uni și vor deveni un vector comun.

În Tora, acest lucru este descris după cum urmează. A existat odată un mare suflet al lui Adam. Dar faptul că ar fi mâncat fructul interzis din arborele cunoașterii binelui și răului, adică a lăsat egoismul în el însuși, el s-a spulberat în părți minuscule – toate gândurile sale, toate dorințele. Firește, nu era o persoană, ci o imagine comună. Și noi suntem copiii lui, așa că suntem numiți „fiii oamenilor”, fiii lui Adam.

Aceasta înseamnă că în fiecare dintre noi există un suflet mic (sufletul înseamnă dorință și intenție). Dar toate sufletele noastre sunt împărțite: egoismul a intrat în această structură imensă, masivă, a rupt-o în bucăți și este între ele, ca marea, ale cărei ape despică pământul și formează un arhipelag. În acest mod suntem separați unul de celălalt.

Dacă ne dorim un viitor diferit pentru noi, unul exaltat, spiritual, atunci trebuie să transformăm această mare de egoism care ne separă unul de celălalt în opusul  acestuia, în conexiune între noi. Apoi vom ajunge la o altă dimensiune, o altă lume, în care intențiile și dorințele noastre egoiste nu ne vor separa, ci, dimpotrivă, ne vor conecta în mod altruist și ne vom aduna din nou într-o singură imagine a unui Om cu literă mare.

La asta trebuie să ajungem. Iar natura noastră ne împinge tocmai pentru că ne dovedește constant că în natura noastră actuală nu vom găsi nici pace, nici odihnă.

KabTV „Împreună despre lucruri importante” 18.07.2018

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În sursele primare este scris că anumite forțe trebuie distruse, șterse din memorie, de exemplu, forța lui Amalek (abrevierea „Al Menat Lekabel” care înseamnă intenția de dragul propriu). Dar nu este scris nicăieri că este necesar să exterminăm „mulțimea mixtă”.

Răspunsul meu: Puterea multitudinii mixte este aproape, în paralel cu acei oameni care părăsesc în mod constant Egiptul și se ridică deasupra egoismului în dorința lor de a se uni, de a iubi și de a-l dezvălui pe Creator în legătură dintre ei. Dar aceasta este lupta unei persoane cu propriile sale înclinații egoiste. Continuă de-a lungul istoriei până când sunt complet corectate.

Întrebare: Adică aceste forțe sunt ca niște lupi, ordonanți ai pădurii, care caută niște dorințe bolnave? Ajută un om să-și descopere intențiile?

Răspuns: Da. Nu avem dreptul să le distrugem. Trebuie pur și simplu să avansăm în ciuda rezistenței lor.

Chiar și în comunitatea noastră, vedem cum oamenii care sunt cu noi de mult timp se ridică brusc și încep să spună: „Băieți, acționați greșit! Trebuie să urmati o altă cale! Trebuie doar să îndeplinim poruncile, fără să ne adâncim în esența lor interioară! Doar așa putem face ceea ce trebuie făcut. ”

Și o spun din suflet. Pur și simplu nu ating un nivel superior al scopului dorit al poruncilor. Drept urmare, nu putem fi de acord cu ei și ei pleacă.

Întrebare: Multitudinea mixtă include oameni care cer în mod conștient plata de la Creator pentru acțiunile lor, altfel nu sunt pregătiți să lucreze?

Răspuns: Da. Dar care este motivul? Dacă o persoană ar inainta in credința deasupra rațiunii, ar găsi puterea de a acționa în continuare pentru dăruire, dragoste, adeziune și unitate. Și dacă nu se îndreaptă spre aceasta, întrucât această nevoie urgentă nu s-a maturizat încă în el, atunci nu are altceva de făcut decât să rămână în starea sa egoistă și nu are altă opțiune. Apoi devine Erev Rav (mulțime mixtă).

KabTV „Stari spirituale” 02.04.21

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu vei mai avea alți zei înaintea mea: sensul este că nu vei avea niciun alt indicator în lume care să te direcționeze către scopul vieții tale, spre scopul creaţiei. Nu va exista altă calitate înaintea voastră, cu excepția calității de dăruire și iubire, care este simbolul Creatorului căruia vă veți închina.

Ce înseamnă închinare? Să vezi acest lucru ca fiind cea mai mare valoare, de cea mai mare importanță!

Comentariu: Dar viața funcționează în așa fel încât, dimpotrivă, sunt sfâșiat de un milion de dorințe, atât ale mele, cât și ale celorlalți.

Răspunsul meu: De aceea vi se poruncește să vă asigurați că toate dorințele și mișcările voastre, în orice direcție, sunt legate de atingerea Creatorului. El trebuie să fie singurul tău scop în tot ceea ce faci!

Întrebare: Ce ar trebui să fac pentru asta?

Răspuns: În primul rând, ar trebui să doriți să se întâmple. Și apoi vedeți cum vă puteți aranja viața în acest mod.

Ca rezumat al vieții tale, trebuie să ajungi la concluzia că Creatorul va fi în fața ta ca partener apropiat, ca prieten, ca un conducător și condus de tine. Trebuie să intrați într-o astfel de conexiune de iubire reciprocă, de adeziune reciprocă, cu El, încât să nu existe altcineva în afară de El. El îți va prelua întreaga lume, inclusiv soția, copiii și pe șeful tău.

Comentariu: Dar trebuie să ajungem la acest lucru.

Răspunsul meu: Desigur. Pentru asta se dă viață!

Întrebare: Deci, ce ar trebui să fac?

Răspuns: Ar trebui să realizezi porunca „Nu vei avea alți zei înaintea mea”. În principiu, se realizează într-un grup, prin studiul Cabalei, atunci când o persoană începe treptat să înțeleagă cum să o implementeze. În general, întreaga știință a Cabalei este destinată implementării acestei porunci.

KabTV “Puterea Cărţii Zohar” #10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→