Întrebare: Mă tot gândesc cum pot găsi un grup de zece mai confortabil, unul mai carismatic. Nu sunt mulțumit de ceea ce am acum. Astfel de gânduri îmi vin când avem un atelier iar prietenii mei nu mă inspiră. Ce ar trebui să fac în acest moment?

Răspuns: Îmi pare rău să aud astfel de lucruri, este foarte trist. Ar trebui să percepem grupul de zece ca pe un fenomen divin al structurii unui univers complet, ideal. Faptul că mi se pare că unul are urechi strâmbe, că are nasul strâmb, altul are ochii încrucișați, că doarme, altul are nevoie să-şi testeze IQ-ul și așa mai departe, înseamnă că acesta nu este un grup de zece; nu, dacă îmi văd prietenii în acest fel.

Adică, ar putea fi un grup de zece, dar eu nu sunt în el. Ar fi mai bine dacă l-aş părăsi.

Întrebare: Depinde de o persoană, de rădăcina sufletului cuiva? Sau doar vede totul în acest fel, ca fiind negru?

Răspuns: El poate vedea grupul în acest fel. Dar, pe de altă parte, el trebuie să se încline treptat, chiar și într-un mod fizic.

Să spunem că ești acum printre cei nouă prieteni și că ești al zecelea, apoi îţi laşi capul sub genunchi și stai ca un cal care își coboară capul. Încercați acum să faceți asta, dar nu fizic, ci interior. Încercați să acceptați că tot ce este în voi este îngrozitor, urât și că tot ce este în prieteni este perfect.

Din emisiunea de pe KabTV “Profesor—Student” 07.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Rămâne omul liber dobândind natura Creatorului? Este scris că devine un sclav al Creatorului.

Răspuns: Acesta este scris pentru a ne arăta în ce măsură intrăm într-o stare diferită. Prin dobândirea proprietății dăruirii și a iubirii, proprietatea conexiunii reciproce, prin această proprietate de sprijin reciproc absolut, conexiune și obligații, semnăm un contract social complet diferit: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Toată lumea trebuie să atingă această stare. Făcând asta, începem să simțim libertatea absolută. Pare un paradox, prin alegerea principiului de a nu fi liber, omul intră în libertatea absolută.

Egoismul nostru este creat în mod intenționat în așa fel încât să ne împingă la necesitatea de a ajunge la conexiune cu ceilalți, astfel încât, în practică, „să ne iubim aproapele”.

Omul nu este liber, iar înclinația rea ​​este natura lui. Singura alegere liberă pe care o are din punctul de vedere al Cabalei este să înțeleagă acest lucru și să dorească să se ridice deasupra naturii sale, care este identică cu realizarea Creatorului.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: „M-am întors din moarte în sensul complet al cuvântului: am experimentat moartea clinică după ce am căzut de la etajul opt al unei clădiri. Am supravietuit. Ceea ce am văzut și simțit nu poate fi exprimat în cuvinte – a fost un sentiment de pace și dragoste. Genul de dragoste care nu există. Acum înțeleg că nu este groaznic să mori. Este mult mai rău să trăiești în această lume.

Puteți explica ce am văzut și de ce am fost readus în această lume? Și de ce suferim atât de mult aici dacă este atât de bine acolo? ”

Răspuns: Am experimentat și eu moartea clinică. Am simțit și eu această inspirație și această pace. Și ce? Încă trebuie să îndeplinim toate condițiile care ni se dau de sus, de la cel mai înalt nivel al naturii. Nu ar trebui să te oprești prea mult asupra acestui lucru.

Oricum nu o vei înțelege acum, nici nu o voi explica. Trebuie să trăiești conform legii, adică să încerci să rămâi în bine în ciuda a tot ceea ce natura trezește în tine.

Comentariu: Ce zici de faptul că omul trăiește cu această amintire despre cât de bine a fost și nu-i mai este frică să moară? Acest om nu se mai teme.

Răspunsul meu: Și aceasta i se dă acum. Destinul său este de a trece prin astfel de stări.

Întrebare: Ei bine, știi, există o mulțime de programe TV și cărți incredibile pe care oamenii nu le pot lăsă din mână, ele devin bestseller-uri. Acestea descriu modul în care omul se întoarce din lumea cealaltă și cât de bine a fost acolo: un tunel de lumină, dragoste și continuitate. Asta este totul pentru a ne calma?

Răspuns: Nu are nimic de-a face cu adevărul. Nici o legătură.

Comentariu: Acum frângi inimile oamenilor. Ei se țin de această noțiune.

Răspunsul meu: Principalul lucru este să îndulcești această viață a ta. Ei spun că viața de aici nu este atât de importantă, atâta timp cât ne așteaptă ceva mai târziu.

Nu vor exista piramide egiptene, concubine dansatoare sau altceva – nimic nu ne așteaptă acolo.

Întrebare: Dar ne spui în mod constant că, dacă ajungem în lumea spirituală, aceasta este o stare de iubire, o stare de dăruire, o stare de pace. Când spui asta, ce vrei să spui?

Răspuns: Lumea superioară este o stare de autoevaluare corectă. Adică, este mai mult ca o încercare, o evaluare psihologică foarte profundă a sentimentelor, gândurilor și acțiunilor tale din punctul de vedere al adevărului, care devine revelată atunci când te desparți de corp.

La urma urmei, ce înseamnă să trăiești sau să mori? Este vorba despre renunțarea la ego-ul tău. Abia atunci omul poate vedea nu prin ego-ul său, ci adevărata imagine a ceea ce se întâmplă în univers. Atunci poate vedea ceea ce se numește lumea viitoare, lumea superioară. Nu prin ego. Prin ego se vede doar această lume.

Întrebare: Deci, tu spui că de fapt că, treptat, dacă omul se desprinde de egoism, de acest corp, chiar puțin, poate experimenta deja stările care îi dau o astfel de impresie?

Răspuns: Da, poți spune asta.

Întrebare: Și adevărul, este de un miliard, de mai mult miliarde de ori mai mare decât toate acestea de aici?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și spui că omul poate ajunge la adevăr în această viață, în acest corp, în această lume? Chiar și într-o stare mult mai mare decât a simțit și visat?

Răspuns: Desigur! De un miliard de ori mai mare.

Acest lucru necesită o stare interioară specială a omului, a dorințelor, intențiilor, puterii sale. În caz contrar, îl va zdrobi. Prin urmare, omului nu i se permite să o experimenteze până nu dobândește în această lume ecranul – forța rezistenței la egoism – pentru a nu schimba aceste stări speciale cu ceva dulce. Apoi i se dă.

Comentariu: Spui că există pentru noi iubire, o fericire atât de mare, incredibilă, încât trebuie să …

Răspunsul meu: … fii pregătit pentru asta. Și omkul se pregătește pentru asta în lumea asta, dacă vrea.

Din emisiunea de pe KabTV„Știri cu Dr. Michael Laitman”, 02.02.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne putem agăța de prietenii noștri atunci când lucrăm în grupurile de zece, încât să ne infectăm de la ei cu o atitudine smerită față de profesor? Sau este imposibil?

Răspuns: Este posibil. Ne putem ajuta reciproc pe calea noastră spirituală și să înaintăm cu calm. Dacă o persoană care se află într-o coborâre se înclină în fața grupului, atunci grupul îi va arăta cum să înceapă să-l asculte pe profesor. Apoi, acest student poate primi același lucru precum restul.

Întrebare: Adică nu contează ce ești, cât de înțelept poți fi, sau dacă ai o inimă sensibilă. Dacă eşti cu dispoziția potrivită, poți primi absolut toate condițiile și te poți lipi de profesor?

Răspuns: Da. Aici nu contează dezvoltarea mentală.

Întrebare: Să presupunem că o persoană știe că încă nu are nici un fel de dezvoltare interioară, că este leneșă, dar chiar vrea să realizeze! Poate să se agațe de profesor cu această dorință și să obțină totul?

Răspuns: Numai prin intermediul grupului! Grupul este conectorul faţă de profesor, iar prin intermediul profesorului către Creator. Nu există alte căi.

Întrebare: Aceasta înseamnă că o persoană se plasează într-un grup, iar grupul îl ajută să-l audă pe profesor, să se lipească de el și să meargă spre Creator. Nu contează cine, ce și unde ești acum, chiar dacă ești pustnic. Dacă vrei, poți?

Răspuns: Am venit cu toții dintr-un sistem, grupul de zece, dintr-un suflet care a fost spart în mai multe părți. Prin urmare, adunându-ne în astfel de grupuri de zece, Îl revelăm din nou pe Creator și ne unim cu El.

Din emisiunea de pe KabTV “Profesor – Student” 07.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este bine când există libertate de exprimare în națiune. Trăim într-o țară în care pot scrie orice vreau. Înainte am trăit într-o altă țară, într-o perioadă în care cineva putea fi închis pentru aceste lucruri. Deci, este libertatea de exprimare un lucru bun sau un lucru rău?

Răspuns: Toată libertatea este relativă. Trebuie să corespundă în mod clar dezvoltării societății. Educația, restricția, tot ceea ce există, trebuie să ajungă la un sistem în care o persoană s-ar simți, pe de o parte, confortabil, pe de altă parte, liberă, iar pe de-a treia, în siguranță. Toate acestea sunt condiții contradictorii.

În general, rețeaua care trebuie creată în societate trebuie să fie foarte flexibilă. Dar, până în prezent aceasta rămâne o problemă.

Vedem că toate societățile luptă pentru pluralism, pentru presupusa libertate de opinie, pentru ca opinia sa să domine și așa mai departe. Adică libertatea în general, implică o luptă constantă.

Din emisiunea de pe KabTV “ Stări Spirituale” 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sute de mii de oameni au descoperit înțelepciunea Cabalei. Aceasta a devenit o revelație și o mare bucurie pentru ei. Dar se pare că nu este atât de simplu. Trebuie să găsim un profesor, nu doar să-l găsim, ci să stabilim o conexiune cu el.

Ce înseamnă conexiunea pe cale cu un ghid, un profesor?

Răspuns: Astăzi profesorul nu este neapărat cel care este lângă tine. Au existat odinioară locuri unde studenții locuiau cu profesorii lor. Acum, acest lucru nu este necesar, deoarece putem comunica foarte bine prin conexiuni virtuale.

Prin urmare, nu mai este necesar ca profesorul și elevul să fie în contact direct unul cu celălalt. Dar este nevoie de o conexiune cu profesorul pentru a învăța de la el.

Întrebare: Cum se construieşte această conexiune? Ce se cere de la un student și eventual de la un profesor?

Răspuns: Ideea este că există diferite tipuri de comunicare cu profesorul. Una dintre ele este obișnuită, ca la universitate, unde intri în sala de clasă, stai jos, participi la prelegeri, apoi treci examenele și pleci, practic fără niciun contact cu profesorul. Înveți din notele de curs, din ceea ce ți-a dat, dar nimic mai mult.

Există o conexiune mai clară atunci când profesorul influențează direct elevul și acesta se schimbă, ca urmare a acestui lucru. Mai mult, profesorul îl urmărește, îl educă individual, prezentându-i cerințe destul de serioase. Dar nu toată lumea este pregătită să le accepte.

Întrebare:: Dorința de a accepta aceste cerințe depinde de persoană sau de unii factori preliminari?

Răspuns: Da, există factori preliminari, dar nu sunt suficienți. Pentru a-i aduce la starea de a fi suficienţi, sunt necesare eforturile elevului însuși.

Din emisiunea de pe KabTV ”Profesor—Student” 02.07.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există vreo diferență între Tora orală și cea scrisă în ceea ce privește influența asupra unei persoane?

Răspuns: Desigur. Tora orală este mai înaltă decât Tora scrisă, deoarece este transmisă din gură în gură, adică prin ecrane comune între profesor și elev.

Întrebare: Chiar dacă ați dori, este imposibil să transmiteți acest lucru în scris?

Răspuns: Nu. Nimeni nu ar înțelege. Acestea nu sunt cuvinte.

Întrebare: De aceea Tora spune că este interzisă?

Răspuns: Ceea ce Torah numește interzis înseamnă imposibil, imposibil de transferat. Când oamenii au plecat în exil, au început să scrie totul pentru că era necesar să se salveze cumva ceva. A existat o asemenea dorință și s-a adoptat o lege care să permită înregistrarea.

Întrebare: De ce nu este clar ce este scris în Talmud, Mișna și Cartea Zohar?

Răspuns: Totul este clar în Talmud și Mișna. Totul este explicat acolo alegoric, în limbajul ramurilor.

Comentariu: Dar pentru o persoană care nu este în realizare, acest lucru este de neînțeles.

Răspunsul meu: Pentru o persoană care nu se află în realizarea spirituală sau care nu înțelege nici măcar aproximativ ceea ce se spune în toate aceste cărți, întreaga Tora, tot ceea ce descoperă este ca un manual despre biologie, zoologie, istorie sau un fel de de basm.

De fapt, Tora este o instrucțiune pentru corecta includere reciprocă și unificarea oamenilor, în care se manifestă Creatorul sau viața, care, în principiu, sunt aceleași. La fel ca atunci când celulele din corp sunt conectate, viața se manifestă pe sine în el, așa că atunci când oamenii se unesc între ei, forța vitală se manifestă la nivelul următor.

Există oameni care au atins acest lucru și l-au descris în scrierile lor. Prin urmare, tot ceea ce au afirmat ei se numește Tora scrisă.

Există lucruri care nu pot fi descrise. Ele sunt dezvăluite numai prin contactul interior dintre profesor și elev, care se numește cuvânt din gură (mi peh el peh). Aceasta este Tora orală.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări Spirituale” 03.06.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Veterinarii spun că animalele de astăzi au un număr mare de boli datorate depresiei. Exista un mic manual de 50 de pagini despre bolile animalelor de companie, iar acum acestea umplu 500 de pagini.

Am citit într-un manual veterinar rusesc: Animalele care au un intelect suficient de avansat se supără. Ca şi cum am vorbi de o persoană. Dacă vremea e întunecoasă şi e frig afară, ca şi în casă, ele stau supărate Dacă stăpanul se grabeşte atunci cand le plimbă, şi este ceva obligatoriu pentru el, şi nu simte nici o bucurie, animalele sunt supărate. Când stăpânul este prost dispus, nervos, animalul se simte singur.

Se pare că nu vorbesc despre animale, ci ca şi despre o persoană.

Răspunsul meu: Desigur, au un suflet.

Întrebare: Ei spun că le oferim totul. Adică sunt victime ale tuturor experiențelor, urii și a ceea ce se întâmplă în lume.

Răspuns: Animalele simt mult. Mult! Mult mai mult decât o ființă umană. Omul poate uita, poate fi distras, are astfel de sisteme. Dar animalele nu. Ele simt direct ceea ce are stăpânul. Și așa se întinde lângă tine, își pune botul pe picior și se uită în ochii tăi, și asta e, nu mai este nimic altceva pentru el. Tu ești zeul lui. Este înfiorător! Nu îl înțelegem, nu simpatizăm și îl neglijăm.

Întrebare: Pentru că nu ne simțim cu adevărat ca și cum avem un stăpân?

Răspuns: Da. Nu avem un astfel de exemplu.

Întrebare: Ce ne poate învăța asta? Ne putem simți responsabili?

Răspuns: În cele din urmă, toți ne influențăm reciproc. Cu toate acestea, natura vegetativă, animată și umană sunt legate. Deci, chiar și suferința lor este legată de a noastră și noi încă o simțim la nivelul nostru. Deci, există multe boli și multe probleme pe care le-am putea trata dacă am acorda atenție animalelor. Adică, prin animale pentru a vindeca oamenii, la acest nivel, nu am putut permite ca aceste depresii și toate aceste probleme să se răspândească mai departe. Dar nu putem aprecia și accepta. În inimile noastre, nu înțelegem pisicile sau câinii.

Întrebare: Putem spune că animalele au apărut de fapt pentru a ne vindeca de toate aceste situații?

Răspuns: Trebuie să acceptăm animalele care trăiesc lângă noi ca parte a noastră și să începem să ne dăm seama că ne putem vindeca și corecta prin intermediul nostru.

Întrebare: Deci, în general, îi umanizați?

Răspuns: Nu, doar înțeleg interacțiunea animalelor cu oamenii, cât de mult empatizează un animal și cât de mult îl completează pe om și trece prin el însuși experiențele și corecțiile umane.

Întrebare: Ce vrei să spui prin corecții?

Răspuns: Adică, dacă o persoană acordă mai multă atenție animalului care este lângă el, se va corecta pe sine prin intermediul animalului. De ce nu? În același timp, îi oferiți partea voastră: puțin din inimă, puțin din suflet.

Întrebare: Și după aceea, dacă trăiesc așa, încep să-i tratez încet pe alții?

Răspuns: Desigur. Și nu neapărat alții. Prin el, prin acest câine sau pisică sau orice ai. Îți arăţi atitudinea bună față de lume făcând asta! Aceasta este deja corectarea ta. Uită-te cum așteaptă acest lucru de la tine, cere-l. Nu au gânduri ulterioare; sunt încă la nivelul animalelor.

Cred că animalele, dacă le tratăm corect, ne pot ajuta să devenim oameni.

KabTV „Știrile cu Michael Laitman” , 02.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Viaţă nouă 1296 – Un ambasador al conexiunii
Dr. Michael Laitman în discuţie cu Oren Levi şi Tal Mandelbaum ben Moshe

În calitate de ambasadori ai conexiunii, învățăm că, dacă vrem să ne atingem obiectivele, trebuie să învățăm să ne conectăm. Chiar și gândurile unei persoane îi influențează pe cei din jur, ca să nu mai vorbim de acțiunile sale. Într-o familie care dorește să se conecteze, de exemplu, toată lumea acționează deschis și există o dorință reciprocă de a ajuta. Discutăm cât de bine se simte să împărtășim o masă împreună și ne gândim la modul în care putem crește sentimentul conexiunii dintre noi. Încercăm să aflăm despre conexiunea pozitivă prin negativitatea care apare între noi. Pentru a influența pe cineva, trebuie mai întâi să ne conectăm la el.

KabTV “Viaţă nouă 1296 – Un ambasador al conexiunii” 1/31/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Cu toți și-au ajutat prietenul” este cel mai important subiect, deoarece este dedicat integrării noastre reciproce prin care construim Partzuf-ul sufletului fiecăruia dintre noi și al tuturor împreună. Fără o astfel de integrare reciprocă, nu vom putea construi un vas spiritual și să simțim fenomene spirituale, forța superioară, Creatorul.

Pentru a realiza acest lucru, am nevoie de prieteni, nu doar pentru comunicarea externă, ci de cei cu care vom îmbina inima și sufletul și îi vom ajuta pe toți cei din grupul de zece să obțină impresii de la alții, să fie impregnați de calitățile lor. Deci fiecare va forma un Kli în care poate simți întregul grup de zece. Toată lumea îi va include pe toți și așa se va construi Kli-ul nostru.

Această muncă continuă până la sfârșitul corectării. Din ce în ce mai mulți oameni se reunesc, fiecare în grupul de zece, construindu-se. Și apoi grupurile de zece se conectează între ele. Când grupul de zece începe să se simtă ca unul, simte dorința și nevoia de a se uni cu alte grupuri de zece.

Aceeași metodă de conectare se aplică aici, iar Kli-ul crește și devine mai complex. Primul vas spiritual este format din zece prieteni, iar al doilea de douăzeci de oameni uniți, are deja puterea a o sută de oameni, deoarece este de zece ori zece, etc. Nu este o creștere liniară, ci exponențială.

Prin urmare, când ajungi la un grup, nu este suficient doar să înveți împreună cu prietenii tăi. Trebuie să fiu impregnat de calitățile lor și să adun aspirația specială către Creator de la fiecare dintre ei. Se pare că toți îi includem pe toți.

Altfel omul nu are suflet dacă nu îl construiește. Prin urmare, nu este suficient doar să fii într-un grup și să participi la toate activitățile. Principalul lucru este să încercăm să adoptăm aspirații pentru conexiunea noastră și pentru fuziunea cu Creatorul. Făcând acest lucru, construim o rețea de conexiuni între noi în care dezvăluim forța superioară în funcție de echivalența formei cu aceasta.

La congres, trebuie să încercăm să realizăm această integrare reciprocă, să ne ajutăm reciproc în acest sens. Acest lucru va fi facilitat de atmosfera generală, de participarea unui număr mare de grupuri de zece, precum și de conexiunea în cadrul fiecărui grup de zece, care va afecta pe toți, atât din mediul înconjurător, cât și din interior.

Așa îmi construiesc sufletul. Nu întâmplător cabaliștii au decis ca grupurile de zece, să se unească. În grupul de zece, fiecare se anulează pentru a se integra cu ceilalți, pentru a-și adopta calitățile și aspirațiile spirituale.

Nu-mi mai pasă de calitățile personale ale prietenilor mei, cu excepția aspirației lor pentru spiritualitate. Trebuie doar să fiu îmbibat de ei și să construiesc din ei primele nouă Sefirot ale sufletului meu. Eu însumi sunt ultima Sefira, Malchut, care se anulează pentru a primi primii nouă Sefirot de la prietenii și a le folosi pentru a construi Partzuful sufletului său. La fel procedează fiecare prieten din grupul de zece.

Și apoi suntem impresionați de ceea a construit fiecare prin integrarea reciprocă cu prietenii și avem un Partzuf spiritual real, independent, cu care continuăm aceeași construcție. Fiecare grup de zece încearcă să fie impresionat de alte grupuri de zece și să absoarbă aspirația lor către Creator și astfel,construim un suflet din ce în ce mai complex și mai mare până când construim întregul suflet al lui Adam HaRishon.

Din lecția zilnică de cabală din 24.02.2021, „Cu toți și-au ajutat prietenul”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→