O echipă este o rețea de conexiuni

Întrebare: Mulți psihologi spun că o echipă este un super-organism, o entitate vie separată. Aceasta este o rețea de conexiuni unde echipa în sine este mai mare decât suma indivizilor.

Membrii echipei trebuie să ajungă ei înșiși la acest sentiment? Sau nu este o organizație creată artificial, ci un model natural? Dacă noi ne conectăm corect la câmpul ei, cum ne conectăm la Internet, atunci echipa este un ghid.

Răspuns: Dacă noi suntem integrați corect cu echipa, începe să ne afecteze ca o forță superioară exterioară complet separată. Deși este creată de noi și noi interacționăm în ea deoarece noi cultivăm unitate în ea, ea ajunge deasupra noastră și ne influențează.

Întrebare: Asta înseamnă că echipa în sine este un conductor pentru a ajunge la un anumit scop mai elevat?

Răspuns: Pentru a ajunge la următorul nivel de conexiune.

Întrebare: Ce încep oamenii să simță prin această echipă? Este un fel de câmp de informație, o forță?

Răspuns: O singură forță care îi unește, care poartă informația nouă de la un nivel nou al naturii deoarece este forța conexiunii care nu există în societatea umană obișnuită.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/18/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O viață nouă 1169 – O educație pentru relații sănătoase

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moshe

O educație adecvată trebuie să aducă o persoană în punctul adevărului, adică recunoașterea răului care se află în interiorul propriei persoane. Realizarea relațiilor sănătoase necesită să ne schimbăm natura umană egoistă și să obținem puterea latentă de conectare care se găsește între noi. O conexiune ideală apare atunci când fiecare lucrează în beneficiul altora. Când fiecare își exprimă o atitudine de dragoste față de ceilalți, se va naște o nouă societate în care va exista sănătate, bogăție și fericire pentru toți.

Din „Viața nouă # 1169 – O educație pentru relații sănătoase”  KabTV, 24/10/19

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vedem că schimbările cardinale din istorie sunt asociate cu personalități speciale: Alexandru cel Mare, Napoleon, Lenin, etc. S-a schimbat ceva acum? Care este rolul liderului modern?

 Răspuns: Nu cred că rolul liderului va fi relevant în prezent. Acum va apărea rolul ideii. Lumea are nevoie de ea. Și dacă lumea acceptă această idee, începe să se schimbe în conformitate cu ea, atunci, desigur, va ajunge la nivelul următor de existență la nivelul de interacțiune integrală a tuturor cu toată lumea.

Întrebare: Un grup mic de oameni poate deveni un exemplu, un catalizator al schimbării, pentru întreaga umanitate?

Răspuns: În general, se poate. Dar pentru asta trebuie să lucreze bine singuri.

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV 30/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În prima jumătate a secolului al XIX-lea, lupta din interiorul poporului evreu a început să scadă și acesta începe să fie perceput ca un singur întreg. Cu toate acestea, apare o altă problemă, începe epoca Iluminării, dezvoltarea științelor, dobândirea drepturilor civile de către evrei și libertatea de mișcare.

Aceasta a dus din nou la o scindare între evrei: pe de o parte, societatea ortodoxă, iar pe de altă parte, oamenii care au început să părăsească religia. Adică a existat o respingere a percepției religioase a lumii.

De ce, pentru prima dată în istorie, evreii, precum și alte neamuri, au început să lase religia în masă și să se angajeze în știință?

Răspuns: Se datorează faptului că religia nu le-a explicat că iubirea pentru aproape este legea principală.

Urmarea religiei a constat doar în îndeplinirea rețetelor, a posturilor și a tot felul de sărbători.

Aceasta a obligat oamenii să respecte tradițiile dar, în același timp, nu a explicat deloc de ce era necesar și la ce ar trebui să conducă. Prin urmare, omul care nu a simțit de ce face aceste lucruri și ce scop pozitiv au, pur și simplu a renunțat la religie.

Întrebare: Cum a afectat această perioadă corectarea întregii umanități și ce rol au avut evreii în acest proces?

Răspuns: Cred că aceasta a fost o perioadă necesară, în primul rând, pentru că nimic nu se întâmplă în zadar. A fost necesar să ne supărăm și să tăiem împlinirea simbolică a legilor Torei, fără gânduri și sentimente, atunci când acestea au fost împlinite doar pentru că acest lucru trebuie făcut, scrupulos și mecanic. La urma urmei, acest lucru nu este ceea ce Creatorul cere de la noi, El ne cere să ne corectăm gândurile și sentimentele, mintea și inima.

Comentariu: În principiu, o astfel de abordare religioasă mecanică este destul de egoistă. Urmez tradițiile și pentru aceasta am dreptul la ceva din această lume și din cealaltă lume, mi se promite paradisul.

Răspunsul meu: Este o abordare egoistă, medievală, care nu a oferit unei persoane vreo dezvoltare. Desigur, marii înțelepți știau și înțelegeau de ce și în ce scop se întâmpla totul în acest fel, dar nu erau decât câțiva printre oameni.

Întrebare: A fost necesar, pentru că a menținut oamenii în limite și a dat un fel de încredere în viață?

Răspuns: Da, acest lucru a fost cerut de perioada respectivă de dezvoltare umană. Totul depinde de dezvoltarea dorințelor interioare ale persoanei.

Întrebare: De ce nu s-au dezvăluit toate aceste legi acum 1.000 de ani și divulgarea lor a avut loc tocmai în perioada scurtă a Cabalei Lurianice?

Răspuns: Există perioade de acumulare a unor tensiuni interioare la om și în societate, care apoi sunt eliberate, de regulă, într-un mod exploziv.

Din KabTV „Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel” 5/08/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Perceptie, Religie, Societate, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este unitatea adevărată?

Răspuns: Prin unitatea adevărată noi creăm o forță care este exterioară nouă. Dacă eu mă conectez cu tine, o forță comună care nu există în fiecare din noi apare între noi.

De fapt  mulțumită faptului că fiecare din noi este un egoist că atunci când fiecare din noi respinge egoismul nostru, intră în spațiul dintre noi și acolo o forță comună este creată din forțele noastre egoiste și noi ne concentrăm în ea și revelăm Creatorul.

Aceasta este o acțiune interioară.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Sunt relațiile financiare acceptabile într-o echipă?

 Întrebare: Nu este recomandat să avem relații financiare, să împrumutăm bani sau să primim servicii în cadrul echipei. Suntem cu toții în procesul de construire a conexiunilor calde. Pot relațiile financiare să aducă conflicte nedorite? Cât de critică este această situație?

Răspuns: Sută la sută, acest lucru nu ar trebui să se întâmple.

Acest lucru ar trebui suprimat de prietenie. Adică, îmi poți face un cadou la ziua de naștere, să zicem, o sticlă de whisky și îți voi aduce ceva cadou. Cu toate acestea, nu pot exista relații pur financiare și dependențe. Nu au loc în echipă.

Acestea sunt condițiile pe baza cărora apare grupul. Dacă există astfel de excese, acestea trebuiesc oprite imediat. Astfel de oameni ar trebui îndepărtați imediat din grup.

Întrebare: Chiar și așa? Adică, dacă dintr-o dată doi oameni au intrat în contact financiar, cineva a dat un loc de muncă cuiva?

Răspuns: Acesta nu mai este un grup, nu există relații de prietenie între ei.

Întrebare: Dacă eu sunt șeful și el este subordonatul meu, nu mai putem fi în același grup?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Ne putem oferi servicii unul altuia?

Răspuns: De asemenea, în rare ocazii. Depinde de serviciile prestate.

Comentariu: De exemplu, cineva este instalator și cineva este dentist. Se ajută reciproc, își oferă unele reduceri pentru serviciile lor. Până la urmă, astăzi nu există încredere în nimeni. Dacă apelezi la un instalator, mergi să-ți dai seama la ce va face el. Și astfel, am deja un prieten.

Răspunsul meu: Nu știu. Nu e simplu. Cel puțin în primele etape, este mai bine să obținem ajutor de la alte grupuri. Nu confundați relațiile noastre interne cu unele externe oportuniste.

Din „ Management Skills”  KabTV 18/06/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu mesaj pe Israel Hayom “Nu treceţi cu vederea mesajul de Tisha B’Av ”

Nu ar trebui să jelim distrugerea Templului, ci mai degrabă ruina unității noastre, a iubirii noastre frățești și a abandonării sarcinii noastre de a ne uni ca unul și a fi un model pentru națiuni.

Acest miercuri, 29 iulie, va fi 9 al lunii ebraice Av. În acea zi, ambele Temple au fost distruse, iar evreii au fost exilați din țara lor. La primul exil, au fost deportați în Babilon, de la care s-au întors după 70 de ani cu binecuvântarea regelui persan, Cyrus cel Mare și o scrisoare care le-a acordat sprijin imperial în reinstalarea ţării și în reconstruirea Templului.

Poporul evreu și-a câștigat naționalitatea când s-a unit „ca un singur om cu o singură inimă” la poalele Muntelui Sinai. Când s-au unit și au devenit o națiune, au fost de asemenea încredințați să fie „o lumină pentru națiuni” și anume să facă din unitatea lor un exemplu pentru restul națiunilor, astfel încât și ei să se poată uni.

Cererea ca evreii să fie model de unitate, a devenit de atunci nucleul tuturor urilor evreiești, atât emanate de la alte națiuni, cât și de la evreii care au respins ideea de unitate și au dorit să-și urmărească propriile agende (ca apoi să devină eleniste).

Acum două mii de ani, ura în interiorul poporului evreu a devenit atât de aprigă, încât s-au închis în capitala lor, Ierusalim (cu legiunea romană atacând din afara zidurilor), s-au sacrificat unul pe celălalt, și-au ars reciproc rezervoarele de alimente și au făcut mult mai ușoară opera generalului Titus, când a decis în sfârșit să cucerească orașul și să distrugă Templul.

Ziua în care romanii au pășit în Templu și au pecetluit înfrângerea evreilor, a devenit de atunci o zi de doliu. Dar nu trebuie să jelim distrugerea zidurilor sau sfărâmarea altarului. Ar trebui să plângem în schimb ruina unității noastre, iubirea noastră frățească, renunțarea la sarcina noastră de a ne uni ca un singur om cu o singură inimă și a fi un model pentru națiuni.

Când Hitler a explicat în Mein Kampf de ce urăște evreii, el și-a expus dezgustul faţă de antipatia lor unul față de celălalt. „Evreul este unit doar atunci când un pericol comun îl obligă să fie, sau îl atrage o pradă comună; dacă aceste două temeiuri lipsesc, calitățile egoismului cel mai crud există în ei ȋnșiși”, scrie el.

Numeroși alţi antisemiţi au scris și au vorbit în mod similar despre poporul evreu. Ei nu ar dedica o asemenea atenție urii evreilor unul față de celălalt, dacă nu s-ar așteptau ca evreii să simtă altfel față de frații lor.

Astăzi, încă o dată, diviziunea și ura internă sunt răsunătoare, atât în Israel, cât și în afara ei. Grupurile evreiești anti-evreiești devin din nou din ce în ce mai furioase și strigă cu indignare dreaptă că doar calea lor este corectă, că evreii cu alte păreri sunt ignoranți și inferiori. Nu își dau seama că afirmarea lor în ochii națiunilor, la care tânjesc cu atâta disperare, nu depinde de ideologia lor, ci de unitatea lor, tocmai cu acei frați pe care îi urăsc.

Din perspectiva lumii, nimic nu s-a schimbat. Avem încă, sarcina de a fi o lumină pentru națiuni, dând exemplu de unitate și suntem încă urâți pentru că arătăm contrariul. Vasily Shulgin, un membru superior al Parlamentului rus înainte de revoluția din 1917 și un auto-proclamat antisemit, a scris în cartea “Ce nu ne place despre ei “…: „Evreii din secolul XX au devenit foarte deștepți, eficienți și viguroși la exploatarea ideilor altor oameni. Cu toate acestea, „protestează el, aceasta nu este o ocupație pentru profesori și profeți, nu este rolul călăuzelor orbilor, nu este rolul purtătorilor de șchiopi.”

Adânc în interior, fiecare evreu se simte dator faţă de lume. Adânc în interior, simțim chemarea vocației noastre. Dar niciodată nu ne vom ridica la ȋnălţimea sarcinii noastre, prin a ne urî unii pe alții. Vom face acest lucru numai dacă arătăm lumii că, deasupra dezacordurilor noastre acerbe, ne iubim ca ȋntr-o familie. Deși nu putem fi de acord cu nimic, formăm o uniune mai puternică decât orice dispută.

Sciziunile dintre noi sunt vehiculul prin care putem arăta lumii ce înseamnă unitatea, dar numai dacă dăm curs provocării și ne unim deasupra lor. Dacă facem acest lucru, lumea va vedea că unitatea este posibilă, oricât de adâncă ar fi prăpastia dintre oameni și națiuni. Dacă continuăm să evităm unitatea, lumea ne va blama pentru răspândirea diviziunii în lume și ne va face să plătim pentru suferința ei.

Filed under: Antisemitism, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Problema revenirii

Întrebare: De ce, chiar și în vremurile noastre, evreii religioși care trăiesc, să zicem în America, nu se mută în Israel? Care este motivul?

 Răspuns: Există două motive. Primul motiv este că evreii americani nu au niciun stimulent religios să trăiască aici. Este suficient ca ei să vină aici o dată pe an. Mai mult, astăzi nu este deloc o problemă. Practic, vin aici de trei ori pe an pentru trei sărbători majore.

Al doilea motiv este că se spune că evreii se vor întoarce în țara sfântă împreună cu Mesia (cu izbăvitorul), dar el nu este acolo. Deci, dacă nu este acolo, atunci unde să mă duc? Nu voi încălca porunca de bază pentru a mă întoarce.

Adică, întoarcerea când ești pregătit să pleci este o mișcare anti-religioasă, sionistă. Și în sens religios, evreii vor ajunge și vor popula Țara lui Israel împreună cu Mesia.

Comentariu: Cu toate acestea, aici trăiesc mulți evrei religioși.

Răspunsul meu: Diferite tendințe religioase interpretează întoarcerea în moduri diferite.

Întrebare: Care este motivul pentru care multe mișcări religioase și non-religioase, inclusiv popoarele lumii, cred că locul evreilor este în Țara lui Israel?

Răspuns: Ar trebui să fie așa. Practic, oamenii ar trebui să se întoarcă în țara lor. Așa spune Tora, toți profeții spun așam deci înapoi în zilele în care am fost expulzați din casele noastre. La urma urmei, exilul babilonian a avut loc la vremea profeților care ne-au readus din Babilon în această țară în perioada dintre Primul și al Doilea templu.

Din „Analiza sistematică a dezvoltării Poporului Israel” a KabTV, 8/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune că progresul spiritual l-a împins pe Mihail Lomonosov, care s-a născut într-o familie de pescari săraci, să părăsească satul natal și să meargă pe jos la Moscova. Să spunem că oamenii nu au o astfel de trezire, nu există o astfel de aspirație, dar în același timp ne pot asculta acum. De unde ar putea începe? Ce îi poate activa?

Răspuns: Dacă au o astfel de înregistrare informațională pe care ar trebui să o activeze, atunci o activează și, dacă nu, atunci nu. Acesta este destinul.

Întrebare: Ei spun că 50% din destinul tău poate fi schimbat cu siguranță, iar 50 la sută dintre evenimente sunt cele pe care trebuie doar să le accepți. Nu sugerez că acest lucru este corect. Dar, se dovedește că tot ce se întâmplă în viață poate fi schimbat?

Răspuns: Nu. Poți fi doar ceea ce ai înregistrat informațional în starea ta inițială. Aceasta conține toți pașii pe care trebuie să îi parcurgi în drumul către starea finală absolută. Dar poți accelera această cale, să ți-o faci mai convenabilă și, cel mai important, să o faci singur. Înțelegând asta, te poți bucura.

O astfel de înțelegere a căii vieții, când devii om al viitorului, este o mare plăcere. Îți oferă împlinire și creativitate. Dar, în general, continui iar și iar să traduci în realitate înregistrarea informațională care a fost inițiată în tine de la început.

Kab Tv „Împreună despre lucruri importante” 14/07/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principiile de formare a unei echipe: Menținerea spiritului echipei

Întrebare: A noua regulă: menținerea spiritului echipei.

În timpul întâlnirilor noi trebuie să ne ridicăm deasupra sentimentelor noastre și să interacționăm cu membrii echipei indiferent de stare noastră adevărată, adică să jucăm starea la care vrem să ajungem. Joaca unei stări mai perfecte atrage forțele asupra noastră care ne schimbă.

Ce sunt aceste forțe? Cum putem să jucăm artificial aceste stări?

Răspuns: Este necesar să subliniem asemenea condiții și exerciții pentru a provoca aceste stări și să încercăm să le analizăm mai tărziu. Aceasta este o practică psihologică de grup.

Întrebare: Principiul “obișnuința devine a doua natură” poate intra în acțiune aici? Faptul că noi începem artificial să cultivam aceste stări și să ne ridicăm deasupra sentimentelor și resentimentelor noastre poate deveni obișnuință?

Răspuns: Obiceiul este bun atunci când sunt perturbări care sunt pe aceleași nivele, în aceleași condiții. Cu toate acestea, dacă sunt interferențe în creștere și cu alte condiții, atunci obiceiul nu va ajuta mult. Aici ai nevoie de influența echipei, a mediului.

Întrebare: Metoda în sine este cuprinsă din modelarea conexiunilor corecte, descrierea lor și încercarea de a ajunge la aceste conexiuni prin aceleași mijloace?

Răspuns: Da. Cu toate acestea, noi trebuie să înțelegem că într-o asemenea echipă noi creștem constant și constant generăm nivele noi de interacțiune integrală. Prin urmare, nu este o treabă mecanică.

Întrebare: A zecea regulă: stabilește un cadru de comportament, un sistem de control și încurajează controlul de sine.

În prima etapă, controlul ar trebui să fie furnizat de către integrator, sau noi ar trebui să alegem indivizi responsabili din echipă în sine și apoi să îi schimbăm constant astfel încât nu va fi niciun detest pentru ei de la ceilalți?

Răspuns: Eu cred că este mai bine din echipă în sine. Echipa trebuie să schimbe constant rolurile între membrii săi. Apoi toată lumea vă înțelege ce li se cere lor și altora. Și instructorul stă în afara echipei și vede cum lucrează ei.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/18/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→