Michael Laitman, pe The Times of Israel: “O trezire grea – Există antisemitism în Stânga”

Raportul din 2022 al Comitetului de planificare a politicilor Institutului de Politici ale Poporului Israel (JPPI), intitulat Evaluare anuală: situația și dinamica poporului evreu, a dezvăluit multe lucruri despre starea actuală a evreimii mondiale. În special, a recunoscut un adevăr dureros: deși există antisemitism la dreapta, există mai mult în stânga, este mai sinistru și mai instituționalizat. Acum putem vorbi despre pericolul care pândește evreii din stânga „iluminată”.

Poate fi surprinzător dar SUA, Franța, Marea Britanie și Germania, cu siguranță printre fortărețele democrației, sunt și cele mai active focare ale antisemitismului de astăzi. Acest lucru este adevărat nu numai în ceea ce privește atacurile antisemite, ci și, poate în principal, în ceea ce privește justificarea ideologică a urii față de evrei, statul evreiesc și excomunicarea acestora din cercurile societății.

De exemplu, raportul vorbește despre „Normalizarea discursului antisemit”, unde „Discursul antisemit devine normalizat și pătrunde în politica națională de masă în campusurile universitare și pe stradă”, cu „o creștere clară a anti-israelienilor sau antisionismului” expresii de la grupuri progresiste care au trecut semnificativ pe teritoriul antisemit.”

Mai rău încă, „Politica de identitate în discursul progresist plasează evreii în tabăra „opresorilor” (culoarea albă a pielii, privilegiul social și puterea). Pe această bază, sprijinul evreilor pentru Israel este uneori echivalat cu complicitatea cu politicile rasiste.”

Europa de Vest de asemenea, se confruntă cu antisemitismul „progresist”. În Franța, musulmanii și progresiștii se ridică deasupra prăpastiei ideologice dintre ei și se unesc pentru cauza „nobila” de a ataca Israelul și evreii. „Recunoașterea tot mai mare a rolului cardinal al antisemitismului islamist în renașterea iudeofobiei este contestată de ideologia „trezită” și de mișcarea de intersecționalitate, care a sărit de la teoria academică la activismul politic de stânga” detaliază raportul. „Această ideologie încorporează un corpus post-modern de teorii, o fuziune a ideilor neo-marxiste ale școlii de la Frankfurt și „teoria franceză” care a adunat un camion academic considerabil (sic) în Statele Unite începând cu anii 1980. Lupta comună împotriva imperialismului, colonialismului, capitalismului și stratificării larg răspândite de clasă s-a manifestat astfel într-o convergență de lupte între stânga radicală și islamul radical și în unele cazuri, s-a tradus în antisemitism virulent.”

Peste canal, Marea Britanie se confruntă cu propriul val de antisemitism trezit. „Comunitățile evreiești percep o lipsă de sprijin în combaterea fenomenelor antisemite”, spune raportul, „în special în cercurile de stânga progresiste. Evreii britanici se confruntă cu o încadrare frecvent impusă a evreilor în discursul progresiv. Această încadrare este un obstacol în lupta împotriva antisemitismului și contribuie în mod semnificativ la eșecul de a recunoaște și de a rezista împotriva antisemitismului în rândul stângii mai largi.”

Mă bucur că mantia civilității a fost ridicată, sau măcar începe să fie ridicată de pe fața Stângii. Națiunile „civilizate” și „iluminate” au fost întotdeauna cei mai mari asupritori ai noștri. Acest lucru era adevărat în antichitate, când Babel a demolat primul Regat al lui Israel, iar Roma l-a demolat pe al doilea. A fost valabil și în Evul Mediu târziu cu Inchiziția spaniolă și în secolul următor cu cel de-al Treilea Reich al Germaniei.

După cum detaliază raportul, personalitățile publice de Stânga nu se prezintă ca fiind antisemite. În schimb, își ascund veninul în spatele unor argumente înalte de nedreptate față de palestinieni, migranți, oameni de culoare, grupuri de populație defavorizate, egalitate de gen și tot ce ține de politica identității. Cu toate acestea, vinovatul implicit și uneori explicit se va dovedi aproape întotdeauna cumva a fi evreu, evreii în ansamblu sau statul evreu.

Acesta nu este antisemitism de stradă, din partea populației; este antisemitism instituțional, antisemitism ca politică și ca instrument politic. Antisemitismul de pe stradă este violent și poate duce la omucidere. Antisemitismul instituțional este suav și poate fi genocid.

Pe lângă faptul că observă creșterea antisemitismului în Stânga, raportul notează și dezbinarea din cadrul comunității evreiești, în special în ceea ce privește abordarea antisemitismului. Voi aborda această problemă într-una din postările mele viitoare, dar ar trebui să subliniez aici că alăturarea de rândurile Stângii nu îi va salva pe evrei de biciul când bate. Acum că este clar că antisemitismul se răspândește în toate părțile societății și în special în țările democratice, este timpul pentru unitatea evreiască ca antidot pentru ura față de evrei.

Puteți găsi mai multe despre antisemitismul contemporan și istoria sa în cărțile mele, New Antisemitism: Mutaţia unei ri longevive  și Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Cu un strop de sare”

Președintele american Joe Biden a declarat joi că „riscul de „Armagedon” nuclear este cel mai mare în ultimii 60 de ani, după ce președintele rus Vladimir Putin și-a reînnoit amenințările în timp ce armata sa se retrage din Ucraina”. Cu toate acestea, potrivit unui articol publicat în Los Angeles Times, declarația „părea să depășească evaluările serviciilor de informații din SUA”. De fapt, „oficiali ai securităţii naționale spun că nu au nicio dovadă că Vladimir Putin are planuri iminente pentru o lovitură nucleară”. În acest caz și eu cred că ar trebui să luăm declarațiile ambilor lideri cu un strop de sare.

În cele din urmă și rușii se tem de consecințele folosirii armelor nucleare. Omenirea nu a văzut niciodată cum arată un război mondial nuclear. Precedentele de la Hiroshima și Nagasaki, oricât de oribile au fost, sunt nimic în comparație cu distrugerea masivă și prelungită pe care o va provoca un război mondial nuclear, mai ales având în vedere puterea bombelor atomice și cu hidrogen de astăzi.

Amenințările Rusiei și ale aliaților săi sunt deranjante, dar cred că aceasta este intenția lor – de a demoraliza și de a speria. Nu cred că există o intenție reală de a folosi focoase nucleare tactice sau orice alt tip de arme nucleare.

Dacă omenirea se cufundă într-un război mondial nuclear, nu avem idee unde ne va duce sau cum se va sfârși. Cred că toată lumea realizează acest lucru și va acționa în consecință. Pur și simplu sunt prea multe în joc, prea multe de pierdut pentru a paria pe un război nuclear.

În plus, un astfel de atac ar întoarce întreaga lume împotriva agresorului. Nicio superputere, oricât de puternică și oricât de înarmată, nu poate rezista întregii lumi. Prin urmare, amenințările cu utilizarea armelor nucleare și declarațiile descurajatoare despre un posibil Armaghedon nuclear sunt în opinia mea nerealiste, cel puțin în acest moment.

Acestea fiind spuse, în ansamblu lumea se mișcă cu siguranță într-o direcție negativă. Dacă nu putem înțelege că războiul nu este calea de a obține beneficii politice sau economice în aceste zile, în cele din urmă ne vom arunca într-un al Treilea Război Mondial.

Evoluțiile din Ucraina ar trebui să ne îngrijoreze pe toți și să ne încurajeze să cultivăm conexiuni mai puternice între toate părțile umanității, pentru a evita o posibilă prăbușire a societății globale.

Dacă putem învăța lecția din acest război dureros, poate că va da un sens mizeriei pe care milioane de oameni o trăiesc. Dacă nu putem învăța din el, vom avea nevoie de un alt război, cel mai probabil unul mai crud, pentru a accepta că trebuie să depunem armele și să tratăm omenirea așa cum este cu adevărat – o singură entitate ale cărei părți sunt interconectate și interdependente.

În cele din urmă, vom afla că războiul nu este calea. Sper doar să învățăm asta dar nu printr-o încercare nucleară.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că o persoană nu simte majoritatea schimbărilor. Poate o persoană să influențeze cumva acest proces?

Răspuns: O persoană nu poate influența în nici un fel ceea ce nu simte! El nu are nicio abordare în acest sens. Prin urmare, suntem complet neputincioși aici.

Întrebare: În principiu, o persoană nu simte nicio știință. Dar se duce la universitate, i se dă o abordare, începe să o încerce și, treptat, sentimentele sale se construiesc în același fel ca și înțelegerea.

Poate exista aici vreo abordare pentru a simți corect schimbările, următoarele stări și următorul obiectiv? Sau pur și simplu alergăm așa cum am făcut-o întotdeauna și asta e tot?

Răspuns: Ne grăbim prin eter cu o viteză extraordinară și totul se mișcă, nimeni nu știe încotro. Cum, de ce și ce se va întâmpla în clipa următoare nu știm. Prin urmare, toate mișcările noastre se bazează doar pe presupunerea că viitorul va fi aproximativ la fel ca trecutul, cu o mică marjă de eroare. Acesta este modul în care trăim.

Din „Kabbalah Express” de la KabTV 23/09/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Învățătorul dvs. Rabash a scris că rugăciunea este o lucrare a inimii și inima sunt toate dorințele unei persoane. Cum poate o persoană să lucreze cu dorințele sale dacă acestea nu sunt sub puterea ei? Cum le poate controla?

Răspuns: Rugăciunea este un apel la Forța superioară, adică la forța generală a naturii, pe care o numim Creator. Înțelepciunea Cabala explică modul în care trebuie să ne acordăm cu natură pentru a primi răspunsul corect de la ea, iar apoi natura ni se va dezvălui.

Prin urmare, trebuie să ne schimbăm dorințele în așa fel încât ele să ne îndrume către dăruire.

Comentariu: Se dovedește că dacă deschid o carte de rugăciuni și scrie ce trebuie să cer, dar vin într-un loc al rugăciunii și am alte dorințe, alte probleme în inima mea, atunci există disonanță.

Răspunsul meu: Rugăciunea este ceea ce simte inima ta. Prin urmare, este necesar să vă acordați pentru a simți: „Ce își dorește inima mea acum?”

Acele rugăciuni pe care marii înțelepți le-au scris sunt cele la care trebuie să ajungeți. Ei au descris senzații dezirabile, impulsuri dorite în inimă pe care ar trebui să le simți.

KabTV “Stări Spirituale” 9/25/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că o persoană se trezește dimineața și vede că lumea sa s-a întors cu susul în jos. Nu a mai rămas nimic din ceea ce a fost acolo ieri. Există o realitate complet diferită cu care trebuie să ne confruntăm acum. Care ar trebui să fie atitudinea cuiva? Cum poți accepta corect acest lucru?

Răspuns: Închide ochii, du-te înapoi în pat și dormi. Acesta este cel mai sănătos, cel mai corect lucru pe care îl poți face. Ce mai rămâne de făcut? Nu cunoașteți lumea nouă, ce se întâmplă sau chiar dacă este realitate sau vis. Mai mult, ce urmează?

Întrebare: De fapt, frica și dorința de a te ascunde sub pătură sunt naturale. Trebuie să depășim acel ceva, să-l vedem din altă parte sau să continuăm cu ochii închiși?

Răspuns: Asta facem de obicei. De ce intrăm constant în tot felul de jocuri de noroc, războaie sau probleme? Pentru că închidem ochii și nu vrem să tragem concluziile corecte. Prin urmare, toată viața ne repetăm greșelile trecute, doar că o facem la nivelul următor.

Întrebare: Să spunem că ieri am intrat sub pătură și astăzi m-am săturat să stau în pat. Vreau să trag concluzia corectă. Cum o abordez?

Răspuns: Așează-te și scrie-ți toate problemele de astăzi – ce crezi despre ele, cum le vezi sau orice altceva. Și apoi scrieți răspunsurile în măsura în care puteți înțelege; scrie ce poți face în privința asta și vezi ce urmează.

Comentariu: De exemplu, văd că nu înțeleg nimic. Sunt multe probleme și nu îmi dau seamade nimic. Ca să nu mai vorbim de unele probleme globale asupra cărora nu am niciun control. Toată foaia este déjà tăiată. Nimic nu funcționează. Totul s-a dat peste cap. Nici ziua de ieri nu poate servi drept experiență.

Răspunsul meu: Deci ești un om liber acum! Ți-ai dat seama ce fel de viață este în fața ta și că nu poți face nimic în privința asta, ci doar ca ieri, mergi și astăzi pe pilot automat. Acum ai ajuns la concluzia corectă.

Întrebare: Deci schimbările în sentimente conduc o persoană la libertate?

Răspuns: Ce fel de libertate este asta? Aceasta este libertatea de a lua deciziile corecte.

KabTV “Cabala Expres” 9/23/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă: lumea este nouă în fiecare moment? Este adevărat sau nu?

Răspuns: Pentru că datele se schimbă în mod constant. Dacă am putea vedea cum se schimbă lucrurile, atunci, desigur, ar fi mai de înțeles pentru noi.

Întrebare: De ce simte o persoană sau nu schimbările?

Răspuns: Depinde de coordonatele în care este obișnuit să vadă și să accepte lumea. Dacă pentru mine lumea este ceva stabil și restrâns, atunci nu văd nicio schimbare în ea. Sunt câteva lucruri pe care le văd, de exemplu, cândva au fost dinozauri, dar astăzi ei nu mai există. În principiu, pot spune că lumea este statică, deși totul se rotește constant: Soarele, Luna, Pământul.

În același mod putem vorbi despre dezvoltarea lumii. Vedem că natura minerală, vegetală și animalâ și omul însuși se dezvoltă. Deci, totul trece printr-o dialectică specifică a dezvoltării.

KabTV “Cabala Expres”, 9/23/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Viața noastră nu este o plăcere, ci mai degrabă o încercare de a scăpa de suferinţă, ceea ce înseamnă că în fiecare moment căutăm o oportunitate de a suferi mai puțin.

Credem că ne face plăcere cumpărând o mașină nouă sau un garaj, dar de fapt alegem condiții ceva mai bune. Dar aceasta încă nu este plăcere, nu-i așa?

Răspuns: Desigur, acestea nu sunt plăceri reale, nu sunt eterne și în continuă creștere.

Întrebare: În lumea noastră, o persoană își pierde mai devreme sau mai târziu gustul oricărei plăceri. Și când cineva dezvăluie împlinirea spirituală, nu se obișnuiește cu ea?

Răspuns: Nu. Nu are timp să se obișnuiască. Plăcerea spirituală dispare rapid. Dar acest lucru se întâmplă pentru că o persoană are oportunitatea următorului grad, următoarea împlinire și avansează la nesfârșit.

Chiar și atunci când plăcerea de gradul întâi dispare, se eliberează noi dorințe în care poate avansa imediat mai departe și le poate împlini. Și întrucât acestea nu sunt dorinţe egoiste, ci mai degrabă dorințe de dăruire, ele nu sunt nici neutralizate, nici distruse; se acumulează și cresc tot timpul.

Să presupunem că am cumpărat un iaht. Dar după o lună m-am obișnuit cu el. Nu mai am acea inspirație, acea melodie înăuntru, pe care am simțit-o când l-am cumpărat. Plăcerea dispare pe măsură ce împlinirea egoistă se autodistruge. Deoarece plus și minus sunt opuse unul față de celălalt, plăcerea intră în dorință și o stinge.

Dar dacă plăcerea și dorința sunt ambele îndreptate spre dăruire, atunci ele nu se sting reciproc, ci se sprijină reciproc. În primul rând, când merg împreună, se măresc una pe alta de 620 de ori și are loc un val uriaș de extaz, cea mai puternică plăcere. Prin urmare, în lumea noastră se numește Zivug (cuplajul opuselor).

Chiar și în lumea noastră, dacă un bărbat și o femeie înțeleg corect cum să se bucure, atunci se mulțumesc unul pe altul nu pentru sine, ci pentru celălalt. Aici apare o astfel de reciprocitate, care mărește umplerea. Nu mă bucur de ea și ea nu mă bucură pe mine; mai degrabă, ne încântăm unul pe altul. Și aici se obține o creștere a plăcerii.

Dar în lumea spirituală aceasta crește de 620 de ori, ceea ce înseamnă că se manifestă ca atingerea celor mai profunde straturi ale naturii, sursa plăcerii. Mai mult, nu se stinge, ci se acumulează constant. Acesta este un proces de acumulare.

Din păcate, nu știm cum să folosim în mod corespunzător nici măcar plăcerile pur corporale, egoiste, ale lumii noastre. Suntem angajați doar în auto-mulţumire și pierdem multe atunci când facem acest lucru.

KabTV “Am primit un apel. Cea mai înaltă plăcere” 8/12/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există un plan suprem pentru schimbarea lumii?

Răspuns: Desigur. Lumea și întreaga natură se străduiesc pentru un echilibru din ce în ce mai mare.

Întrebare: Și unde este înregistrat? Există un plan? Există un fel de spațiu de informare sau ceva de genul ăsta?

Răspuns: Sincer vorbind, nu am văzut un astfel de plan. Dar natura tinde spre echilibru. Acest lucru ne este clar din tot ceea ce se întâmplă.

Întrebare: Deci nu putem privi acest plan, dar vedem din experiența noastră că se pare că așa este?

Răspuns: Da. În general, în ciuda presupusei tulburări, haosului, erupțiilor și așa mai departe, în același timp există o distribuție mai uniformă a tuturor parametrilor: ecuația temperaturilor, presiunilor și orice altceva.

Întrebare: Este abilitatea de a vedea un fel de ordine în haos și dorința de echilibru, utile unei persoane? Trebuie să caut constant o astfel de abordare?

Răspuns: Cred că în principiu, putem determina acest lucru din observațiile noastre. La urma urmei, în ultimele două mii de ani, am observat în mod constant natura înconjurătoare și am încercat să deducem niște legi.

Toate aceste legi spun că natura tinde spre o linie dreaptă, uniformă, spre odihnă. Adică am ajuns la anumite concluzii. Mai mult, ele se bazează pe observații foarte lungi și serioase de-a lungul secolelor.

KabTV “Cabala Expres” 9/23/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când Creatorul atrage o persoană mai aproape de El, de ce trebuie să-l conducă prin rușine și umilință în societate? De ce toți marii învăţători au experimentat respingerea din partea societății?

Răspuns: Pentru a-i ajuta să scape de egoism. Și cum altfel? O persoană în sine nu poate aspira la Creator. De aceea, Creatorul conduce o persoană prin umilire și în felul acesta îl îndreaptă către Sine.

Singura oportunitate de a te apropia de Creator este prin umilirea „Egoului” cuiva. Și sunt gata să plătesc pentru asta cu tot ce am, începând cu egoismul pe care Creatorul l-a creat în mine și care mă omoară în fiecare zi și terminând cu problemele pe care egoismul le provoacă în societate în raport cu mine.

Dar sunt gata să plătesc pentru asta pentru a mă apropia totuși de Creator. Nu este nimic de făcut. Astfel începem să atingem ceea ce înseamnă să ne ridicăm în spiritualitate.

Întrebare: Toți trebuie să treacă prin asta?

Răspuns: Mai mult sau mai puțin toată lumea. În zilele noastre poate fi foarte ușor pentru că deja există grupuri și există deja o metodologie. Au fost momente când cabaliştii chiar au suferit foarte mult, nu doar psihologic, ci şi fizic. Dar astăzi este mult mai ușor.

Mai mult decât atât, un număr mare de oameni de astăzi înțeleg deja acest lucru și sunt angajați în unificare. Sau nici nu înțeleg și nu se angajează în ea, dar totuși simt din interior că mântuirea este totuşi în unitate.

Din conversația Dr. Laitman cu Grupul Georgian 9/15/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este foarte greu să identifici schimbări reale. Pe de o parte, toate nivelurile naturii se schimbă. Pe de altă parte, există posibilitatea ca în spatele acestei imagini complicate să se ascundă o stare statică. Să presupunem că soarele a răsărit, deci ce s-a schimbat? Se ridică și apune în fiecare zi. Ce este de fapt o schimbare?

Răspuns: Dacă aruncăm o privire globală asupra imaginii lumii, vom vedea că lumea se mișcă către un echilibru mai mare. Și aceasta este poate cea mai sigură și probabilă cauză a dezvoltării sale. Natura caută echilibrul care vine din legea că natura nu tolerează golul.

Întrebare: Din punctul de vedere al legilor, este clar și logic. Cu toate acestea, din punct de vedere al senzațiilor se pare că un locuitor obișnuit al planetei Pământ nu vede în acest fel. Este corect să spunem că pentru el schimbările formează un haos absolute, care este în continuă creștere?

Răspuns: Desigur. De asemenea, nu vede că trăiește pe o minge mică care se învârte constant și cu o viteză atât de mare.

El nu simte asta. Un locuitor obișnuit al Pământului simte doar ceea ce poate simți în organismul său în timp ce stă pe acest Pământ care se rotește împreună cu întregul Univers.

În general, știm puțin și simțim puțin. Nu ne putem desprinde de punctul în care existăm. De aceea ni se pare că existăm într-un calm relativ.

Din KabTV “Cabala Expres” 9/23/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→