Trebuie să pregătim în mod corespunzător diseminarea în rândul oamenilor.

Sper că în viitorul apropiat vor începe să aibă loc mari schimbări în oameni. Un individ va deveni mai independent de el însuși și va putea auzi că are un scop real pe care religia îl numește „iubeşte-ţi aproapele”.

De fapt, în asta constă și nu numai, efectuarea de tot felul de ritualuri fără vlagă. Nu sunt împotriva lor, pentru că ele țin oamenii, dar în același timp îi rețin. Nu ar trebui să fie cazul.

Ritualurile adună oamenii într-un fel de cadru și de mii de ani îi formează și îi sprijină. Toţi oamenii din lumea noastră le au și este imposibil fără ele pentru că în acest fel egoismul obține satisfacția de a fi ca un animal într-un grajd.

Dar când oamenii renasc, conducerea superioară, Creatorul, le arată că ar trebui să ne comportăm diferit. Mai mult, acest lucru se arată clar prin toate problemele de la începutul secolului XX: Holocaustul, formarea statului evreiesc, oportunitatea de a ne organiza într-un mod diferit, de a începe cu adevărat să construim un Al Treilea Templu în inimă și apoi să ne angajăm în corectarea mondială, așa cum miliarde de oameni așteaptă subconștient de la noi.

Trebuie să fim deschiși. Nu avem nimic de ascuns. De-a lungul anilor de existență a lui Bnei Baruch, din anii 90 până în epoca noastră, am creat un spațiu media uriaș: cărți, videoclipuri și audio în toate limbile. Vă rugăm să veniți și să luați din Arhiva pentru că toate sursele noastre sunt deschise. Trebuie doar să intri și să lucrezi cu ele.

KabTV “Am primit un apel, Evoluţia Bnei Baruch“ 4/24/13

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Evreii au un umor foarte perspicace, care este de înțeles pentru o persoană obișnuită. De exemplu, satiristul rus Mihail Zhvanetsky a avut o astfel de mentalitate încât nu a făcut doar glume stupide ca o grămadă de alți umorişti, ci mai degrabă observă totul în mod foarte subtil, competent și sensibil. Pentru că este evreu?

Răspuns: Fără îndoială. Există astfel de umorişti nu numai în Rusia. Cel mai mare umorist polonez Jerzy Lec este și evreu. Luați alte țări, ei sunt, de asemenea, în mare parte evrei.

Dezvoltarea și capacitatea creierului de a se afla în stări opuse și de a produce absurdități sau, dimpotrivă, de a combina lucruri opuse este firească în rândul evreilor, deoarece ei sunt caracterizaţi de disponibilitatea naturală pentru dezvoltarea spirituală, unde totul este construit pe opoziția similarității sau pe baza asemănării opuselor.

La urma urmei, trebuie să conectăm plus și minus, forța dăruirii și forța primirii, cu ajutorul rezistenței, ecranului, luminii reflectate și ridicării deasupra egoismului nostru. Egoismul este dedesubt și noi suntem deasupra lui, dar ei sunt conectați împreună într-un singur sistem. Acesta este umorul.

Ajungi la bine, dăruire și iubire și există o natură rea în interiorul tău pe care o acoperi cu râs, cu ajutorul unei atitudini opuse. Nu e de mirare că Sarah a spus: „Creatorul m-a făcut să râd”. Această acțiune spirituală, care leagă două opuse, este ceea ce avem în vasul spiritual.

Prin urmare, evreii sunt în mod natural predispuși la acest lucru. Dar totuși și alte popoare au aceste manifestări. Acest lucru sugerează că astfel de indivizi sunt, de asemenea, aproape de spiritualitate și au o mare capacitate de a atinge lumea superioară, de exemplu, Jerome K. Jerome, O. Henry și alții.

KabTV “Am primit un apel, Umorul şi evreii” 5/22/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cabala a fost revelată oamenilor încă de pe vremea lui Adam, primul om (Adam HaRishon). Adam a atins sistemul spiritual și chiar l-a descris într-o carte subțire. Principalul lucru este că le-a explicat elevilor săi un principiu foarte simplu: umanitatea este împărțită în indivizi separați și, dacă se unesc împotriva egoismului lor, ceea ce nu este ușor, atunci încep să simtă forța interioară a naturii numită „Creator”.

Când simt această forță, ei se ridică în senzațiile lor deasupra lumii noastre și se simt practic dincolo de egoism, adică senzațiile lor devin eterne și perfecte. Acest lucru se numește că ei aderă la Creator și încep să-L simtă.

Fiecare persoană poate atinge o astfel de stare, deoarece toți venim dintr-o rădăcină comună numită „Adam”, de la cuvântul „Domeh“ – similar cu Creatorul. Adică trebuie să atingem această stare și o putem face, dacă ne unim din nou într-o singură dorință.

Dintr-o discuţie a grupului Bnei Baruch din Georgia, 9/15/22

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se spune că Creatorul este Bunul care face bine. Aceasta este ceea ce au atins cabaliştii. Ei nu știu cine este El în relație cu alte ființe create. Acțiunile Lui sunt determinate în acest fel doar în raport cu noi.

Răspunsul meu: Cabaliștii, care l-au revelat deja pe Creator, Îl caracterizează ca fiind Binele care face bine. Dar ei sunt cabaliști. Desigur, sunt oameni care încep să exploreze acest lucru și tot nu simt nimic; treptat ei ajung în această stare din partea opusă.

Comentariu: Putem spune că în ceea ce privește scopul ultimo, de a aduce creația la nivelul Creatorului, El este Bunul care face bine. Dar sunt diferite situații pe drum.

Răspunsul meu: Da, există diferite stări pe drum care sunt opuse și uneori neplăcute. La urma urmei, creația trebuie să se schimbe pentru a simți în schimbările sale cine este Creatorul, pe de o parte și pe de altă parte, pentru a-L simți în toate schimbările și metamorfozele Sale. Deci, toate acestea sunt explorate în Cabala și reprezintă partea sa principală.

Întrebare: Putem spune că Creatorul este ascuns și de aceea nu-L putem simți ca Binele care face bine?

Răspuns: Da. Dacă vrem să-L simțim, nicio problemă – schimbă-te dintr-o ființă rea într-una bună până la măsura asemănării cu Creatorul; atunci când devii la fel de bun ca El, îl vei simți. Echivalența de formă este legea de bază a Cabalei.

Comentariu: Desigur, este greu să justificăm toate acestea când privim lumea.

Răspunsul meu: Este imposibil! Le putem justifica doar în măsura în care dobândim calitatea dăruirii. Apoi, în această formă, veți vedea treptat că Creatorul este binevoitor.

KabTV’ “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 9/4/22

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că Klipa  într-un fel, prelungește timpul. Ce înseamnă asta?

Răspuns: În lumea noastră este o oportunitate de a întinde sau de a scurta timpul.

Întrebare: Dar nu există timp în spiritualitate. Cum funcționează Klipa acolo?

Răspuns: În lumea spirituală, acestea sunt stări. Deci, nu vă faceți griji, putem folosi în mod clar timpul și îl putem scurta. Depinde doar de cât de mult suntem conectaţi unul cu celălalt, iar în conexiune reciprocă putem reduce atât coborârile cât și ascensiunile.

KabTV “ Stări Spirituale”, 8/21/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omenirea a trecut deja prin diferite formațiuni sociale în procesul de dezvoltare: capitalism, socialism etc. Încă nu a ajuns la starea lumii moderne în care este clar pentru toată lumea că este nevoie de o formă mai dezvoltată de societate, dar nu este clar unde să mergi mai departe și cum.

Ne-am oprit într-un punct în care, chiar și cu tot progresul tehnologic, nu vom putea trăi mai bine pentru că relațiile noastre egoiste ne vor otrăvi toată viața. Am ajuns la linia roșie unde devine evident că forma actuală de comunicare interpersonală în cadrul societății nu corespunde deloc nivelului înalt de tehnologie, cultură și educaţie.

Prin urmare, presiunea internă crește în interiorul societății însăși și necesită schimbare. Vedem că în toate țările lumii, în grade diferite, există o nevoie urgentă de a schimba relațiile dintre oameni, deoarece acestea contrazic forma vieții noastre, comunicarea și stadiul tehnologic de dezvoltare.

Trebuie să înțelegeți că următoarea schimbare nu se va întâmpla în detrimentul războaielor; nu vor ajuta. Am văzut deja acest lucru cu exemplul ultimului război. Este necesar să schimbăm oamenii, nu un cadru extern în jurul lor. Dacă nu schimbăm persoana însăși, atunci nu avem nicio speranță pentru o viață liniștită și fericită.

Dacă o persoană rămâne egoistă, va putea lucra numai sub constrângere. Prin urmare, singura cale de ieșire este să oferi fiecărei persoane un sentiment al conexiunii sale cu scopul societății și al apartenenței, astfel încât să se simtă ca o parte inseparabilă a țării și a poporului său.

O persoană ar trebui să primească împlinire interioară, spirituală din munca sa, adică satisfacție din conexiunea sa cu toată lumea și din faptul că primește o răsplată de sus și nu o recompensă materială în egoismul său. El va simți că acest lucru îl aduce mai aproape de Creator și îi dă împlinire spirituală.

Acest lucru este posibil doar printr-o educație adecvată. Aceasta este principala problemă a lumii. Toată lumea va trebui să se așeze la birourile lor și să studieze din nou, nu doar să asculte profesorul, ci să pună în practică această știință a conexiunii între ei.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 9/18/22, “Conectarea lumii în ultima generație”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La știri (ZME SCIENCE): „‘Oamenii de știință spun că creierul uman seamănă cu cosmosul’

„Atât rețelele neuronale, cât și cele galactice au aceeași structură, indicând un univers fractal.

„Imaginile una lângă alta ale celulelor creierului și o rețea cosmică de galaxii fac dificilă deosebirea celor două. Deci, poate părea că universul este ca un creier uriaș sau invers, există un univers minuscul în fiecare dintre creierele noastre. Acesta nu este doar un gând distractiv. Într-un nou studiu, un astrofizician și un neurochirurg au documentat asemănările izbitoare dintre rețelele cosmice de galaxii și rețelele neuronale ale celulelor creierului.”

Întrebare: Putem spune că atunci când înghețăm privind cerul plin de stele, există un fel de respirație și un fel de conexiune?

Răspuns: Desigur. Aș spune că cerul este o demonstrație foarte frumoasă a calităților noastre interioare.

Întrebare: Înseamnă că cerul este ceea ce există în noi?

Răspuns: Desigur. De unde poți vedea toate astea? Te vezi pe tine însuți!

Întrebare: Mă văd pe mine? Atunci de ce îngheț de încântare? Aproape toată lumea vede acest cer și îngheață. Ce anume cauzează această încântare?

Răspuns: Ți se arată un pic din ceea ce este în interiorul tău într-un mod mecanic ca acesta. De fapt, te vezi din interior. Acest lucru te uimește puțin, te încântă și te atinge.

Întrebare: Care este cel mai important lucru pe care trebuie să-l văd în interiorul meu?

Răspuns: Că există o posibilitate infinită în tine, un număr infinit din toate calitățile posibile. Trebuie să începeți să le conectați pe toate împreună cumva și veți primi Creatorul. Trebuie să privim mai des cerul înstelat.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/30/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Este greșit ca o mamă să fure mâncare pentru copii atunci când nu are suficienți bani pentru asta?“

O mamă disperată care fură mâncare pentru copii este un exemplu clar de situație în care o persoană nu are de ales. O astfel de stare este îngrozitoare și este păcat că s-ar putea petrece într-o societate care irosește în acelaşi timp milioane de dolari zilnic cu prostii inutile.

Asta ne arată că inimile noastre sunt lipsite de conexiune. Am putea deschide un milion de organizații de caritate, cu o mulțime de fonduri și am putea aduna cantități mari de oameni pentru a avea grijă de cei nevoiași și totuși am găsi tot mai mulți copii care au nevoi neîmplinite.

De ce? Pentru că ne lipsește o conexiune inimă la inimă. Noi, ca societate nu reușim să dezvoltăm o astfel de conexiune și ca urmare, suferim în diferite moduri.

Ne lipsește o înțelegere colectivă a nevoii primare de a repara relațiile umane și de a construi o societate bazată pe astfel de relații. În loc să ridicăm conștiința umană, noi ne secătuim, devenind din ce în ce mai răi și mai îndepărtați unul de celălalt, și astfel suntem martorii unor astfel de fenomene în vremurile noastre, cum ar fi mame care fură hrana pentru copii când nu au suficienți bani pentru a o plăti.

Bazat pe videoclipul „ Mamă disperată fură mâncarea pentru bebeluși – răspunsul unui cabalist” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Natura vs. natura umană”

Una dintre cele mai recente forme de arme pe care superputerile se grăbesc să le dezvolte sunt rachetele hipersonice. China, Rusia și SUA, toate dezvoltă rachete care pot zbura cu mai mult de cinci ori viteza sunetului (mai mult de o milă pe secundă), făcându-le foarte dificil de interceptat. O altă tendință sunt pistoalele cu laser, care pot doborî avioane sau arunca în aer vehicule aproape fără costuri sau efort, deoarece este practic un fascicul de lumină concentrat. Lucrul uimitor despre aceste evoluții este modul în care știința ia principiile naturii care permit viața și evoluția și le transformă în instrumente de moarte și distrugere pentru a domina și abuza pe alții. Natura umană se pare, este exact opusul naturii, iar în conflictul dintre ele toată lumea suferă.

În natură, totul funcționează în perfectă armonie. Evoluția se bazează pe procesul de homeostazie, care înseamnă „echilibru dinamic”. Nicio ființă nu distruge intenționat alte ființe, ci se străduiește doar să se susțină pe sine. În lupta dintre elementele naturii se formează un echilibru dinamic, care asigură existența și prosperitatea universului nostru și a tot ceea ce este în el.

Omul, pe de altă parte ia legile naturii pe care le descoperă și caută să le folosească împotriva celorlalți. Scopul omului nu este să se susțină pe sine, ci să-i domine pe alții și cât mai mult timp posibil. Nu există nici echilibru în mintea omului, nici dinamism. Există o permanentă preocupare pentru sine.

Dar din moment ce viața constă din schimbări perpetue și dinamice, absența lor înseamnă moarte. Prin urmare, natura umană provoacă moartea, în timp ce natura generează viață.

S-ar putea să semnăm tratate de pace și să fim de acord să nu luptăm niciodată, dar nu ne vom putea ține niciodată de cuvânt. Natura umană însăși ne va împinge să rupem fiecare contract pe care îl semnăm, de îndată ce vedem o oportunitate de a câștiga mai mult decât cota convenită, fără a risca câștigurile anterioare.

Prin urmare, singura soluție pentru a stabili o lume în care omul să nu-și distrugă lumea prin natura sa nemiloasă, în mod inerent rea, este schimbarea naturii umane. S-ar putea să ne retragem la acest gând, dar din moment ce nimic altceva nu funcționează, așa cum deja putem vedea, în cele din urmă nu vom avea de ales decât să acceptăm să schimbăm însuși miezul ființei noastre.

Deși totul funcționează armonios în natură, nu îl putem vedea, pentru că suntem exact opusul armoniei. Societatea umană este o cacofonie de indivizi care se luptă unii împotriva altora pentru superioritate. Natura, pe de altă parte, este o ordine perfect orchestrată. Dacă ar exista măcar un pic de armonie în noi, am vedea că totul în jur este armonios, numai noi nu.

Prin urmare, singura noastră alegere este să începem să formăm această armonie. Putem aștepta până nu avem altă opțiune, pentru că am încercat toate opțiunile despotice la care ne-am putut gândi și toate au eșuat, sau putem încerca acum.

Armonia poate suna neatrăgătoare pentru că nu îmi oferă superioritate față de toți ceilalți, dar beneficiile ei sunt cu mult peste orice poate obține orice persoană singură. Armonia înseamnă că toată lumea îi susține pe ceilalți. Drept urmare, în loc să lucrez doar pentru mine, eu lucrez pentru alții, iar toți ceilalți lucrează pentru mine.

Practic, nu este foarte diferit de modul în care funcționează deja lumea. Din neatenție, fiecare dintre noi creează mult mai mult decât consumăm. Excesul de producție îi servește pe toți ceilalți. Deoarece întreaga umanitate funcționează în acest fel, rezultatul este că există abundență pentru toată lumea. Motivul pentru care există locuri în care există penurie nu este pentru că lipsește ceva în lume, ci pentru că oamenii le refuză celorlalți ceea ce au nevoie, pentru a-i folosi, a-i umili și a-i domina. Prin urmare, pentru a vedea beneficiile unde toți lucrează pentru toți ceilalți, nu trebuie să ne schimbăm percepția, ci intenția noastră – să includem și alți oameni în intențiile noastre, mai degrabă decât doar pe noi înşine.

Dacă facem un efort conștient, orchestrat pentru a ne schimba, vom reuși să o facem. Rezultatele vor depăși visele noastre cele mai sălbatice, dar numai dacă ne angajăm cu toții în acest sens. Pe măsură ce lumea este în declin în intensificarea haosului, devine din ce în ce mai greu să ignorăm necesitatea de a ne armoniza relațiile. Singura întrebare este cât timp vrem să luptăm împotriva naturii până când ne mărturisim înfrângerea și suntem de acord să schimbăm natura umană.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Pacea este mai mult decât nonviolenţa ”

Astăzi, 21 septembrie, este  Ziua internatională a păcii. Adunarea Generală a ONU a declarat că această zi este dedicată „consolidării idealurilor păcii, prin respectarea a 24 de ore de non-violență și încetare a focului”. Având în vedere atmosfera globală a violenței care predomină în prezent în întreaga lume, nonviolența pare a fi un scop dezirabil. Totuși, dacă ne mulțumim să nu luptăm, nu vom preveni următorul război, deoarece pacea înseamnă mult mai mult decât o încetare a focului.

Tratatele de pace durează doar atât timp cât niciuna dintre părți nu este interesată să le încalce. Odată ce o parte vede o oportunitate de a câștiga prin război, tratatul zboară pe fereastră.

Când pacea este ruptă, animozitatea care a provocat izbucnirea anterioară se adâncește, iar noua rundă de violență devine și mai intensă decât predecesoarea sa. În cele din urmă, părțile se trezesc implicate într-o luptă totală, o luptă până la moarte. Ei vor face pace numai dacă niciuna dintre părți nu o poate distruge pe cealaltă, iar oboseala și epuizarea soldaților și a armelor îi forțează să facă „pace”.

Astăzi, de Ziua Internațională a Păcii, aș dori să introduc sensul străvechi al cuvântului pace, deoarece conține o soluție mai cuprinzătoare, una care poate supraviețui tendințelor beligerante care trebuie să reapară după ce părțile semnează tratatul.

Cuvântul ebraic pentru „pace” este shalom, de la cuvântul shlemut („întregime” sau „complementaritate”). Prin definiție, „totalitatea” sau „complementaritatea” necesită prezența contradicțiilor, deoarece ceva poate fi întreg numai dacă toate elementele și aspectele sale sunt prezente. La fel, complementaritatea necesită prezența unor elemente contradictorii care se completează reciproc. La urma urmei, dacă unul nu există, ce îl completează pe celălalt?

Tindem să credem că numai punctul nostru de vedere are merit și doar perspectiva noastră ar trebui să existe. Cu toate acestea, realitatea nu este construită astfel; este formată din contrarii care se completează unul pe altul, conform definiției cuvântului shalom. Ne-am putea imagina ziua fără noapte, primăvara fără toamnă, iubirea fără ură sau viața fără moarte?

Fiecare monedă are două fețe: cap și stema. Eliminați capetele și ați eliminat și stemele; eliminați stemele și ați eliminat și capetele. Pur și simplu, doar atunci când există ambele fețe ale monedei poate exista o monedă. La fel este și realitatea, elimină un element din realitate și ai eliminat și elementul său contradictoriu.

Prin urmare, pacea poate exista numai atunci când două părți își mențin opiniile opuse și formează o uniune fără a-și suprima punctele de vedere reciproce. De exemplu, fiecare sportiv știe că construirea forței necesită echilibrul corect între antrenament și odihnă. Antrenamentul și odihna sunt contradictorii, dar doar dacă ambele sunt prezente, sportivul poate deveni mai puternic.

La fel, numai oamenii cu vederi contradictorii care se străduiesc să se unească deasupra diferențelor lor, fără a le elimina, pot forma pacea adevărată și de durată, adică integralitatea. Pacea lor va dura doar atât timp cât își mențin atitudinea de complementaritate și integralitate. Dacă revin şi se mulțumesc cu nonviolența, vor fi în curând implicați în război.

Astăzi, când încetarea focului este amenințată sau s-a prăbușit deja și întreaga lume înclină spre război, a învăța cum să construim o pace puternică și durabilă este cea mai importantă misiune a umanității. Sper că țările vor începe să se gândească la pace așa cum am subliniat-o aici, mai degrabă decât să se mulțumească cu o pauză în lupta activă.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→