Întrebare: Două veveriţe stau sub soarele cald de septembrie și una o întreabă pe cealaltă: „Spune-mi, care este sensul vieții?”

A doua veveriţă s-a gândit și a spus: „Îți amintești anul trecut? A fost secetă, pădurea ardea, nu era nimic de mâncare, ne căutau vulpi flămânde, iar noi era flămânde. A trebuit să alergăm ca să supraviețuim. Nu căutam acest sens. Se pare că atunci a fost unul. Uite acum, că suntem în siguranță, vulpile și oamenii nu ne deranjează, există multă mâncare, viața este în regulă, dar căutăm acest sens. Înseamnă că l-am pierdut?”

Logica veveriţei este de fier. De ce nu căutăm sensul vieţii când ne simțim bine.

Răspuns: Pentru ce? Nu există dorinţe; este destul din toate. Prin urmare, nu căutăm niciun sens în viață. Viața este chiar acolo. Este împlinită? Da. Ne oferă tot felul de plăceri? Da.

Întrebare: Deci, viața are sens?

Răspuns: Nu, viața nu are sens, dar nu există suferință.

Întrebare: Înseamnă asta că Creatorul trebuie să facă un fel de truc pentru a ne face să căutăm sensul vieții?

Răspuns: Cu siguranță.

Întrebare: Este acest lucru necesar?

Răspuns: Da, cum ar putea fi altfel? Dar un copil? Dacă nu îl forțezi, nu va crește.

Întrebare: Deci trebuie să forțez tot timpul. Concluzia dvs. este că o persoană trebuie să experimenteze suferința.

Răspuns: Da, dar oamenii nu înțeleg. Ei gândesc: „Să înlăturăm suferința din lume și va fi o lume bună. De ce nu a creat-o Creatorul așa?” Pentru că altfel, omenirea nu ar avansa.

Întrebare: Dacă ar fi soare, am ieși afară, ne-am simți bine, am zâmbi unul altuia și am trăi, am trăi, am trăi. Vreţi să spuneţi că lumea ar stagna în acest caz?

Răspuns: Da, ai vedea lumea întreagă, cum stă acolo, oameni murind, totul este bine și putrezește.

Întrebare: Asta dacă nu există suferință?

Răspuns: Da.

Întrebare: Oamenii nu vor înțelege niciodată asta. O persoană nu vrea să sufere, nu-i așa?

Răspuns: Da, dar în principiu trebuie să ne ridicăm nivelul mental și cerințele și să ne privim pe noi înșine din exterior.

Întrebare: Într-un fel sau altul, suferința duce la ceva?

Răspuns:  Suferința duce la conștientizarea cauzei sale. Când suferim, vrem să știm de ce și cum să o depășim.

Întrebare: Care este principala cauză a suferinței? Trebuie să ducă la ceva într-o zi.

Răspuns:  Treptat, suferința duce omenirea la conștientizarea că omul este întreaga cauză a suferinței.

Comentariu: Încep cu faptul că vecinul meu, sau vecinii sau țara vecină…

Răspunsul meu: Am trecut prin asta cu mult, mult timp în urmă. Dacă am vrea cu adevărat să cunoaștem cauza suferinței, am înțelege rapid că aceasta se află în egoismul nostru.

Întrebare: Este în noi? Acesta este principalul lucru care ne conduce?

Răspuns: Da.

Întrebare: În momentul în care înțeleg că întreaga cauză a suferinței este în noi, în egoismul nostru, ce se întâmplă? Se oprește suferința? Nu este nevoie să ne alungi?

Răspuns: Cu siguranță.

Comentariu: Dacă spunem că Creatorul împinge omenirea prin suferință, atunci El se liniștește atunci când înțelegem că tot necazul este în noi.

Răspunsul meu: El nu se calmează. Creatorul nu are nevoie să se schimbe. Dacă noi ne schimbăm, suferința dispare.

Întrebare: Întreaga problemă este în mine. În sfârşit, înţeleg. Ce urmează? Care sunt următorii mei pași?

Răspuns: Dacă mă străduiesc să elimin suferința, îi caut cauza. Dacă ura mea față de tot ce mă înconjoară îmi provoacă suferință, îmi schimb atitudinea față de orice.

Întrebare: Trebuie să mă acordez mereu cu ura mea?

Răspuns: Da, treptat, treptat prin schimbarea mea, încep să simt că asta mă duce la o viață bună. Asta este tot. De îndată ce mă ridic peste această ură sau o înlocuiesc cu iubire și o atitudine caldă, suferința încetează.

Întrebare: Cum se numește această viață? Aceasta nu mai este viața pământească pentru că viețile noastre sunt diferite.

Răspuns: Nu contează. Să-i spunem pământească.

Întrebare: Așa încep să trăiască omul și umanitatea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este posibil acest lucru? Credeţi în asta? Sună logic.

Răspuns: Nu cred în asta. Dar dacă am dori, am putea realiza cum Îl putem forța pe Creator să ne schimbe, astfel încât să facem asta.

Comentariu: Adică am simți că întregul motiv…

Răspunsul meu: Întregul motiv este ura.

Întrebare: Și ar trebui să-L cerem?

Răspuns: Da, trebuie să-L cerem. Asta este tot.

Comentariu: Aceasta este o psihologie diferită, psihologia „Pot schimba”. Spuneţi că nu mă pot schimba.

Răspunsul meu: Nu mă pot schimba în niciun fel. Singurul lucru pe care îl pot face este să-i cer Creatorului să mă schimbe. Și apoi soarele va străluci.

Întrebare: Noi nu-L simțim și nu-L vedem pe Creator. Pronunțăm cuvântul „Creator” și în ciuda acestui fapt, este eficient apelul meu la ceea ce nu văd și nu știu sau nu înțeleg deloc?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci sunteţi în favoarea unei persoane care nu înțelege nimic și totuși apelează la Creator? Spuneţi că va funcționa.

Răspuns: Da, va funcționa. Vedem copii mici și nou-născuți plângând. Pentru ce plâng este neclar, dar este un semn al sentimentelor lor rele.

Întrebare: Ei strigă: „Fă-mă să mă simt bine!” O persoană ar trebui să facă la fel?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar în principiu, strigătul lui ar trebui să fie, așa cum spuneţi dvs.: „Transformă-mi ura, fă-mă să iubesc”?

Răspuns: Dar acest lucru este deja conștient și există și alte stări.

Întrebare: Aceasta este o stare înaltă. La asta trebuie să ajungem, exact?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 4/3/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă femeia gătește bine, soțul ei va avea poftă bună și apoi va avea putere să meargă la muncă și să aducă bani.

La fel, dacă picioarele merg și mâinile cumpără și dau hrana creierului, creierul are puterea de a gândi (Rabaş, Note, 503, Partneriat).

Aceasta este o explicație simplă și foarte corectă a relațiilor conjugale. Parteneriatul începe de la început, de la elementele de bază ale vieții noastre, și se extinde la chestiuni înalte și măreţe.

Dacă un cuplu căsătorit dorește să ajungă la o calitate mai înaltă a conexiunii dintre ei, aceasta îi va conduce la munca spirituală.

Întrebare: Trebuie să aibă în vedere faptul că se străduiesc pentru ceva mai spiritual?

Răspuns: Desigur, cu siguranță! Ei trebuie să coordoneze acest lucru unul cu celălalt și să înțeleagă că ar putea avea nevoie să sacrifice ceva pentru a atinge un scop spiritual. Atunci ei vor obține o conexiune mai înaltă decât legătura obișnuită dintre soț și soție.

Pentru a avea o conexiune spirituală, ei trebuie să înțeleagă ce pot realiza cu ajutorul ei, dacă sunt pregătiți pentru aceasta și unde îi va conduce.

Comentariu: Se pare că aici sunt necesare niște sacrificii serioase.

Răspunsul meu: Nu necesită sacrificii, dar necesită efort.

Din  KabTV „Bărbat și femei”, 02/04/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce trebuie să păstrăm în centrul grupului de zece pentru a trece prin întuneric când ieșim din Egipt?

Răspuns: Cel mai important lucru este să trecem prin credinţă deasupra raţiunii, fără să acordăm atenție niciunui obstacol, făcând încă un pas și încă un pas și altul. Astfel, treptat vom ieşi din Egipt.

Întrebare: Dacă o persoană ajunge cu adevărat într-o stare în care toate gândurile, dorințele și aspirațiile sale sunt îndreptate către Creator, atunci cu o secundă înainte și o secundă după ieșirea din Egipt, cum se schimbă atitudinea sa față de Creator?

Răspuns: Înainte de a părăsi Egiptul, o persoană se află într-o stare de implorare, implorând Creatorul să-l ajute să scape de acolo, să se ridice deasupra problemelor egoiste.

Și literalmente în clipa următoare, el simte recunoștință pentru ceea ce a făcut Creatorul pentru el.

Din Lecția zilnică de Cabala 22/04/24, Scrierile lui Rabaş „Două munci”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În a șaptea zi a creației, Creatorul se odihnește. În principiu, munca este interzisă în această zi. Ce înseamnă acest lucru?

Răspuns: O persoană ar trebui să înțeleagă că lumea nu a fost creată cu scopul de a lucra și de a produce ceva. Există pur și simplu o anumită perioadă în care omul trebuie să creeze (de aceea se numește creație), apoi Creatorul acționează El Însuşi.

Adică, timp de șase zile o persoană îndeplinește o anumită muncă asupra sa, iar în a șaptea zi este plină. Aceasta este deja munca Creatorului.

Din KabTV „Stări spirituale” de la 21/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Israelul a fost făcut de Creator inima lumii întregi. Și așa este Israelul între neamuri, ca o inimă între organe. Și cum organele corpului nu pot exista în lume nici măcar un minut fără inimă, toate celelalte națiuni nu pot exista în lume fără Israel (Zohar pentru Toți, Vol. 7, „Pinchas”).

Unele națiuni trăiesc atât de departe de poporul Israel încât nu au nicio legătură cu el, dar există. Nu este vorba doar despre simpla existență, ci despre un sens mai profund, despre conexiunea cu centrul lumii, cu Creatorul, care pentru alte națiuni nu poate fi decât prin Israel.

Și din moment ce oamenii caută în mod subconștient această conexiune prin Israel și nu o găsesc, acest lucru îi duce la ură față de poporul Israel. Apare astfel antisemitismul. Oamenii nu înțeleg de unde le vine ura. Dar în realitate, rațiunea interioară constă în simţirea că ei nu pot găsi centrul lumii prin Israel, din care să-și poată umple și ei înșiși sufletul.

Prin urmare, ei dau vina pe poporul Israel și cred că dacă ar putea să-l elimine, și-ar putea aranja cumva propria existență. Dar nu va funcționa așa.

Israelul trebuie să fie inima întregii lumi, centrul unității prin care toate națiunile lumii se unesc între ele și cu Creatorul. Conexiunea lumii cu Creatorul trece prin Israel. Se dovedește că Israelul trebuie să ridice o rugăciune pentru toate națiunile lumii și să simtă dorința lor ca pe a sa.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 6/5/24, „Ziua Comemorării Holocaustului“

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că suntem conectați la națiunile lumii prin Malchut. Cum lucrăm cu asta? Ce ar trebui să facem cu această dorință comună?

Răspuns: Națiunile lumii provin în cea mai mare parte din Malchut de Malchut, în timp ce sufletele lui Israel provin din primele nouă Sfirot din Malchut. Prin urmare, sufletele lui Israel pot începe să atragă lumină asupra lor și apoi să o canalizeze prin ele însele către toate națiunile lumii.

Deși Israel merge pe primul loc, atunci când națiunile lumii vor ajunge să stăpânească corectarea naturii, ele vor face mult mai mult decât Israelul, deoarece ele cuprind partea principală a Malchut.

Întrebare: Cum mă pot asocia mai mult cu primele nouă Sfirot decât cu Malchut de Malchut?

Răspuns: Primele nouă Sfirot reprezintă calitatea dăruirii. Dacă vă aliniați cu calitățile dăruirii cât mai mult posibil în fiecare mișcare pe care o faceți, vă veți alătura acestora. Nimeni nu va putea lua asta de la voi; veţi fi responsabili de propriul destin.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 6/5/24, „Ziua Comemorării Holocaustului

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: S-ar putea ca un grup de zece care îndeplinește condiția lui Bnei Baruch, iubirea pentru prieteni, să fie la nivelul Lo Lişma (pentru sine)?

Răspuns: Da, pentru că Lo Lişma (pentru sine) sau Lişma (pentru aproapele omului) se manifestă în intenția lor, dar nu este vizibilă din exterior.

Prietenii pot face tot ce este necesar, iar în intenția lor să fie complet în altă parte, adică să nu avanseze spre unitatea inimilor și să nu caute ajutor reciproc. Iar acesta este principalul lucru.

Din Lecția zilnică de Cabala 25/4/24, Scrierile lui Rabaș – Art. 919-“În ceea ce privește mediul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În articolul său „Parteneriat”, Rabaş scrie despre o relație ideală în care soțul lucrează și aduce bani acasă, iar munca soției este să gătească mese gustoase și toată lumea este fericită.

Acesta este un exemplu de viață simplă cu relații corecte. Soțul aduce câștiguri, care este sarcina lui, iar soția se asigură că toată lumea este mulțumită. Așa ar trebui să fie în fiecare familie.

Desigur, înțelegem că Rabaş a trăit în secolul trecut, când o femeie stătea acasă cu copii între oale și tigăi. Avea destulă treabă prin casă. Nimic nu era închis pentru ea, dar nu era obligată să se dezvolte.

Prin munca și prin atașamentul față de bărbatul ei, ea a primit de la el tot ce avea el, fără a depune niciun efort mental. Ea a primit doar prin simplul ei atașament și efortul de a avea grijă de familia ei.

Întrebare: Înseamnă că dezvoltarea nu depinde de eforturile mentale?

Răspuns: Nu, cel puțin pentru femei este adevărat.

Din KabTV „Bărbat și femeie”, 02/04/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că fiecare prieten este obligat să îndeplinească nevoile aproapelui lui și să se lase pe sine cu lipsă. Ce sacrificăm în grupul de zece de dragul prietenilor noștri?

Răspuns: În grupul de zece trebuie să ne sacrificăm pentru a ne apropia de prietenii noștri și a fuziona cu ei.

În principiu, nu sacrificăm nimic pentru că până la urmă, începem să înțelegem că ceea ce înainte ni se părea o achiziție este de fapt acum, ca o închisoare. Prin urmare, câștigăm doar sacrificându-ne de dragul unităţii noastre.

Din Lecția zilnică de Cabala 26/04/24, Scrierile lui Baal HaSulam – Articole – “Iubirea pentru Creator și Iubirea pentru Creaţie”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cu toate acestea, ar trebui să știm că nu se poate realiza acest lucru de unul singur. Mai degrabă, se spune despre asta (Kiduşin, 30) „Înclinația omului îl învinge în fiecare zi și caută să-l omoare” (Rabaş, Articolul 16, 1984, „Despre Dăruire”).

Întrebare: De unde pot obține energia pentru a acționa de dragul dăruirii?

Răspuns: Cere-o Creatorului. Dacă Creatorul dorește ca tu să ai o astfel de oportunitate, El ți-o va oferi.

Întrebare: De ce este atât de aranjat încât trebuie să-i cer Creatorului combustibil pentru acțiunea de dăruire? La urma urmei, Creatorul vrea ca o persoană să fie independentă și liberă. De ce nu pot ajunge eu în această stare?

Răspuns: Pentru că ar trebui să simți ceea ce primești, ce ți se oferă, ceea ce obții.

Creatorul vrea ca noi să nu fim doar independenți, ci independenți în egoismul nostru; altfel, El ne-ar fi creat altfel. Suntem creați să ne gândim doar la noi înșine. De exemplu, când te gândești la altcineva, începi involuntar să simți că te gândești la tine. Această dorință de a ne gândi la noi înșine și nu la alții este natura noastră, egoismul. Prin urmare, trebuie să ne apropiem de Creator și să încercăm să-I aducem mulțumire gândindu-ne la El.

Întrebare: Este posibil să aducem mulțumire Creatorului direct, fără a aduce mulțumire celuilalt?

Răspuns: Creatorul este și celălalt.

Întrebare: Înseamnă că a face ceva de dragul celuilalt sau de dragul Creatorului este același lucru?

Răspuns: Nu este exact același lucru. Diferența este de scară. Acest lucru nu este ușor, dar în principiu se află în aceleași limite.

Din KabTV „Cabala practică”, 28.3.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→