Un om trebuie să aleagă între adevăr și minciună. Nu există nimic de ales între dulce și amar; este clar că voi alege întotdeauna ceea ce este bun și dulce pentru mine și nu ceea ce este rău și amar. Nu sunt capabil să prefer o stare rea uneia bune.

Totuși, dacă văd adevărul și minciuna în opoziție cu dulce și amar, atunci este posibil să aleg adevărul amar, un sentiment rău, pentru că adevărul este mai important pentru mine.

Acestea reprezintă două niveluri diferite: nivelul animal (analiza conform dulcelui și amarului) și nivelul uman (analiza conform adevărului și minciunii) unde omul lucrează în credinţă deasupra raţiunii.

Dacă te ridici la calculul unic al adevărului, în care sunt incluse toate celelalte forțe și posibilități, înseamnă că ai atins adeziunea cu Creatorul.

Dar dacă evaluezi doar dulcele și amarul, atunci aceasta este o analiză (alegere) animalică. Și un animal nu greșește niciodată la nivelul său; alege întotdeauna ceea ce este bine pentru el, dar nu avansează la nivelul uman.

Totuși, natura nu ne permite să rămânem la nivelul animal; ne obligă să ne dezvoltăm.

La nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii, analiza comportamentului se reduce doar la analiza dulce și amar, cu o preferință pentru dulce. Cu toate acestea, pentru om există o diferență între nivelul animal din el, cu analiza dulce- amar, și nivelul uman din el, cu analiza adevăr-minciună.

Prin urmare, un om se află într-o confuzie constantă între animal și uman din el, căutând ce să aleagă și căutând un compromis, el își dorește dulcele, dar vede că beneficiul constă în adevăr.

Din Lecția zilnică de Cabala din 17.08.2010, Baal HaSulam „Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →