Iubirea constă în a împlini dorința unui alt om într-o asemenea măsură, încât chiar propria mea dorință se alătură acestui demers, simțind că se împlinește ea însăși în acest proces. Mă împlinesc atât de deplin, încât până și inima de piatră devine corectată în vederea dăruirii..

Deocamdată, acestea sunt doar cuvinte. Este nevoie de o pregătire îndelungată și de o mare varietate de corectări, care au loc succesiv, până când ajungem la această stare.

Pentru a atinge starea de restricţie (Ţimţum), și ulterior pe cea de dăruire de dragul dăruirii, trebuie să mă restrâng tot mai mult; adică trebuie să aplic restricția asupra unor niveluri tot mai înalte de Aviut (grosimea dorinței), care se dezvăluie treptat în interiorul meu. Acest lucru nu se întâmplă dintr-odată.

Dacă întreaga mea dorință de a primi s-ar dezvălui în mine dintr-odată și aș putea aplica o restricție asupra ei, situația ar fi similară cu starea în care am existat anterior, în lumea Infinitului, sau chiar mai rea. Este aşa, pentru că în lumea Infinitului, se dezvăluise doar Aviut de nivel Şoreş de Şoreş (Rădăcina Rădăcinii).

Însă, dacă s-ar dezvălui întregul meu vas, ar fi vorba despre Aviut de nivel Dalet de Dalet (nivelul maxim de grosime). Prin urmare, corectările au loc treptat.

Din  Lecția zilnică de Cabala 25/08/26, Rabaş – Art.35, 1985-Când ştie omul ce este frica de Creator

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De ce are nevoie omul de ajutor din exterior pentru a vedea răul din dorința de a primi pentru sine?

Răspuns: De ce nu se manifestă de la sine dorința de a primi în om? De ce trebuie depus un efort uriaș pentru a o dezvălui și a o vedea în interiorul său?

Atunci când omul își dezvăluie în interior dorința de a primi, aceasta aduce suferință, deoarece dorința apare fără împlinire, sub forma unei Hisaron (o dorință neîmplinită). Omul nu o poate percepe pe deplin dacă aceasta îi provoacă doar suferință; nu o poate suporta.

Cât anume poate suporta, atunci? Doar o mică treaptă, situată între nivelul său actual și un nivel superior. Dacă dorința de a primi i s-ar dezvălui de la nivelul actual până la infinit, suferința ar fi de nedescris; ar fi o iluminare a teribilei Malchut cea neagră.

Omului i se arată doar o mică parte din prăpastia dintre el și infinit – unde totul este plin, în timp ce el este gol –, însă el percepe acest lucru într-o măsură foarte limitată. S-ar putea spune că percepe infinitul de la o distanță de cel mult 125 de grade; astfel, starea sa nu pare atât de teribilă în comparație cu infinitul, iar el o poate suporta.

Omului i se arată măsura opoziției sale față de bine, în funcție de capacitatea sa de a suporta, iar această capacitate este foarte limitată. De aceea, întreaga scară, tot drumul de la noi până la infinit, este împărțit în 125 de trepte, deși ar fi putut fi divizat într-un număr mult mai mare de niveluri.

În măsura în care dezvălui prăpastia dintre mine și infinit – adică dintre mine și un nivel superior care îmi apare în prezent drept scop –, dobândesc un Kli (vas).

Însă dobândirea unui Kli necesită îndeplinirea multor condiții. Un Kli este o Hisaron demnă de a primi împlinire spirituală, adică demn ca Creatorul să-l umple și să sălășluiască în el. Această Hisaron trebuie să corespundă Creatorului; trebuie să aibă aceeași intenție: aceea de a dărui.

Din Lecția zilnică de Cabala 02/09/26, Rabaș – Art.24, 1988-Ce înseamnă în muncă ‘Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, iar lucrurile revelate sunt ale noastre’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cum îl ajută Creatorul pe om?

Răspuns: Tu posezi o dorință de a primi coruptă; una care este opusă ca formă Creatorului, atât spiritual, cât și material. Prin intermediul luminii, El te clatină și te trezește în permanență. Cu alte cuvinte, lumina acționează asupra unei anumite Reşimo (o înregistrare spirituală).

Ce realizează El prin aceasta? Îți trimite lumină care intră în Kli (vas), la fel ca în Galgalta. Urmează o etapă de dezvoltare până când Kli-ul expulzează lumina. Apoi, lumina acționează asupra următoarei Reşimo, Kli-ul expulzează din nou lumina și așa mai departe. Astfel de cicluri de intrări și ieșiri au loc continuu.

Există o presiune constantă din partea Creatorului care ghidează omul către scopul creației. Presiunea este constantă, iar viteza este constantă. Dar ce înseamnă „constant”? Noi nu știm ce este constant și ce nu. Înseamnă că totul decurge conform programului Său.

Chiar dacă nu faci nimic, vei ajunge totuși la aceleași stări, dorințe și scopuri, deși în ritmul dictat de lumină. Ea te va convinge treptat să dorești să mărești viteza.

Însă acest proces de convingere este dureros și de durată. Totuși, tu îl poți facilita. Această convingere are un scop precis; până când nu vei dori tu însuți acest lucru, forța de convingere îți va provoca o suferință intensă. Astfel, procesul influențează atât viteza, cât și calitatea înaintării.

Poți evita problemele și îți poți accelera dezvoltarea. Intelectul ți-a fost dat tocmai pentru a putea realiza totul mai repede. De fapt, în interiorul omului are loc o schimbare în calitatea înaintării.

În acest fel, Creatorul face totul, în timp ce omul își determină doar atitudinea. Totuși, prin determinarea acelei atitudini, omul face totul, deoarece atitudinea este Kli-ul (vasul). Nu este dorința creată de Creator și nici lumina pe care o trimite El, ci este tocmai atitudinea ta, care la urma urmei, este consecința efortului tău.

Dacă nu depui efort, iar Creatorul (prin întâlnirea dintre Kli și lumină) te obligă să efectuezi o acțiune, atunci acea acțiune nu va fi considerată a ta, și în cele din urmă, va lucra în detrimentul tău. De fiecare dată când nu reușești să-ți aliniezi dorința cu dorința Sa pentru a participa la acțiune împreună cu El, vei resimți durere și suferință, deoarece tocmai această aliniere este cea care constituie Kli-ul.

Din  Lecția zilnică de Cabala 30/08/26, Rabaș – Art.35, 1989-Ce înseamnă în muncă ‘Cel care nu are fii’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De ce este corectarea Bina – Hafeţ Hesed (cel care dorește să dăruiască) – atât de puternică, încât poate depăși dorința de a primi?

Răspuns: Dorința de a primi este imensă. Ea corespunde Creatorului; într-adevăr, El a creat dorința de a primi pentru a sta în opoziție cu toată forța, toată puterea și tot ceea ce există în Creator. „Dumnezeu a creat una în opoziție cu cealaltă.”

Altfel, dorința de a primi nu ar avea capacitatea de a cuprinde întregul Creator, toată lumina care se revelează, și în plus, capacitatea Lui de a dărui în schimb.

În interiorul dorinței de a primi există o capacitate puternică, ce corespunde exact Creatorului. Lumina a creat vasul în concordanță cu măreția Sa, cu tot ceea ce este cuprins în lumină. Chiar și Dăruitorul Se află în această lumină și Se plasează în interiorul vasului. Totul se revelează, însă treptat. Dar în lumina care a existat în gândul creației, totul era deja cuprins: toate luminile, toate zilele și întreaga evoluție, așa cum este scris: „El a văzut de la un capăt al lumii până la celălalt.”

Când Creatorul a creat dorința de a primi prin intermediul luminii, El a inclus deja în lumină plăcerea pe care intenționa să o ofere și S-a plasat pe Sine în ea, cu toate calitățile Sale. A pus chiar și dorința Sa de a oferi plăcere în interiorul acesteia, astfel încât creația să lucreze cu ea și – nu doar să tindă spre plăceri – ci să dorească și ea ca ea însăși să ofere plăcere, asemenea Creatorului. Toate aceste lucruri sunt cuprinse în lumină. Și toate acestea, asemenea unui sigiliu și amprentei sale, trec în dorința de a primi; ele trebuie doar să fie revelate treptat.

Așadar, de unde provine o asemenea putere enormă în Hasadim (atributele dăruirii), când este vorba doar despre Hesed (bunăvoință/dăruire), care dorește pur și simplu să dăruiască? De unde vine o forță atât de mare pentru a acționa împotriva dorinței de a primi?

La prima vedere, acest lucru pare imposibil. De aceea, a avut loc o coborâre de Sus în jos, din lumea Infinitului până în această lume. Ce înseamnă această coborâre? Înseamnă îndepărtarea de starea de infinit către cea mai mică stare posibilă în raport cu infinitul. Iar din această stare, în care infinitul se dezvăluie doar într-o măsură infimă – să spunem, o miliardime din lumea infinitului – omul începe să aplice o restricție, după care realizează acțiuni de dăruire de dragul dăruirii și de primire de dragul dăruirii asupra acestei porțiuni reprezentând o miliardime.

Apoi, îi sunt încredințate două sau trei părți din acest miliard; acest proces este numit apropierea de infinit pe scara treptelor, unde fiecare treaptă reprezintă o anumită porțiune din starea de infinit: o miliardime, două miliardimi și așa mai departe. Iar la fiecare treaptă, este necesară aplicarea unor restricții, întocmai ca în starea de infinit.

Din  Lecția zilnică de Cabala 25/08/26, Rabaş – Art.35, 1985-Când ştie omul ce este frica de Creator

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Atunci când omul începe să studieze Cabala, el simte o sete arzătoare de spiritualitate. Tot restul pare complet nesemnificativ și nedemn de atenție. Omul simte că a găsit acel lucru prețios pe care l-a căutat întreaga viață.

Așadar, ce se întâmplă acum, când omul începe să se dedice Cabalei? După șase luni de studiu, constatăm că acesta nu era singurul lucru pe care și-l dorise de-a lungul vieții; există și altceva ce își dorește enorm, iar acest lucru devine acum evident.

De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece dorința de a primi crește. Omului îi sunt scoase în cale tot felul de tentații; este „ispitit” cu diverse momeli și se încearcă atragerea lui prin plăceri corporale variate. Acum, el se bucură de toate acestea mult mai mult decât o făcea în trecut. Acest fenomen apare în timpul stărilor de coborâre, nu al celor de ascensiune, deoarece este necesară extinderea „punctului din inimă” până când acesta devine un Kli (vas) de mărimea a zece Sfirot.

Aceasta este calea. Învățăm că lumina dă naștere vasului (Kli) și îl construiește. Același lucru se întâmplă și aici. Lumina înconjurătoare, acționând asupra punctului din inimă, construiește un vas din acesta, până când acesta se extinde la dimensiunea a zece Sfirot. Sarcina omului este să observe tot ceea ce face lumina cu el, să accepte acest proces, să perceapă corect această lucrare, să-și formeze o atitudine adecvată față de concepte precum „păcat” și „poruncă” și să nu se lase intimidat de sentimentul constant de îndepărtare care apare.

Treptat, omul își însușește noi definiții pentru ceea ce înseamnă păcat, încălcare și intenția de a dărui Creatorului. Acum, el acordă mai puțină importanță încălcărilor la nivel corporal și se concentrează mai mult asupra a ceea ce îi creează o conexiune cu Creatorul.

Prin urmare, omul se bucură atunci când vasele (Kelim) necorectate se trezesc și se ridică în interiorul său, considerând acest lucru o oportunitate de a le corecta sau, cel puțin, de a le cunoaște mai profund. Acesta este un semn că omul devine mai puternic și mai evoluat.

De fiecare dată când cade, omul ar trebui să fie recunoscător pentru faptul că a avut parte de revelarea, de către Creator, a unui alt vas necorectat în sufletul său. Iar acest lucru înseamnă că aparent, el a dobândit această oportunitate prin munca sa anterioară. Baal HaSulam scrie că, dacă Kli-ul (vasul) unui om nu i-a fost încă dezvăluit, cine poate ști când se va întâmpla acest lucru? Însă, dacă a fost deja dezvăluit, este un semn că în încarnarea actuală — adică în starea de acum, înainte de următorul ciclu de ascensiune și coborâre — omul respectiv va corecta acest Kli.

Prin urmare, este necesar să ne bucurăm de „păcatele” care ies la iveală și să ne străduim prin studiu, să identificăm rapid răul din ele — defectele și dorințele neîmplinite care ne separă de scop — și să ne raportăm la acestea astfel încât să poată servi scopului de a avansa către scopul propus.

Din  Lecția zilnică de Cabala 04/08/26, Rabaş – Art.30, 1986-Klipa (coaja) care precede fructul

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Poate un om să ajungă la dăruire doar prin dezvăluirea opoziției sale față de Creator, în urma eforturilor depuse? Dacă i se pare că el însuși a descoperit conștientizarea răului în sine și nu a ajuns la aceasta ca urmare a parcurgerii drumului, este oare aceasta pur și simplu o minciună?

Răspuns: Simțirea omului nu este o minciună. Însă ceea ce gândește el – că el însuși a descoperit acest lucru – este o minciună. Totul se realizează doar prin intermediul luminii. În dorința de a primi, nu poate apărea nicio simțire în absența luminii.

O simțire este alcătuită din două elemente opuse; diferența dintre ele este cea care generează simțiri în om.

Din  Lecția zilnică de Cabala 02/09/26, Rabaș – Art.24, 1988-Ce înseamnă în muncă ‘Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, iar lucrurile revelate sunt ale noastre’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Discuții despre Treptele Scării, Partea 231

Există urcări și coborâri înainte de barieră?

Urcările și coborârile au loc atât înainte de barrieră, cât și după aceasta. Totuși, în perioada de pregătire, nu este vorba propriu-zis despre urcări și coborâri în același sens ca după depășirea barierei. După barieră, coborârile reprezintă căderi în Klipot (coji/cochilii) și se manifestă ca un sentiment de distanță – adică o senzație reală, tangibilă, în interiorul vaselor. Aceasta înseamnă că în noi există două extreme: Creatorul și opusul Său. În schimb, în ​​starea actuală, când Lumina înconjurătoare  (Or Makif) este într-o oarecare măsură ascunsă, cădem în natura noastră umană limitată, preocupându-ne de bani, onoare, cunoaștere, sau poate nefiind conștienți de nimic altceva în afară de un sentiment de gol și lipsă de savoare.

Prin contrast, atunci când Lumina Înconjurătoare strălucește, simțim putere, ne simțim inspirați de Creator și suntem pregătiți pentru orice. După barieră, nu este vorba exact despre urcări și coborâri, însă există totuși ceva similar acestora.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare de pe Facebook: Cum ne putem purifica  gândurile  și efectul lor asupra noastră?

Răspuns: Depinde de natura gândurilor. Dacă aceste gânduri sunt pur și simplu ale tale, individuale, atunci ele vor rămâne limitate la sinele tău egoist, concentrate exclusiv pe cum să-i oferi confort maxim.

Dacă totuși, gândurile apar din conexiunea cu ceilalți, atunci începi să ieși din tine însuți și să simți o influență din exterior, și în acest fel să te dezvolți și să te înalți.

Prin urmare, purificarea gândurilor înseamnă în primul rând ieșirea din tine însuți în conexiune cu ceilalți. Conexiunea cu ceilalți nu este conexiunea obișnuită, așa cum o înțelegem în lumea noastră.

Aceasta este o muncă în grup, care trebuie studiată. Lucrând în grup, îți dezvolți și perfecționezi gândul astfel încât să începi să simți sursa stării tale: Creatorul.

Din KabTV “Răspunsuri şi întrebări din Facebook”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În această etapă, nu mi-e permis să-mi imaginez adeziunea  cu Creatorul  ca plăcere? Nici măcar nu mi-e permis să mă gândesc la asta, deoarece acest lucru ar încălca intenţia?

Răspuns: Nu, adeziunea cu Creatorul este plăcere. Gândești așa, și într-adevăr, așa este. Singurul lucru este că nu este plăcerea pe care ți-o imaginezi în prezent, ci plăcerea la un nivel complet diferit și într-un sens complet diferit.

Totuși, din păcate, în prezent nu ne putem imagina că există astfel de plăceri, deoarece vorbim despre plăceri de natură diferită. Nu există cuvinte cu care să descriem plăcerea dăruirii. Nu vorbim nici măcar despre plăcerea provenită din dăruire, dăruirea însăși devine mijlocul pentru plăcerea de a fi asemenea Creatorului.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/08/26, Rabaș – Art.2, 1991-Ce înseamnă “Întoarce-te, o Israel, la Domnul Dumnezeul tău”, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Sunt zece suflete cele zece Sfirot?

Răspuns: Sufletele nu sunt Sfirot. Oamenii care sunt numiți suflete sunt oamenii care sunt în jurul meu, care au nevoie de același lucru ca și mine și care mă pot ajuta în muncă. Prin urmare, am nevoie de grup.. Dar mă pot adresa grupului doar cu condiția să cunosc scopul: să ajung la adeziune cu  Creatorul. . Atunci apelul meu va fi corect.

Altfel, îmi va fi dăunător. Voi începe să construiesc un fel de kibuț sau fermă colectivă care în cele din urmă s-ar prăbuși pentru că totul este egoist. „Sfârșitul acțiunii este în gândul inițial.” Mai întâi, trebuie să mă gândesc unde trebuie să ajung și abia apoi, pe baza scopului încep să lucrez pentru a mă uni cu celelalte suflete.

Dacă pur și simplu vreau să mă unesc cu oamenii, de exemplu, cu unul pentru că este puternic, cu altul pentru că este inteligent, un al treilea pentru că știe cum să avanseze și mă va ajuta să fac același lucru, un al patrulea pentru că este bogat, un al cincilea pentru că este calm și mă va calma și un altul pentru că este vesel și mă poate amuza, dacă urmez acest tip de cale în unirea cu oamenii, nu voi ajunge în grupul potrivit, grupul care mă va ajuta să împing povara grea spre scop.

Poate că voi atinge un alt obiectiv, dar nu unul spiritual. Prin urmare, conform acestui fapt, ar trebui să aleg oameni cu aceleași gânduri, care se mișcă în aceeași direcție ca și mine.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 30/07/26, Rabaș – Art.32, 1989-Ce înseamnă că uleiul este numit „fapte bune” în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→