Intrebare: Ideea interactiunii dintre doua lucruri opuse a mers rar dincolo de limitele explorarii pur filozofice si a discursului cultural. Ati reinviat-o, desi umanitatea este obosita de incercarile de a o pune in aplicare.

Raspuns: Persoana care pune aceasta intrebare este probabil un filozof, asa ca am un extras din noua mea carte: “Simpla idee ca  mersul evolutiei este definit de interactiunea dintre doua lucruri opuse a aparut acum mult timp.Este suficient sa ne reamintim duala opozitie yin-yang din mitologia si filozofia Chineza; Iubirea si Vrajba din flilozofia lui Empedocle, conflictul dintre Bine si Rau din religiile Avraamice si Dialectica Hegeliana.

In evolutionismul stiintific din a doua  jumatate a secolului 19, Herbert Spencer si-a bazat teoria sa asupra opzitiei dintre diferentiere si integrare. De-a lungul fiecarei epoci, aceasta idee universala a cunoscut completari, o noua abordare, in functie de nivelul de dezvoltare spirituala umana.

Prin urmare, este important ca in evolutionismul modern apare o noua teorie a coevolutiei. In concordanta cu aceasta teorie, dezvoltarea naturii neanimate si animate este determinata de interactiunea a doua principii: “cooperare”(coevolutie) si “competitie” si, mai mult, accentul este pus pe primul si nu pe al doilea principiu.,

Este de mentionat ca procesele coevolutiei – dezvoltarea reciproca a sistemelor (sau a elementelor din interiorul unui sistem) cu cereri selective reciproce- a fost observata in biologie. Insa, ele au  fost considerate “periferice”, minore, si au fost limitate doar la diferite tipuri de relatii simbiotice (parazitare,  commensalisms, reciprocitate etc).

In ultimele decenii, termenul de “coevolutie”a mers mai departe de biolgie, a capatat un inteles mult mai larg, esential, filozofic, si a oferit o baza pentru formarea unui model cognitiv stiintific modern care are un impact nu doar asupra stiintelor naturale, dar si asupra gandirii umane, este inclus in studiul proceselor care apar la toate nivelurile naturii animate si neanimate, de la nivelul sub-atomic si molecular-genetic pana la viata sociala si evolutia in paralel a  ideilor.

Aceasta idee a subminat considerabil stereotipiile competitiei stabilite ca fiind principala forta mortice a coeziunii: Abordarea coevolutionara distruge vechea imagine a Naturii de “razboi intre toate partile”, ca o lupta nemiloasa pentru existenta.

Corect ar fi sa amintim ca: Charles Darwin a avertizat ca el a utilizat conceptul de “lupta pentru existenta” in sensul larg si metaforic, inclusiv dependenta unei fiinte de alta.

Acest principiu a fost extins la viata sociala. “Un trib care include multi membrii car au un inalt spirit de patriotism, fidelitate, obedienta, curaj, si simpatie, care au fot intotdeauna gata sa se ajute unii pe altii si sa se sacrifice pe sine pentru binele comun, va fi victorios in lupta cu alte triburi; iar asta ar fi selectia naturala.”

Cu toate acestea, mult timp, cuvintele “lupta pentru existenta” au fost luate ad literam si si-au gasit exprimarea extrema in  Darwinismul Social, insistand ca cel mai puternic castiga. Iar faptul ca rolul proceselor coevolutionare, cooperarii, este astazi realizat este semnificativ.

Acesta este un indicator al transformarilor importante in constiinta persoanei moderne,in sistemul sau de valori. Chiar daca competitia nu face loc idealurilor de coperare, ajutor reciproc si solidaritatii, este vizibil ca pierde teren si nu mai este perceputa ca lege fundamentala a Naturii, justificand ego-centrismul in toate manifestarile sale.

Nu este intamplator ca sustinatorii teoriei coevolutiei cred ca diseminarea sa va ajuta la reconstruirea relatiilor dintre oameni si natura si chiar va crea un nou tip de civilizatie bazata pe cooperare, nonviolenta si dialog.”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Din stirile (Organizatiei Internationale a Muncii (ILO), o agentie specializata a Natiunilor Unite care se ocupa cu probleme legate de munca): Organizatia Internationala a Muncii este ingrijorata de faptul ca in ciuda revenirii din criza conomica si a imbunatatirii situatiei pe pietele financiare mondiale, rata somajului continua sa creasca.

“Statisticile ILO infatiseaza imaginea groaznica a situatiei ocuparii fortei de munca in care 210 milioane de oameni nu sunt angajati – cel mai mare numar din istorie; iar peste jumatate din forta de lucru mondiala se afla in situatia vulnerabilitatii locului de munca. Conform ILO, in urmatorii zece ani, vor fi necesare mai mult de 440 de milioane de noi locuri de munca pentru a absorbi pe cei nou intrati pe piata muncii, si inca mai multe pentru a inversa somajul generat de criza recenta. In timp ce in lume se vad cresteri semnificative ale cresterii economice in unele tari, somajul, in special in randul tinerilor, ramane la un nivel record in multe tari, reprezentand provocari enorme pe termen lung inclusiv la adresa coeziunii sociale”.

“Lipsa muncii decente expune tinerii la niveluri ridicate de nesiguranta economica…O generatie fara speranta unei angajari decente poate fi o probleme pentru familii, economie si in mare parte pentru societate. Incapacitatea de a gasi un loc de munca stabil creaza senzatia frustrarii si inutilitatii printre oamenii tineri”.

Comentariul meu: Nu este posibil ca toata lumea sa fie angajata. Noile tehnologii schimba natura muncii: Multe profesii dispar, iar in era informatica nu mai este nevoie de muncitori si functionari. Este mai simplu si mai ieftin sa tii o persoana in somaj decat sa ii creezi un loc de munca. Insa, apare problema ocupatiei oamenilor; inactivitatea duce la degradare, inutilitate, si tensiuni in societate.

Cabala explica faptul ca dezvoltarea noastra are loc in conformitate cu planul general intern al naturii: Am ajuns la un nou prag in dezvoltarea noastra tehnologica si sociala. Prin urmare, Cabala sugereaza ca ar trebui sa invatam cum sa traim in noua lume, integrala, comuna, care trebuie sa descopere o noua etapa in existenta sa: cea spirituala.

La aceasta stare se poate ajunge doar prin educatie in masa, educatie si invatarea noilor legi ale naturii care ne inconjoara si a comportamentului social si personal. Doar in acest fel ne vom ridica la nivelul la care vom incepe sa controlam natura, iar senzatia de confort o va inlocui pe cea de criza.

Angajarea totala este posibilia doar in munca spirituala, invatand-o si avand grija de ea atat in interiorul nostru cat si cu altii. Astfel, vom construi o noua societate in care toata lumea are de lucru!

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Zoharul, capitolul „Truma (Donatie),” punctul 432: … toţi oamenii din lume ştiu că vor muri şi ca se vor intoarce in praf  şi, prin urmare, multi se pocăiesc şi se întorc la Domnul lor, din cauza acestei frici. Ei se tem să păcătuiască înaintea Lui.

Întrebare: Care este sensul cuvantului „a muri”?

Răspuns: „A muri” sau „a trăi”  se referă la dorinţă. Potrivit Zoharului, „viu”  înseamnă daruire si „mort” înseamnă primire.

În spiritualitate nu există viaţă sau moarte. Noi vorbim despre viaţă şi moarte în lumea noastră, deoarece noi percepem doar o formă de existenţă şi vedem că această formă pare să dispară. Noi credem ca viata înseamnă corpul care respira, iar moartea este atunci când se opreşte respiraţia.

Dar pentru o persoană care începe să simtă spiritualitatea, această distincţie devine foarte ciudata: Cum este posibil ca acest lucru sa fie o indicatie prin care se vorbeste despre diferenţa dintre ceea ce există şi ceea ce nu există, ceea ce este viu şi ceea ce este mort? Asta pentru ca această persoană îşi schimbă percepţia către o formă diferită de existenţă, iar noţiunile pământeşti de viaţă şi de moarte dispar pentru ea.

Dacă o persoană trecere la o percepţie mai importantă unde daruirea este considerata viaţă iar primirea moarte, atunci ea se ridică deasupra nivelului  animal la nivelul uman, iar viaţa pentru ea înseamnă existenţa la nivelul uman şi moartea – la nivelul animal. Ea nu conectează notiunile de viaţă şi moarte la existenţa organismului animal.

Apoi, acest organism animal dispare din senzaţia sa, isi pierde importanţa pentru definirea starii sale, viaţa şi moartea. Chiar dacă trupul moare, o persoană este deja la un grad diferit al dorinţei, în senzaţia de viaţă şi de moarte, în ceea ce priveşte spiritualitatea şi este necondiţionata de ele.

Prin urmare, această lume n-o mai fac sa experimenteze întreruperi în procesul de dezvoltare a sufletului.
Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 7/8/11, Zohar-ul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Suntem într-o realitate in care ne-am dezvoltat pe parcursul a mii de ani. La început am fost sălbatici, nestiind pentru ce, cum şi de ce traim – adevarate animale. Apoi am început sa avem relaţii umane unul cu altul, am format o societate şi am început sa dezvoltam tehnologia.

Şi astfel, treptat, prin toate aceste evenimente, am descoperit un proces care a fost orientat spre scop de la debut. Noi valenţe ale dorinţei au fost întotdeauna descoperite în umanitate, în mod continuu împingandu-ne într-o nouă turnură în dezvoltarea noastră, în scopul de a ne împlini. Cu toate acestea, odată ce am realizat o anumită stare, un anumit nivel de dezvoltare, am început să ne confruntăm cu dorinte care nu au putut fi realizate în lumea noastră.

Omul dintr-o data contempla lucruri pe care nu le poti găsi aici. Mancare, sex, familie, bani, onoare şi cunoastere, în diferite variante şi combinaţii – aceasta este întreaga selecţie. S-ar părea: Ce altceva poate fi acolo? Şi totuşi, intr-o zi insorita, omul incepe sa aiba noi intrebari: cu privire la rădăcina sa şi motivul existenţei. Dintr-o dată el observă că fiecare obiect are un motiv, un proces, şi un rezultat – un început, o dezvoltare şi un sfârşit. Aparent, eu nu sunt o excepţie?

Această întrebare nu mai aparţine nivelului animal, ci umanului din noi. Până când nu a apărut, creaturile având o formă de om, nu au intrebat despre viata, sau dacă au întrebat despre asta, au fost apoi împlinite prin diferite metode de auto-liniştire. Dar vorbim despre o persoană care doreşte să ştie, „Pentru ce sunt eu? De ce sunt eu aici? De unde am venit şi unde mă duc ? ” Deci cum poate el primi răspunsuri la întrebările lui?

În primul rând, aceasta trebuie să descopere actuala întrebare, deoarece nu este simplu. Orice persoană poate intreba, dar intreaga problema aici este profunzimea intrebarii, direcţia sa. La urma urmei, o întrebare este un vas, un Kli.

În cele din urmă o persoană devine complet confuza. În plus, prin natura noastră noi aspirăm la auto-multumire, pe care o realizam prin intermediul a tot felul de acţiuni, obisnuinte şi obiceiuri. Eu fac ceva şi mă simt bine. Aşa că haideţi să stabilim obisnuințe care ne vor ajuta să primim o compensaţie psihologică şi împlinire. Acesta este modul în care ne linistim, nedorind să dezvăluim întrebarea noastră în intrega sa profunzime şi s-o folosim pentru a ne dezvolta, pentru a ajunge până la adevăr. Noua nu ne pasă de adevăr, ci de confort.

Privind diferit, eu nu sunt fericit de apariţia acestui nou vas sau a dorintei noi din mine, care mă scoate afara pentru a căuta ceva, mă obligă să fac o analiză şi imi evocă suferinţa interioară. În mod ideal, eu ar trebui să ma pot bucura de asta – pentru că aşa ma dezvolt, şi dezvoltarea este mai importanta decât senzaţiile tranzitorii. Cu toate acestea, de ce am nevoie de acest lucru, dacă reuşesc să mă împlinesc şi sa-mi potolesc ardoarea mea fără asta, la fel de bine? Ceea ce am este suficient pentru mine.

Şi imediat după aceasta, voi fi învins oboseală şi contrariat de dificultăţile vieţii. Vârsta inaintata se instaleaza şi pe o persoană se multumeste cu un lucru mic in loc de unul maret.

Astfel, problema noastră, şi un mare obstacol pentru noi, se află în creşterea de la nivelul obisnuit de dezvoltare la nivelul spiritual – nivelul uman.
Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala 7/6/11, Matan Tora

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Daca Lumina şi Creatorul nu se schimba, ce este „trezirea de deasupra” (Itaruta de Leila)? Ce înseamnă să fii trezit de Desupra?

Răspuns: „Trezirea de Deasupra” este întotdeauna acolo. Dacă esti capabil să stai şi să studiezi în acest moment, chiar şi pentru un minut, acesta este un rezultat al „trezirii de Desupra.” Iti oferă putere, rabdare si dorinta. Studiezi în loc sa dormi sau sa  alergi după plăcerile materiale ale acestei lumi. În loc de toate astea, tu asculţi lecţia şi aspiri la ceva ce nici măcar nu cunosti.

De unde provine aceasta dorinta „nechibzuita” si „nerealista” ? Ar putea o persoană rezonabilă, sensibila sa faca acest lucru? Toate acestea sunt mulţumită trezirii de Deasupra, prin care Lumina straluceste asupra ta de Deasupra si te obliga sa aspiri la daruire.

Lumina este constantă şi nu se schimbă, dar tu o faci. Te schimbi de fiecare dată, şi creşte sensibilitatea ta, motiv pentru care simti o influenţă din ce in ce mai mare. Cresti sensibilitatea percepţiei tale de-a lungul gradelor zero, unu, doi, trei, si patru până când ajungi la gradul  interior complet (HaVaYaH). Faci acest lucru cu propriul tau efort, datorită „trezirii tale de jos” (Itaruta de Letata).

Cu toate acestea, cine ţi-a dat trezirea iniţială şi te-a inspirat să exerciti efort? Acesta a fost trezirea de Deasupra! De aceea este scris: „Eu sunt Primul, şi Eu sunt Ultimul.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/5/2011, Shamati # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Egoismul ne infatiseaza cu viclenie si cu inventivitate diverse imagini. Cum pot distinge minciuna din ele, care apare ca iubire pentru altii? In fond, toate religiile si metodele vorbesc, de asemenea, despre iubire.

Raspuns: In lumea noastra “iubirea pentru aproapele meu” este un simplu joc primitiv al micilor egoisti. Puteti gasi cu adevarat undeva aceasta iubire exaltata pentru aproape, practicata  continuu, pe o baza solida?

Adevarat, oamenii creaza anumite aranjamente pentru a trai in iubire cu ceilalti: Exista o astfel de comunitate in Italia, una in India si un intreg oras in Asia. Insa daca priviti un pic mai aproape, veti vedea ca ei sunt aceiasi egoisti care au convenit doar sa faca mai confortabile obiceiurile sociale. Acest lucru este mai confortabil si placut pentru ei, si, prin urmare, ei s-au unit pentru a-si face viata mai usoara.

A fost un moment in Israel in care au inflorit kibbutz –urile, asezari agricole in proprietate colectiva, asemanatoare cu fermele colective. Oamenii au hotarat ca era mai bine pentru ei sa traiasca impreuna pentru ca asta le folosea mult mai mult. “Hai sa lasam de-o parte ceva din egoismul nostru si ne vom simti bine”. Totul este clar in aceasta situatie, insa este cu adevarat altruism?

Umanitatea presupune ca recunoaserea aproapelui face dintr-o persoana un altruist. Totusi, oamenii care sunt putin mai informati in privinta naturii umane sau care studiaza Cabala stiu ca orice concesie vine cu un profit. Nu conteaza la ce renunta cineva, veti realiza ca exista un castig in asta. Chiar daca beneficiul este ascuns, el este cu siguanta prezent.

De exemplu, eu doresc sa traiesc intr-un kibbutz pentru ca scap astfel de toate grijile legate de modul meu de viata. Nu este acesta un profit? Nu am griji. Pur si simplu fac ce mi se spue. Insa dezvoltarea isi urmeaza cursul si cu timpul kibbutzul devine depasit. In mare, aceste comunitati nu au viitor.

Noi vedem deja ca toate formele de interconectare intre oameni trebuie sa se schimbe datorita egoismului care se dezvolta in ele. Schimbarile continua sa aiba loc, iar aceasta dinamica interioara trebuie sa fie realizata cumva, altfel va avea loc o explozie.

Acest lucru s-a intamplat de-a lungul istoriei diferitelor religii, credinte si metode. Astazi sunt in curs de raspandire la nivel mondial pentru ca omul cauta din nou. El se indreapta catre revizuirea finala: Aceste metode pot oferi ceva real?

In urma acestor analize, aceste practici vor cunoaste pentru ultima data o prabusire. In fond, astazi noi le verificam in functie de intregul mecanism pe care natura ni-l infatiseaza. Niciodata nu am avut acest criteriu. Oamenii parcurg din nou etapele cunoasterii diverselor practici, confesiuni si invataturi spirituale, incercand sa inteleaga: Ne pot ajuta acestea, in contextul prezent?

Acest proces va dura putin si se va apropia de sfarsit impreuna cu toate asteptarile care se vor prabusi. Fiecare va vedea ca este inutil sa astepte ajutor din partea lor. Fiecare subiect cercetat va persista cativa ani cel mult, dupa care inadecvarea sa se va revela.

In fond, daca nu schimbi natura omului astfel incat acesta sa devina la fel de integral in sine cum este natura, atunci nici o reteta nu va fi de ajutor. Singura metoda care face ca un om sa fie total, integral, si unificat cu ceilalti este metoda atragerii Luminii care reformeaza, stiinta Cabalei. Fiecare persoana are nevoie sa i se dea o oportunitate sa realizeze raul din interior.  Apoi toate mijloacele si combinatiile acestora se vor dovedi fara putere, iar aceasta intreaga afacere de trucuri “spirituale” va sfarsi prin a disparea.

Omul nu va fi capabil sa se linisteasca pentru ca lumea s-a schimbat si problema nu mai consta in cum sa se linisteasca, ci un “conflict de interese”. Nimeni nu va fi capabil sa supravietuiasca intr-un sistem integrat fara a deveni potrivit cu acesta.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/7/11, Daruirea Torei

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Lumea este treptat scufundata in criza mondiala; totusi, o simpla persoana, asa numitul cetatean permisiv (numita lege), nu o simte. El nu vede mai mult decat ceea ce i s-a aratat la un anumit moment. Deci, cum ajungem la ei?

Intelepciunea Cabalei ne furnizeaza rezultate pe doua niveluri:

In primul rand, este atingerea Creatorului, in procesul in care noi descoperim forta eterna si perfecta. Noi ne unim cu aceasta pe masura ce o revelam si, facand asta, ne salvam pe noi insine de ingerul mortii; devenim asemenea Creatorului.

Pe masura ce dobandesc aceasta similaritate, nu mai simt ca apartin de ceva finit si imperfect. Acum, ii apartin Lui, chiar daca doar in felul in care samanta se agata de peretele pantecului. Acum, sunt in El. Acum, ma aflu la un grad mai inalt decat aceasta lume. Am atins eternitatea, perfectiunea, armonia si libertatea.

In al doilea rand, in aceasta viata corporala, am primit o metoda care imi ingaduie sa scap de nenorocirile care se apropie, treptat, si se manifesta in lume. In realitate, eu depind in mare masura de altii la nivelul acestei lumi. Din acest motiv, nu pot garanta ca studiul Cabalei ma va face sa ma simt confortabil. Asta pentru ca aici exist intr-o retea comuna care ne conecteaza pe toti.

Totusi, am beneficiul nivelului corporal in lucruri ca educatia din copilarie si atitudinea personala despre viata. Cabala ma ajuta in mod real in ariile in care imi pot influenta personal viata, aproape independent de altii.

In acest fel, sunt inzestrat cu avantaje pe care le pot simti chiar in primul an de studiu. Pot sa imi educ mai bine copiii, si inteleg mai bine decat altii viata. Insa, elementul cheie este realizarea Creatorului. Adica “ eliberarea de ingerul mortii”.

In mod firesc, este mai usor sa raman “Simon de la piata”, sa vand pepeni verzi, sa ma uit noaptea la fotbal in timp ce beau bere si sa fiu absolut orb la orice altceva. Care sunt planurile, cererile, si visele unei asemenea persoane? Raiul pentru el este un sir infinit de hamburgeri la gratar in fata unei imense plasme in care echipa sa castiga intotdeauna: Ochii sai sunt la ecran, mana  aprinde automat flacara. Nu putem explica nimic unei asemenea persoane. Este pe o alta lungime de unda.

Cabala “emite” pe doua canale: Unul pentru aceia care tind catre scopul vietii si sunt capabili sa inteleaga o noua abordare datorita acestei invataturi. Al doilea este de asemenea o comoara, pentru ca o persoana incepe sa perceapa mai profund lumea si descopera mecanismul care o conduce, precum si conexiunile din ea. Eavede obiceiurile si manierele oamenilor, natura universului, circuitul evolutiei, si gama de prioritati. Ii revelati o lume, sistemul global, si ea incepe sa inteleaga principiile dupa care aceasta actioneaza.

Acesta este un cadou foarte valoros. O persoana de pe strada este incapabila sa inteleaga ce se intampla, insa aici, ea incepe deodata  sa lege un lucru de altul, iar piesele separate se aduna in fata ochilor sai intr-o imagine frumoasa. El reveleaza lumea in care traieste si calea pe care a parcurs-o umanitatea pana la starea prezenta.

Nu intelegea aceste lucruri pana acum, traia in spatele unei cortine: “Aceasta este casa mea, slujba mea, mancarea mea si dormitorul meu”. Acum, persoana deschide ochii chiar inainte de a incepe in mod real sa se gandeasca la scop si la Creator. In acest fel devine uman la nivelul acestei lumi.
Din Lectia Zlnica de Cabala 5/13/2011, Ramchal, “Articolul Intelepciunii”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In ultimul timp se simte faptul că  intregul kli al lumii actioneaza intr-o singura dorinta. La un moment dat Rabash v-a atentionat sa faceti un atac din aceasta stare. Ce anume atacam?

Raspuns: Pe noi insine, inima noastra, lenea noastra, mandria noastra, vechile noastre obiceiuri. Trebuie sa urc dincolo de aceste calcule.

Cel mai important lucru este sa va dizolvati intre prieteni, sa va bagati in grup. Vreau sa fiu aici tot timpul. Vreau sa imi pierd propria minte si sa simt ca dobandesc mintea si sentimentele tuturor prietenilor. Este ca si cum ma pierd pe mine insumi in ei, prin dorinta mea.

Asta inseamna sa dobandesc vasul garantiei reciproce.

Din partea 5 al Lectiei Zilnice de Cabala 7/6/11, Daruirea Torei

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

In “Prefata la Intelepciunea Cabalei” Baal HaSulam isi prezinta faimoasele sale fabule despre osapete si Gazda, exemplu care reflecta relatia unei persoane cu Creatorul. Gazda isi intampina oaspetele ca pe cel mai bun prieten al Sau si, condus doar de puterea iubirii Sale, vrea sa ii daruiasca totul fara nici o intentie de a primi ceva in schimb.

El primeste placere servindu-si oaspetele, este fericit si nu asteapta nici o rasplata pentru ca legea iubirii il obliga pe El sa actioneze astfel. Dimpotriva, daca oaspetele refuza sa primeasca, atunci asta va supara foarte mult Gazda pentru ca El are o dorinta mare de a-l umple complet pe oaspetele Sau, prietenul Sau, cu toata abundenta.

Daca oaspetele simte un disconfort, acest sentiment nu vine direct de la Gazda ci este involuntar, de suprafata, pentru ca el era gol si cineva l-a umplut. Si in aceasta umplere, exista ceva rusinos, nemeritat; este lipsa propriei participari si a propriului efort, care naste un sentiment de rusine in oaspete.

In acest sentiment de rusine oaspetele descopera ce ii lipseste. El gandeste:”Gazda ofera, iar eu primesc. Fiind cel care primeste, ma simt rusinat, insa nu exista nici un sentiment de rusine in cel care daruieste.Asta este diferenta dintre cel care daruieste si cel care primeste! El nu se simte rusinat pentru ca daruieste, insa eu sunt incapabil de aceasta actiune a darurii. Daca as putea sa dau asa cum face El, nu m-as mai simti rusinat; mai mult, as fi onorat!

Gazda nu simte nici un fel de onoare in daruirea Sa catre mine pentru ca face asta in mod natural; iubirea este natura Sa. Si astfel, El nu este mandru de ceea ce daruieste; in schimb, asta Ii umple dorinta.

Daca daruiesc, asta imi va aduce onoare in loc de rusine. De aceea rusinea pe care o simt este inutila; ma va ajuta sa simt starea opusa: onoare si respect de sine pe langa inalta pozitie a persoanei care daruieste”.

Cel care primeste obtine toate astea intelegand ca rezultat al rusinii: De ce si cum ar trebui sa faca pasii necesari pentru a nu reduce la tacere rusinea, ci si de a ajunge la nivelul celui care daruieste. Aici, nu este vorba doar despre a dobandi daruirea- persoana trebuie sa ajunga sa iubeasca! Las aceasta rusine sa ridice un sentiment de ura in mine, pe care o voi transforma in iubire, iar apoi voi dobandi starea Creatorului.

Toata iubirea pe care El o are in mod natural devine o mare achizitie pntru mine pe care am dobandit-o si am castigat-o. Si de aceea incep acum sa iubesc si sa apreciez aceasta rusine! Prin intermediul acestei rusini, prin adancimea ei, eu incep sa simt ura, iar prin aceasta ura, ajung la iubire.

Creatura ajunge la aceasta concluzie ca rezultat al unei serii de clarificari interne.
Din partea 4 Lectia Zilnica de Cabala 6/27/2011, “ Prefata la Intelepciunea Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Opinie (Anatole Kaletsky, unul dintre liderii comentatori in economie, fost Editor Economic şi acum Redactor la The Times): „Există două soluţii posibile pentru criza din Grecia: Prima soluţie ar fi ca Grecia să-si paraseasca datoriile şi se lase euro …. A doua ar fi ca UE sa accepte responsabilitatea colectivă pentru aproximativ jumătate din datoriile Atenei „….

Această a doua soluţie este mult mai probabila, deoarece o despartire de euro este inacceptabilă pentru guvernele german şi francez – şi unei despartiri cu siguranta ii va urma o dezapreciere brusca a Greciei. Daca Grecia se gaseste în imposibilitatea de a împrumuta în euro şi devalorizeaza economiile cetăţenilor săi, printr-o monedă nouă, irlandezii s-ar teme de un tratament similar şi ar transfera imediat economiile la băncile germane, distrugând băncile din Irlanda si fortandu-le sa paraseasca euro. Aceasta scurgere de capital, la rândul sau, ar reprezenta un pericol mortal pentru statutul de membru al Portugaliei, Spaniei, Italiei, Belgiei şi chiar Franţei.

În final, membrii solvabili ai euro vor trebui să accepte responsabilitatea colectivă pentru aproximativ 500 de miliarde ($ 681bn) a datoriilor Greciei, Irlandei si Portugaliei, dacă doresc să asigure supravieţuirea monedei unice …”

Dar egoismul stă în cale: „Tările creditoare nu vor să accepte o povara euro-federala suplimentara a datoriei, în timp ce ţările debitoare sunt chiar mai rezistente la pierderea suveranităţii naţionale şi autodeterminarii democratice…. Implicaţia este că atât creditorul cat şi ţările debitoare vor rezista singurei soluţii posibile la criza euro până când epuizeaza toate alternativele posibile.

În mod ironic, prin urmare, o ameninţare continuă a crizei este o condiţie necesară, chiar şi pentru stabilitatea financiară temporară în Europa. În ceea ce priveşte „saltul cuantic”al federalismului fiscal, pe care pe bună dreptate Trichet l-a identificat ca fiind cheia crizei, cerinţa logică pentru ca acest lucru să se întâmple este că această criză trebuie să devina chiar mai rea.

Liderii europeni spera, în schimb, că această criză poate fi rezolvată treptat, evitându-se necesitatea unor măsuri radicale, deoarece condiţiile se vor îmbunătăţi prin trecerea timpului …. Există, totuşi, două moduri mult mai puternice, în care timpul lucreaza impotriva supravieţuirii monedei euro „Tările debitoare sunt conştiente de puterea lor:. Germania, Franţa, şi UE sunt dispuse să plătească orice, doar pentru a potoli Grecia sau Irlanda, dacă ele ameninţă să nu-si indeplineasca obligatiile.

„Dacă politicienii Europei intr-adevăr doresc să salveze euro, acestia trebuie să facă saltul cuantic la o federaţie fiscala – şi s-o faca repede.”

Comentariul meu: Aceste scheme apar foarte simplu dacă traducem tot ceea ce se întâmplă în cele două forţe: forţele egoiste ale oamenilor, ţărilor şi lumii şi forţa altruistă a Creatorului sau Naturii. Ele sunt în conflict şi, cu răbdare, Natura îi învaţă pe oameni ireversibilitatea procesului de dezvoltare şi necesitatea de a face concesii reciproce şi să ajungă la un acord, unitate, garantie reciprocă şi dragoste.
Astfel, două tabere, a celor slabi şi a celor puternici, se invata reciproc sa faca concesii, demonstrand cât de mult au nevoie unul de celălalt- până la punctul cand isi dau seama de necesitatea de a se uni pe deplin, mai presus de toate diferenţele lor. Natura ii va forţa să o facă!

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→