Baal HaSulam, Naţiunea: Recompensa pentru munca intelectuală este mai mare decât pentru cea fizică. Munca celor mai rapizi este plătită mai mult decât a celor mai înceţi. Iar o singură persoană ar trebui să primească mai puţin decât cea care familie. Totuşi, timpul pentru muncă ar trebuie să fie egal pentru toată lumea; de asemenea, distribuţia fructului muncii ar trebui să fie egal. Deci, cum putem conecta toate aceste diferenţe?

Cum putem stabili o distribuţie corectă, cinstită, dacă toţi suntem aşa de diferiţi? Productivitatea oamenilor este diferită. Nu poţi avea aceaşi solicitare pentru fiecare dintre ei şi să le măsori efortul conform unui criteriu unitar. Reiese faptul că nu avem nicio bază, nicio fundaţie pentru o societate justă.

Trebuie să explicăm acest lucru celor care cer pe străzi dreptate socială. Cum poate fi dreptate socială? Cum o măsuraţi, dacă fiecare este diferit prin natura sa şi nu aveţi uneltele necesare pentru a măsura diferenţele? Prin natura, noi suntem diferiţi; nu avem niciun criteriu de comparaţie, ceea ce înseamnă că nu vom obţine niciodată o distribuţie echitabilă. Cineva ar trebui să fie la nivelul Creatorului pentru a împărţi totul în mod corect.

De fapt, ceea ce primeşte fiecare din noi astăzi este o distribuţie corectă. Într-adevăr, ceea ce primeşti în fiecare moment al vieţii vine de fapt de la El. Aceasta este dreptatea; aceasta este ceea ce meriţi. El îţi acordă o parte absolut corectă.

Creatorul este cel care îţi dă toate condiţiile în care trăieşti acum. Poate că eşti în dezacord cu El şi cu sistemul, dar asta este ceea ce El îţi dă şi îţi spune: Lucrează din acest punct. Conform calităţilor sufletului tău, trebuie să fie exact în această stare. Această stare este cea mai bună pentru tine şi poţi avansa numai din acest punct. Începe să munceşti şi vei primi mai mult. Pentru moment, ai primit tot ceea ce ai nevoie pentru a avansa, corect şi conform cu toate regulile.

Chiar şi Faraonul a admis: Creatorul este drept iar Faraonul este păcătos. Chiar dacă nu eşti de acord, sau nu eşti conştient de asta, sau nu eşti gata pentru asta, tot este adevărat. Cum poţi începe să te mişti? Unde să mergi? Numai către dăruire!

Dacă vrei să avansezi şi să te schimbi, să schimbi mediul, societatea şi lumea, trebuie să înveţi de la Creator ceea ce înseamnă să fii drept: să te relaţionezi la toată lumea şi să îi ajuţi să obţină o distribuţie cinstită pe nivele din ce în ce mai mari ale dăruirii. Primim o distribuţie corectă pe fiecare nivel până la corectarea finală. Acolo apare distribuţia corectă şi calculul este foarte precis. Nu poţi urca la următoarea treaptă de pe scara spirituală înainte de a fi 100%  de acord cu ceea ce se întâmplă, adică înainte de a obţine vasele de dăruire şi a fi de acord că aceasta este dreptatea.

Deci, pentru ce sunt toate aceste demonstraţii care cer drepatea pe străzi? Ce cerinţe pot aduce în faţă? Îmbunătăţiţi mediul şi corecţiile dintre voi  şi apoi vă veţi ridica la un nivel mai înalt de dreptate. Conform cu gradul vostru, primiţi ceea ce meritaţi. Un nivel mai înalt vă va aduce ceva diferit. Cum va fi? Începeţi să dăruiţi unul altuia şi veţi vedea. Lumina este întotdeauna acolo. În timp ce vă ridicaţi mai sus împreună cu societatea, veţi primi mai mult. Coborâţi… primiţi mai puţin.

Deci, cum puteţi să ieşiţi să demonstraţi? Fără a şti nimic din ceea ce se întâmplă? Pentru cine cereţi dreptate? Toată lumea este în aceaşi barcă. Nimic bun nu va ieşi din asta. Revoluţiile din Egipt şi Libia sunt cel mai bun exemplu în acest sens.

Trebuie să înţelegem că suntem întotdeauna în sistemul corectat. Ne putem ridica la el numai crescând starea exaltată de corecţie reciprocă. Voi existaţi în Lumina Infinitului şi primiţi de la aceasta numai conform cu gradul vostru, adică atât cât puteţi absorbi. Vă umple; are tot ceea ce vă veţi putea dori.

Atunci cum puteţi striga că nu este suficient pentru voi? Puteţi avea mai mult; vi se dă această oportunitate. Începeţi să vă conectaţi cu ceilalţi şi cu cât va fi mai bună conexiunea cu atât veţi primi mai mult. Nu veţi obţine fericirea fără garanţei reciprocă. Nicio demonstraţie sau revoluţie nu va ajuta.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/28/2011, “Naţiunea”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai scris odata ca termenul „criza” are un sens opus, dar ce fel de legatura are cu Cabala?  Pentru ca noi nu vedem cum criza insasi se corecteaza  si trebuie, asa cum ai spus, sa revelam intelepciunea Cabalei pentru asta?

Raspuns: Priveste ceea ce Baal HaSulam scrie despre asta in articolul „Pacea”: „Asta inseamna ca modul corupt care conduce umanitatea este chiar cel care genereaza starea buna. Si fiecare stare buna nu este altceva decat rodul muncii in starea rea care a precedat-o.”

Intr-adevar, binele si raul nu trebuie evaluate conform stadiului in care se afla, ci conform scopului general al creatiei, unde fiecare stadiu care aduce umanitatea mai aproape de scop este considerat bun, si stadiul care tine  umanitatea la distanta de scop este considerata a fi rea. „Legea dezvoltarii” se bazeaza doar pe asta. Conform acestei legi, lipsa corectiei si a pacatului care sunt continute in stadiu cauzeaza si construiesc o stare buna.

Perioada de existenta a fiecarui stadiu este strict predeterminata; este timpul cerut pentru cresterea cantitatii de rau cotinut in acea stare pana cand devine destul de mare si oamenii nu se vor mai putea afla in el. Si atunci societatea va avea nevoie sa se uneasca, sa treaca prin ea si sa ajunga intr-o stare mai buna din perspectiva corectiei  generatiei date.

Perioada de existenta a noului stadiu dureaza pana cand scanteile raului din ea se ridica si se aprind atat de tare incat nu vor mai putea fi tolerate. Si atunci, odata in plus, umanitatea va trebui sa sparga aceasta stare si sa construiasca una mai comfortabila in locul ei. In acest fel starile alterneaza si sunt evaluate una dupa alta, un grad dupa celalalt, pana cand ajungem la starea care va fi atat de corectata incat nu va mai avea nici macar o scanteie rea in ea.

Asadar reiese ca esenta tuturor semintelor si grauntelor care cresc in ea si care sunt la orginea starii bune, nu este altceva decat o stare necorectata. Asta inseamna ca toate faptele rele, care sunt revelate si facute de pacatosii generatiei sunt puse laolalta si cantarite pana cand devin atat de grele incat societatea nu le mai poate tolera. Si atunci oamenii se ridica, sparg aceasta stare si creaza o alta mai valoroasa. Astfel, fiecare rau separat devine devine conditia pentru aparitia fortei de respingere, care duce la dezvoltarea starii virtuoase.

Acum compara asta cu postarea originala despre criza.

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De as dori dintr-o data sa fiu parte a unui nou sistem?

Raspuns: N-ai incotro. Noi suntem sclavii dorintelor noastre.

As putea avea dorinta de a intra in acest sistem, care imi face semn in secret si rascoleste in mine intrebarile: „Pentru ce traiesc? De ce? Care-i scopul vietii mele?” Sau as putea intreba: Care-i scopul in viata mea? Pentru ca inca nu vreau sa se termine. Sau as putea fi verde de invidie pentru ca iarba vecinilor este intotdeauna mai verde.

Felul suferintei nu conteaza, si oricare ar fi, ne ajuta sa avansam. In acest fel suntem facuti. Daca nu simtim aceste deficiente, nu ne-am misca deloc. Liberul nostru arbitru nu este cum sa alegem dorintele ci mai degraba cum sa le folosim. Si cand ne aflam sub legea celor doua forte, forta de a primi si forta de a darui, putem alege cum sa le folosim. Dar eu nu aleg dorinta in sine.

Inainte ca o anumita dorinta sa se manifeste in noi, suntem ca niste roboti greoi care nu se pot misca. Fara dorinta sunt ca o papusa lipsita de viata fara baterii.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/4/2011, Shamati #42

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce spunem noi că sistemul este perfect dacă eu lipsesc din el?

Răspuns: Sistemul lumilor extins de la Lumea de Infinit la lumea noastră este perfect. Numai Lumina lipseşte în el. Sistemul este într-o stare de micime (Katnut), în care este minimum de Lumină necesar existentei; este umplut numai cu Lumina de Hasadim (Milă).

Dacă noi primim dorinţa de a trăi, trebuie să fim încorporaţi în acest sistem. Noi alcătuim Malhut, ultima parte a sistemului. Există doar un punct în Malhut prin care putem să intrăm în sistem şi să aducem dorinţa noastră în el. Nu este vorba de dorinţa egoistă a unui anume individ ci de dorinţa noastră comună. Cu alte cuvinte, este dorinţa de a dărui.

Dacă aduc dorinţa de dăruire în Malhut, dacă eu şi prietenii mei vrem să devenim ca un singur om, atunci această dorinţă de a fi un singur întreg nu este dorinţa personală a fiecăruia din noi, ci dorinţa noastră comună. Aceasta este numită „rugăciunea celor mulţi”, şi este primită în Malhut.

În acest caz, ea devine a zecea Sfira din toate cele zece Sfirot, înainte erau doar nouă Sfirot în cinci lumi. Noi facem ultimul punct, Malhut a tuturor lumilor. Aici aducem noi dorinţa de conectare, adică de dăruire, şi astfel activăm primele nouă Sfirot, atributele dăruirii. Ele încep să ne influenţeze în funcţie de aspiraţia pentru dăruire şi astfel ne corectează.

Ultima Sfira, Malhut, devine dorinţă de dăruire şi trezeşte primele nouă Sfirot şi toate lumile spirituale. Ea se uneşte cu ele într-o fuziune generală într-un singur sistem.

În acest fel intrăm în sistemul superior şi începem să-l cunoastem. Apoi, începem de fapt să obţinem tot despre ceea ce am citit în „Studiul celor zece Sfirot”: Atik, Arih Anpin, acţiunile lor, Aba şi Ima, ZON care urcă şi coboară, interacţiunea dintre diferitele părţi ale Parţuf-ului spiritual, picăturile de Lumină care picură de Sus (Mazalin). Vedem toate aceste relaţionări între rădăcinile spirituale, incepem să ştim despre ele şi putem deja să începem să le activăm bazându-ne pe cunoştinţele noastre despre sistem.

Devin familiar cu tot ce este în el. Este ca şi cum aş vedea că aici e supermarket, bancă, eu, familia mea, rudele mele, alţii mai de departe, etc. În acest fel încep să învăţ despre sistemul superior şi să avansez în el.

Apoi, cărţile de Cabala devin manuale pentru mine şi nu doar un remediu miraculos (Sgula). Este ca şi cum aş cumpăra o maşină de spălat de exemplu, şi apoi aş deschide manualul să citesc despre cum funcţionează. Aşa deschidem noi „Studiul celor zece Sfirot” şi vedem cum să activăm sistemul superior.

Pot să mă descurc şi fără carte, după cum e spus: „Sufletul omului îl va învăţa”. Pot să învăţ despre sistem chiar şi fără carte şi să devin integrat în el.

Şi toate acestea sunt chiar în faţa noastră! Mai este doar un singur pas de făcut.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/4/2011 „Şamati” 42

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „pacea în lume”: Este aşa din cauza naturii, puterea de muncă nu este egală la fiecare om. Unul din societate munceşte într-o oră de muncă, datorită punctului său slab, mult mai mult decât prietenul său care munceşte două ore sau mai mult….Astfel, tu vezi că…munca unui individ în condiţia de adevăr evident… este absolut imposibil de înţeles fiindcă nu poate fi examinată şi evaluată în niciun fel.

Căutând justiţia socială, nu ne putem baza pe orele de muncă fiindcă oamenii sunt diferiţi. Nici nu putem măsura obiectiv eforturile unui om. Succesul oamenilor nu indică nimic fiindcă unul este născut prost şi altul deştept, unul puturos şi altul energic, etc. Ereditatea nu este greşeala nimănui, dar nici realizarea nimănui.

Aşa că, nu putem judeca oamenii după o măsură adevărată fiindcă aceasta este determinată de rădăcina sufletului omului, de calităţile interne ce nu pot fi examinate, cântărite sau calculate. Asta înseamnă că nu putem să ne plângem sau să evaluăm corect productivitatea omului. Toate tentativele de măsurare a eforturilor şi abilităţilor sunt de fapt o minciună totală. Dăm note copiilor la şcoală, îi comparăm între ei în armată, facem un set de standarde arbitrare la productivitatea în muncă, iar toate astea, nu fac decât să denatureze dezvoltarea naturală a omului.

Experţii încep să înţeleagă această problemă după ce s-au confruntat cu criza în educaţie. Dar situaţia nu s-a schimbat. Noi pur şi simplu nu putem măsura un om corect, după o măsură adevărată.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 10/6/2011 „Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Conexiunea dintre oameni este cu mult mai puternică decât îşi închipuie oamenii şi este  obligatorie. Raportată la natură, această conexiune reprezintă un întreg organism care ni se dezvăluie treptat.

Întreaga natură este în unitate. Ea a început să se dezvolte dintr-un singur punct ca rezultat al Big Bang. În percepţia noastră, natura este împărţită în multe părţi diferite: nivelul mineral, vegetal, animal şi nivelul uman, dar şi în legi ale fizicii, chimiei, biologiei, eticii, moralei, etc. Noi nu vedem toate acestea ca un întreg. Noi nu vedem cum sunt toate interconectate şi interdependente, cum pot gândurile şi sentimentele mele să afecteze explozia stelelor, sau cum aceste explozii stelare afectează plantele din grădina mea. Noi nu vedem nimic, dar asta nu înseamnă că nu există.

Natura este globală. Motivul pentru care noi descoperim acest fapt din ce în ce mai mult este că devenim din ce în ce mai dezvoltaţi. Până la urmă, revelările pe care le am azi nu puteam să le am ieri fiindcă nu eram destul de dezvoltat. Dar, asta nu înseamnă că lucrurile astea nu existau deja în natură şi că eu descopăr acum nişte atribute noi ale ei. Ele apar în interiorul meu fiindcă eu sunt cel care mă dezvolt.

Eu sunt partea naturii care mă dezvolt cel mai activ. Ca om, mă dezvolt mult mai repede ca orice altceva: în cunoaştere, în obţineri, emoţii etc. Iar atunci când mă dezvolt obţin o percepţie mai largă, mai de ansamblu.

America nu a existat înainte să fie descoperită? A existat! Dar stelele, galaxiile, nu au existat înainte să le descoperim noi? Totul a existat, numai noi nu le-am putut vedea fiindcă nu eram destul de dezvoltaţi.

Noi începem să descoperim interconexiunea noastră. Această interconexiune există la nivele pe care noi nu le putem simţi, adică, nu le putem percepe prin cele cinci simţuri ale noastre. Această interconexiune există peste simţurile noastre, în interiorul gândurilor şi sistemelor de conexiune dintre noi şi de aceea, gândurile mele, acţiunile şi sentimentele te afectează pe tine.

Din Discursul despre Educaţia Globală 09.07.2011

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Scopul întregului proces prin care trecem este revelarea Creatorului. Îl revelăm prin acţiunile Lui asupra noastră. Pentru acest scop, Creatorul a creat un sistem, legi după care el există şi operează şi în sistem, omul.

Apoi, El a pus omul şi sistemul în mişcare. O persoană trebuie să asculte de influenţa Creatorului, de ceea ce se întâmplă în interiorul şi în afara lui fiindcă este totul mişcarea Creatorului, după cum e spus: „Nu e nimic în afară de El”.

Daca un om acceptă că totul vine de Sus, de la Creator, el devine sensibil la orice se întâmplă în el şi în jurul lui, la felul în care îl afectează. Astfel, omul încearcă să înţeleagă ce vrea Creatorul să-i dezvăluie.

Analizând tot felul de acţiuni: bun şi rău, ceea ce îi este aproape şi ceea ce îi este departe, acelea pe care el le percepe ca bun sau rău, omul începe să descifreze planul Creatorului în legătură cu el. Atunci când descoperă abisul mare dintre el şi Creator, opoziţia gândurilor lor, el începe să vada două lucruri opuse, una în contrast cu cealaltă.

Pe de o parte, el simte că vrea să acţioneze în funcţie de natura lui. Dar fiindcă deja a descoperit că e mai bine să urmeze natura opusă, înţelege că trebuie să acţioneze diferit. Astfel el descoperă răul din interiorul lui, gândurile rele.

Dar este mulţumit! Până la urmă, omul, cu cât mai multe păcate descoperă în el, cu cât face mai multe eforturi să le descopere, cu atât mai aproape va fi de o rugăciune adevărată, adică, de o cerere de corectare a lor. Cererea de corectare se numeşte „ispăşire”.

Gândurile rele nu trebuie să plece, trebuie să fie „îndulcite”. Asta e, noi trebuie să obţinem o nouă intenţie peste toate dorinţele noastre egoiste care să le transforme în dăruire.

Descoperirea păcatelor şi a crimelor se întâmplă cu ajutorul unei Lumini mari, Lumina de Hohma (Înţelepciune), care străluceşte pentru om şi îl confruntă cu faptul răului şi opoziţiei sale faţă de Creator. Apoi, în funcţie de acest efort, el poate să se apropie de corecţie.

Toate aceste corecţii, la fel ca şi păcatele noastre, sunt munca Creatorului. În cele din urmă, toate păcatele şi corectările lor, toată Lumina pe care o atragem pentru a lămuri răul şi a-l corecta, Lumina de alipire, este numai ca să aducă mulţumire Creatorului. Rezultă că, prin dezvăluirea păcatelor şi ispăşirea lor, omul ajunge la o îmbrăţişare cu Creatorul şi apoi la aderenţă cu El

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/6/2011 „Şamati” 177

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori - Niciun comentariu→

Intrebare: Astazi criza a ajuns in toate colturile lumii si nimeni nu intrevede solutia ei. De ce sa nu examinam sistemul economic in mod analog cu sistemul nostru de educatie, si sa il oferim lumii?

Raspuns: Noi putem oferi o descriere minunata a economiei in perioada corectiei finale: o societate echilibrata, un consum in limitele necesitatilor rezonabile, conservarea naturii si a omului, dezvoltarea unica a unor proiecte care economisesc timp si energie si aduc benficii sanatatii oamenilor….Toate acestea sunt logice si usor de comunicat in scris, daca nu scrieti despre recompensele egoiste, ci despre necesitatile de baza, armonia dintre noi si natura.

Insa cum putem ajunge la acest stadiu? Cum putem explica asta magnatilor moderni celor care decid soarta intregii lumi? Ei manipuleaza guverne care in schimb manipuleaza oameni. Deci cum le putem prezenta lor acest scop final? Cum le putem spune despre fazele de pe calea catre acesta? Ei pot intreba:”Si noua ce ne ramane?” Ce le putem spune?

„Veti primi exact aceeasi masura ca o casnica obisnuita, iar miliardele voastre vor fi returnate nevoilor naturii pentru a repara dezordinea pe care ati creat-o cu consumul vostru excesiv. Dincolo de asta, va veti bucura in interior, spiritual. Nu veti mai fi ca niste „cocosi de top”, facand parada cu mandrie de valorile voastre. Va veti maturiza si asta va va da placere. Va veti simti impliniti de dobandirea unui nivel inalt.”  Acesta, in schimb va trezi dispret.

Veti fi capabili sa explicati toate acestea unui magnat astfel incat el va fi ademenit de ideea unei vieti eterne, perfecte, astfel incat va dori sa intre in eternitatea naturii insasi, si sa reveleze un nivel mai inalt in ea?…”Veti trai ca niste magnati respectabili. Chiar si atunci cand corpul vostru animat moare, acesta nu sunteti voi. In fond, veti deveni Umani, in adevaratul sens al cuvantului spiritual….”

Acest lucru functioneaza doar pentru indivizii rafinati, desi si ceilalti pot intelege asta imediat. De aceea astazi, noi diseminam intregii lumi forta garantiei reciproce, si nu ne adresam magnatilor, ci oamenilor. „Merita sa ne apropiem unii de altii, astfel incat viata noastra sa devina mai buna.” Si intre timp, avand in vedere viitorul, noi introducem Lumina in oameni, forta unitatii. De indata ce ei sunt plini cu aceasta forta, ei incep sa inteleaga mai mult si sa fie de acord cu noi, vazand un beneficiu real in garantia reciproca. Astfel ei vor avansa.

Calea catre inima nu este prin minte. Asta pentru ca nivelul mintii corespunde nivelului dorintei careia ii serveste. Mintea nu se poate ridica deasupra dorintei. Deceptionati de iluzii, noi ne putem uita doar la fiinta noastra animata, insa mintea ni se pare a fi varful creatiei. Insa in realitate mintea noastra este chiar mai jos decat dorinta animata, este mai mult un servitor al ei.

Prin urmare, singura oportunitate pe care o avem este de a schimba dorintele oamenilor, care se pot schimba doar sub influenta Luminii. Oamenii nu va vor intelege si voi va veti simti ca niste idioti sau mistici, sau in cel mai bun caz, oameni care viseaza la pace si iubire pe planeta.

Exista o singura solutie: de a ne uni unii cu altii si sa le dam oamenilor forta unitatii. Doar asa se vor inalta la un nou nivel de intelegere, perceptie si acord cu noi. Mai mult, mai tarziu, de indata ce vor intelege, ei vor vedea ca este mai bine pentru ei sa ne urmeze pentru ca pot intelege mesajul nostru in totalitate. Dobandind forta unitatii, ei se vor ridica la un nivel la care va deveni clar ca trebuie sa ni se alature, asa cum este scris in Tora:”Ei se vor „agata de hainele voastre,” adica de vesminte, de vasele exterioare, si vor spune, „Duceti-ne acolo!”

In mod clar, va aflati chiar acolo unde trebuie sa le vorbiti oamenilor cate putin despre economie, educatie, si despre lumea viitoare astfel incat in prima faza sa nu ii indepartati. Insa cel mai important lucru este sa le transmiteti forta unitatii. Aceasta este diseminarea. In  Introducere la Panim Meirot UMasbirot, Baal HaSulam scrie ca atunci cand fiii lui Israel au devenit plini cu aceasta forta a unitatii, aceasta se imprastia catre ceilalti. Noi trebuie sa fim gata sa primim aceasta forta si apoi sa o raspandim oamenilor, care vor deveni receptivi la influienta Luminii Hassadim, care le va fi oferita din inima.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Evolutie, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Societate, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

Contrar animalelor, noi ne dezvoltam cu ajutorul stiintei. Totusi, acesta inca nu este liberul arbitru inca. Stiinta doar ne impinge putin inainte. Animalele sunt conduse de instinct, dar deoarece noi nu prea avem nici un fel de instinct, ne dezvoltam prin lovituri si stiinta.

Dezvoltarea stiintei ne permite sa vedem si sa rezolvam problemele in avans. De exemplu, radiografiile ne permit sa identificam o boala si sa incepem sa o tratam fara sa asteptam ca ea sa apara. Fara radiografie, doar durerea ne poate arata faptul ca acolo este o problema.

Asadar stiinta ne ajuta sa suferim mai putin, si platim scump pentru asta. Totusi, exista aceeasi tendinta animalica: dorinta de a ne elibera de probleme. Stiinta nu ne ridica la stadiul de om deoarece este o parte a stadiului animat. Folosind-o, compensam lipsa instinctului, atata tot.

Animalele se descurca foarte bine fara doctori. Ele stiu cum sa manance corespunzator, cum sa nasca  si cum sa isi construiasca adapostul. Animalele fac totul din instinct, in timp ce noi inlocuim instinctul cu stiinta. Acesta este de fapt rolul stiintei – sa serveasca egoismului nostru, astfel incat noi sa suferim mai putin.

Asadar noi ne examinam si dezvoltarea la stadiul animat. Chiar si cand oamenii devin constienti de necesitatea de a se uni si conecta, nu stiu cum sa faca asta.
Din partea a 5a a  Lectiei zilnice de Cabala  10/4/2011, “Pacea in lume”

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara, Stiinta - Niciun comentariu→

Dorinta de a primi placere pe care Creatorul a creat-o este opusa Lui, Luminii, proprietatii daruirii, si de aceea doreste doar sa primeasca. Insa, atunci cand creatura reveleaza opozitia sa fata de Creator si dorinta de a fi ca El, adica de a darui, ea se ridica din ce in ce mai sus in  proprietatea de a darui pe care o primeste de la Creator. Si totusi, punctul sau central, originar, ramane ascuns.

Dorinta de a primi care devine revelata noua in Malchut a lumii Infinitatii nu stie nimic  despre sine. Este ca un copil care vede ca in fata sa se intampla ceva si doreste sa participe, gandindu-se ca tot ce fac adultii este bine.

In acelasi fel, Malchut a lumii Infinitatii se restrictioneaza pe sine si spune ca isi doreste sa fie asemeni Creatorului si nimic mai mult. Lumina incuviinteaza si se joaca cu copilul. Ea ii da Malchut toata puterea necesara. Daca ai nevoie de un ecran, iata-l. Aici sunt Partzufim a Galgalta, AB, SAG, MA, si BON, si lumea Nekudim.

Prima data cand Lumina, Creatorul, reveleaza adevarata esenta a creaturii este in timpul spargerii vaselor. Va puteti imagina cruzimea cu care a fost facuta. Insa, in acest moment nu exista creatura. Ne referim doar la materia dorintei de a primi placere. In timpul spargerii, devine revelat cat de opusa este creatura fata de Lumina.

Insa, nu este propria sa revelatie. Este Lumina care sparge dorinta, si ea impreuna cu dorinta. In acest fel, sunt create, sistemul lumii  Atzilut si lumile BYA (Beria, Yetzira, si Assiya), si este atinsa o anumita stare, in care totul este pregatit pentru nasterea omului.

Omul este nascut dintr-o unire speciala a Malchut si Bina. Atunci cand apare aceasta creatura unica, care se bazeaza pe proprietatile primirii si daruirii, ea dobandeste posibilitatea de a face propriile sale actiuni constiente cu scopul de a ajunge treptat la scopul creatiei.

Acesta este un subiect foarte complicat, si nu exista suficiente cuvinte pentru a-l exprima. Studiul celor zece Sfere reveleaza intr-un mod foarte general structura omului, fara a intra in detalii specifice. Noi stim doar ca omul a aparut din al treilea mijloc al Sferei Tifferet a lumii Yetzira, insa este imposibil sa intelegem sensul acesteia fara a simti lumea spirituala. Este ca si cum am vorbi despre un fenomen al acestei lumi pe care nu am intalnit-o.

Deci, omul se naste, si incepe sa lucreze cu intregul sistem care a fost creat inaintea sa, sistem din care a aparut si datorita caruia exista. Sistemul lumilor este o impletire a fortelor primirii si daruiri cu scopul de a lasa creatura numita om sa aiba libertatea de a alege. De indata de creatura a fost sparta, partile sparte au inceput sa ridice o ruga, si au construit Malchut a lumii Atzilut.

In asta consta munca noastra interioara. Daca vrem sa ne conectam si sa devenim ca “un om cu o singura inima,” trebuie sa devenim parte a acestui Machut si sa o obligam sa se ridice la Zeir Anpin a lumii Atzilut pentru a se conecta cu El. Noi trebuie sa lucram in aceleasi limite si pe acelasi nivel la care Creatorul s-a jucat cu creatura, care la acel moment nu stia si nu intelegea nimic: in Malchut a lumii Infinitatii si in toate lumile care s-au extins de acolo pana la noi, pana cand creatura a dobandit perceptie individuala si constiinta.

Noi nu suntem capabili sa lucram in aria proprietatilor noastre originale, propriul “Eu.” Noi putem lucra doar pentru a deveni inclusi in cel superior, in Creator. Asta pentru ca radacinile noastre raman ascunse pana la sfarsitul corectiei.

Astfel, atunci cand trezim Malchut, noi facem asta prin credinta deasupra ratiunii. Noi cerem doar sa fim inclusi in cel superior, doar sa devenim ca El, sa ne alaturam actiunilor sale. Aceasta adeziune este facuta de cel superior, la fel ca si intreaga coborare a lumilor de Sus in jos. In acelasi fel, noi trebuie sa il obligam pe cel superior sa ne ridice de jos, in sus.

Insa, noi nu ajungem la “Eu-l” nostru natural mergand pe aceasta cale, si nici nu ne jucam cu el. Noi nu atingem esenta Creatorului, ci doar atitudinea Sa fata de noi. In acelasi fel, noi nu ne atingem propria esenta, ci doar atitudinea catre El. Noi lucram cu intreaga gama de atitudini dintre noi, cu exceptia acestor doua extreme, acestor ultime doua puncte unde, pentru moment, suntem absolut neputiinciosi.

De indata ce am finalizat incluziunea in celalalt, Malchut in Bina si Bina in Malchut, eu in Creator si acesta in mine, are loc o unine speciala care este numita “Rav Paalim uMekabtziel,”, si este atins sfarsitul corectiei, Gmar Tikkkun.

Din partea 3 Lectia Yilnica de Cabala 10/2/2011, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→