Întrebare: Cum este posibil să întăresc conexiunea cu Creatorul pentru a obține un răspuns la cererea mea?

Răspuns: Este posibil să întăriți conexiunea numai printr-un răspuns corect și nu în alt mod.

Cu cât prietenii participă mai mult într-o conexiune cu Creatorul, cu atât aceasta va fi mai extinsă, mai profundă și mai puternică. Veți începe să simțiți armonii mai precise, ceea ce înseamnă că veți observa elementele superioare ale relației dintre voi: de ce, pentru ce și așa mai departe.

Acest lucru depinde doar de măsura în care construiți o conexiune cu Creatorul prin intermediul grupului.

KabTV “Fundamentele Cabalei 03.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Actul de creație: „Iată, ți-am dat fiecare sămânță care poartă iarbă, care este pe suprafața întregului pământ, și fiecare copac care are sămânță care dă roade; va fi al tău pentru mâncare” corespunde poruncii „ Să nu furi ”.

Ce este această plantă purtătoare de semințe?

Răspuns: Oamenii trebuie să crească folosind mereu proprietățile lor, așa cum iese o plantă din pământ.

Trebuie să răsturnăm solul, să-l arăm, adică să înfășurăm calitatea egoismului în calitatea altruismului și să adăugăm apă, calitatea dăruirii, calitatea iubirii. Abia atunci se va ajunge la nivelul următor din semințe, embrionii noștri. Pământul este mediul potrivit pentru cultivarea semințelor.

Întrebare: Cum este legat acest lucru de „Nu vei fura”?

Răspuns: „Nu vei fura” înseamnă „nu vei acționa”. Faceți-o astfel încât să crească ceva din voi în spiritualitate și să nu furați din spiritualitate pentru voi înșivă. Toate acestea, astfel încât să aveți intenția de a dărui, de a crește mereu în sus și de a nu folosi spiritualitatea pentru acțiuni cu intenția de a primi.

KabTV “Puterea Cărţii Zohar,” #11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati 3: Fie ca noi să merităm să primim lumina Lui și să urmăm căile Creatorului și să-L slujim nu pentru a primi recompensă, ci pentru a-i mulțumi Creatorului…. A cui dorință ar trebui să fie: a noastră, a Creatorului sau dorința comună a amândurora împreună?

Dorința forței superioare determină ceea ce ne dorim. Și ridicăm rugăciunea de jos noi singuri, pentru a trezi dorința de sus. Și astfel începem să ne conectăm prin dorințele noastre, astfel încât din starea de separare să putem reveni la conexiune, la revelație.

Deci, atunci când scrie: „Să existe dorință” înseamnă nu numai că ne lipsește dorința de a ne lipi de Creator, ci și că trebuie să trezim dorința superiorului de a acționa asupra noastră.

Se spune: „Fă-ți dorința ta ca dorința Lui”. Adică, trebuie să trezim o mare dorință printre noi de a-l dezvălui pe Creator, de a ne apropia și de a ne uni cu El. Și apoi, întorcându-ne spre El, trezim dorința de sus.

Prin urmare, dacă dorința de sus este trezită, înseamnă că dorința noastră este corectă și gata să se conecteze cu Creatorul. Și dacă nu sunt încă capabil să mă conectez cu Creatorul pentru că nu am o lumină superioară specială care să contribuie la strălucirea conexiunii asupra mea, atunci dorința mea nu trezește încă suficient dorința Creatorului.

Creatorul ne trezește puțin dorința și vrea să-l trezim în schimb. Deci spunem că El se ascunde și vrea să alergăm după El, să-L urmărim. Creatorul este ca un cerb care fuge de om și se uită constant înapoi, verificând dacă cel care îl urmărește nu a rămas în urmă.

Prin urmare, dacă dorința de a se apropia de Creator este trezită în som, atunci este evident că Creatorul a fost primul care s-a trezit. Nu noi l-am trezit pe Creator, ci Cel care s-a trezit înaintea noastră. Și dacă suferim pentru că nu ne-am unit încă cu El, înseamnă că El a suferit chiar și înaintea noastră și de multe ori mai mult în măsura în care înălțimea Sa atotcuprinzătoare este mai mare decât nivelul nostru particular, spart.

De aceea, ar trebui să te rogi mereu: „Și să existe dorința ca noi să fim onorați să primim lumina Lui și să umblăm pe căile Creatorului și să ridicăm Shechina din țărână, adică să trezim toate sufletele și să fim onorați să fuzionăm cu Creatorul, astfel încât Creatorul să se poată dezvălui creațiilor Sale. ” Vrem ca Creatorul să fie revelat tuturor sufletelor, pe măsură ce se unesc toate împreună și Îi aduc mulțumire.

Din lecția zilnică de Cabală 05.05.2021, „Urmărind Shechina“

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Cu mâinile pe supapă ”

Oriunde te uiți în jurul lumii, antisemitismul este în creștere. În Argentina, poliția a prevenit un atac mortal asupra unei sinagogi care era planificat pentru o sâmbătă, când sinagogile sunt pline. În Franța, Curtea de Casație a absolvit criminalul din 2017 al unei femei evreice, Sarah Halimi, de răspundere penală pentru că a luat canabis înainte să o bată brutal și a aruncat-o pe fereastra de la etajul 3 strigând în arabă, Allah akbar [Dumnezeu este mare]. Potrivit Ligii Antidefăimare în 2020 în SUA au avut loc peste 2.000 de incidente antisemite. În mod similar, Biroul Federal de Poliție Penală Federală a raportat că numărul infracțiunilor antisemite din întreaga țară a fost de 2.351. Chiar și știrile despre Dezastrul de la muntele Meron, unde 45 de evrei ortodocși au murit într-o învălmăşeală, inclusiv câțiva copii și tineri, au fost întâmpinate cu ură pe rețelele de socializare. Mulți respondenți au scris cu îndrăzneală comentarii precum „Dumnezeu să-şi trimită mânia asupra evreilor” și „Slavă Domnului, își vor continua festivalul focului în Iad”.

Dacă ne uităm la motivul pentru care înțelepții noștri și lumea ne pun responsabilitatea pentru toate necazurile, vom constata că toţi se referă la diviziunea noastră internă ca fiind cauza. În timp ce națiunile ne învinovățesc că am semănat diviziuni între ele, înțelepții noștri indică ura unii față de ceilalți, ceea ce ne împiedică să răspândim iubirea față de alții în lume.

Antisemitismul a fost întotdeauna omniprezent și a dus întotdeauna la violență împotriva evreilor, dar niciodată nu a fost atât de omniprezent în același timp. La nivel personal și social, evreii individuali și comunitățile evreiești din întreaga lume se confruntă cu o creștere care îi face pe mulți dintre ei să caute locuri alternative de locuit, dar nu există multe opțiuni. La nivel internațional, antisemitismul instituțional acoperit de antisionism se exprimă prin atacuri coordonate asupra Israelului în ONU și alte organizații internaționale.

În plus, sprijinul Americii pentru Israel se estompează; accentul său s-a îndreptat către reînnoirea acordului cu Iranul, al cărui scop explicit este să distrugă statul Israel. Și Europa, a cărei poziție anti-Israel a fost de multă vreme o provocare pentru statul evreu, sprijină șiiții. Iranul susține organizațiile musulmane pe care însăși UE le-a definit drept organizații teroriste.

De ce lumea învinuieşte pe evrei și Israelul pentru fiecare nenorocire? De ce ne acuză oamenii de exemplu, că am creat virusul Covid-19 și înainte virusul HIV? De ce ne-a acuzat că vrem să distrugem lumea și să preluăm controlul asupra ei în timpul Marii recesiuni din 2008? De ce mulți oameni simt că Israelul este un aliat al Al Qaeda? Pe scurt, de ce oamenii simt că, așa cum a spus actorul Mel Gibson sub influenţa alcoolului, „Evreii sunt responsabili pentru toate războaiele din lume”, sau când generalul pensionat William Boykin a zbierat: „Evreii sunt problema; evreii sunt cauza tuturor problemelor din lume ”?

Interesant este că înțelepții noștri par să fie oarecum de acord cu antisemiţii, că necazurile lumii sunt cumva vina noastră. Înțelepții Talmudului au scris: „Nicio calamitate nu vine în lume decât pentru Israel” (Yevamot, 63a). Rabinul Shimon scrie de asemenea, în Cartea Zohar că acțiunile nedrepte ale lui Israel „aduc existența sărăciei, ruinei și hoţiei, jafului, uciderii și distrugerilor în lume” (Tikkuney Zohar, Tikkun nr. 30). La începutul secolului al XX-lea, rabinul Yehuda Leib Arie Altar, înţelept Gur, a scris în opera sa principală Sefat Emet: „Copiii lui Israel au devenit responsabili pentru corectarea întregii lumi … Și tocmai de aceea au răspuns: ‘Ceea ce a spus Domnul, vom face’ – corectăm întreaga Creație. … Într-adevăr, concluzionează, „totul depinde de copiii lui Israel”.

Dacă ne uităm la motivul pentru care înțelepții noștri și lumea ne pun responsabilitatea pentru toate necazurile, vom constata că toţi se referă la diviziunea noastră internă ca fiind cauza. În timp ce națiunile ne învinovățesc că am semănat diviziuni între ele, înțelepții noștri indică ura unii față de ceilalți, ceea ce ne împiedică să răspândim iubirea față de alții în lume.

În consecință, în compoziția sa Cartea câtorva, rabinul Hillel Tzeitlin scrie că „Dacă Israelul este singurul adevărat răscumpărător al întregii lumi, el trebuie să fie potrivit pentru această răscumpărare. Israelul trebuie mai întâi să-și răscumpere propriul suflet, sfințenia sufletului său”. Și cum propune Tzeitlin că vom realiza acest lucru? „În acest scop, doresc să stabilesc prin această carte „unitatea lui Israel”… Dacă va fi construită, unitatea indivizilor va avea ca scop … corectarea tuturor relelor națiunii și ale lumii”.

În mod similar, marele cabalist din secolul al XX-lea, rabinul Yehuda Ashlag, a scris în eseul său „Garanție reciprocă”: „Este asupra națiunii israeliene să se califice pe sine și pe toți oamenii lumii … să se dezvolte până când vor lua asupra lor acea lucrare sublimă de iubire a altora, care este scara către scopul Creației”.

Deci, când privești lumea și vezi vrăjmășia dintre oameni și națiuni răspândindu-se ca focul de paie și că nu există apă în jur pentru a-l stinge, îți dai seama că avem mâna pe supapă și noi suntem cei care o ținem închisă . Conștient sau nu, oamenii simt în mod evident că evreii sunt responsabili de necazurile lor, dar nu înțeleg în ce fel. Ei nu pot vedea că suntem responsabili pentru necazurile lor prin diviziunea noastră internă și ura reciprocă, ură care îi împiedică să obțină unitate între ei. Într-adevăr, pentru noi aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm și noi trebuie să o împlinim. Pentru că în final, așa cum arată marele Rav Kook în cartea sa Orot, „În Israel se află secretul unității lumii”.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, consultați cărțile Alegerea evreiască: Unitate sau antisemitism, Fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreieşti, şi Ca un mănunchi de trestii: De ce unitatea si garanţia reciprocă sunt chemarea de astăzi a orei.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Vi s-a pus o întrebare pe Instagram:

Sunt dansator. Am 31 de ani. Lucrez ca antrenor cu copiii și în cursul muncii mele am ajuns la concluzia că principiul cel mai important pentru mine este să nu rănesc sau să vătămez copilul. De asemenea, sportul dansului în sine nu este despre dans, ci despre ceea ce pot învăța copiii pentru viața lor viitoare. Acesta este modul în care gândesc.

Întrebarea mea este: cum îi pot ghida și ajuta să se poată regăsi în viitor? Cum pot să mă asigur că nu rup sau nu ucid unicitatea cu care ei vin la mine? Cum ar trebui să-mi definesc sarcina cu fiecare copil? Cum ar trebui să înțeleg ce are nevoie fiecare copil de la mine dacă a venit la mine?

Vin diferite tipuri de copii; cei care sunt dansatori incredibil de talentați și cei care nu ar trebui să se antreneze deloc. Cu toate acestea, ne-am întâlnit pentru un motiv, deși, probabil, mă înșel cu privire la acest lucru. Te rog, ajută-mă să realizez asta. Cu mare respect, Yegor.

Răspuns: Iată răspunsul meu. În primul rând, toți cei care vin la tine sunt conduși la tine. Forța superioară îi conduce; nu există accidente în lume. Prin urmare, ar trebui să prețuieşti fiecare copil, nu numai pentru că este potrivit în special pentru dans, ci și datorită faptului că a fost condus la tine.

Pasul următor este foarte important. Poate că te va părăsi acum și nu se va mai întoarce; totuși, venirea la tine și părăsirea ta vor juca de asemenea, un rol anume, posibil mare în viața lui.

Devii deja un participant la destinul său. Prin urmare, trebuie să faci ca imaginea lui despre tine, despre dans și despre arta ta să rămână pozitive, chiar dacă sunt trecătoare. Acesta este primul lucru.

În al doilea rând, încearcă să-i dai impresia că dansul formează o persoană, că o persoană vrea să se exprime pe sine prin dans.

Dansul este, s-ar putea spune cea mai veche, mai stabilă și mai naturală expresie a sinelui. Popoarele primitive dansau în jurul focului, unul cu altul. Porumbeii se rotesc între ei și așa mai departe. Totul este în dans. Nu prin vorbire, care a fost creată mai târziu, ci prin dans.

Adică dansul este o expresie internă a impulsurilor și aspirațiilor sufletului. Prin urmare, este un limbaj foarte serios din interiorul naturii, foarte profund și cel mai natural.

Baletul poate exprima orice aspirații, dorințe și sentimente, inclusiv empatie. Nu este nevoie să spui nimic. Dacă este o acțiune reală, atunci orice mișcare a degetului mic sau întoarcerea capului înseamnă totul!

Dansul este o știință întreagă. Știm că există o știință a expresiilor și mișcărilor faciale. Toate acestea sunt legate de natura omului, de locul de provenienţă și așa mai departe. Aceasta este o conversație foarte profundă, care este foarte departe de noi astăzi. Astăzi suntem blocați faţă de toate acestea.

Dansul este o expresie a sufletului. Acest lucru poate uimi o persoană, o poate influenţa profund, lega de sine, îndepărta sau supune.

Întrebare: Este minunat! Aţi învățat vreodată să dansaţi?

Răspuns: Nu. Îl înțeleg. Am un fel de dor interior… că oamenii nu îl practică, inclusiv eu.

Se pot spune multe despre acest lucru, deoarece nu există stratificări ale tot felului de școli sau ale perioadelor istorice. Este de fapt limbajul sufletului.

Întrebare: Yegor mai întreabă: „Cum se poate păstra unicitatea fiecărui copil care vine la dans?”

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să fiți un profesor foarte serios și să luați doar câțiva studenți și nu mai mulți, așa cum făceau înțelepții antici. Nu conduceau școli uriașe. Desigur, erau cei ca rabinul Akiva, dar de obicei erau doi sau trei oameni pe care un înțelept îi învăța și asta a fost tot.

Dansul este de fapt un limbaj. Nu vorbesc despre baletul modern. Vorbesc despre ceea ce poate fi exprimat prin mișcare.

Întrebare: Adică, prin predarea dansului, cineva poate creşte de fapt un înțelept?

Răspuns: Desigur! Aceasta nu este a dansa; cineva învață limba de comunicare cu alţi oameni. În principiu, pe lângă comunicare, nu avem nevoie de nimic altceva. Aceasta este corectarea lumii. Deci, de fapt dansul, așa cum ne învață știința Cabalei, este pur și simplu un lucru de nivel înalt.

Această apropiere este senzorială, fără cuvinte și chiar fără muzică. Este o expresie care nu este superficială, deși atât cuvintele, cât și muzica o pot completa. Când este exprimată corect, mișcarea corpului este suficientă. Vedem că dansul este totul pentru animale. Un animal vede pe altul și se înțeleg și interacționează.

Întrebare: Care ar trebui să fie scopul unui profesor care predă acest limbaj de comunicare, dansul?

Răspuns: Limbajul este de asemenea foarte specific. Este imposibil să impui o limbă unei persoane, deoarece fiecare limbă este limitată; este violență. Unul îl face să se exprime exact în acest fel. În mișcare și dans, dacă o persoană se relaxează complet, atunci se poate exprima, iar restul îl vor înțelege tocmai pentru că se exprimă și atât.

Întrebare: Adică sarcina profesorului, în general, este ca elevul să fie în dans?

Răspuns: Desigur. Tocmai pentru a se elibera de orice constrângeri exterioare.

Întrebare: Cum este asta? Acest lucru este imposibil de învățat!

Răspuns: Înveți doar cum te poți elibera de limitele tale interioare. Apoi, puteți deja să cântați în felul vostru și să vă exprimați. Nu este nimic altceva aici! Ceilalți trebuie doar să se anuleze cât mai mult posibil, să intre în voi și în înțelegerea voastră a unei experiențe interioare și apoi ei vă vor înțelege dansul.

Fără muzică, fără cuvinte, fără nimic – doar mișcări.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 25.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt un generator sau un receptor de gânduri? Care este libertatea mea în ceea ce privește gândurile?

Răspuns: Nimeni nu este generator de gânduri. Gândurile bune și rele vin doar de sus.

Suntem doar consumatori mici la sfârșitul lanțului, dar reacția noastră la ele depinde de modul în care reflectăm semnalele rele sau bune pe care le primim. Aceasta este misiunea noastră.

Întrebare: Gândurile se pot intersecta, întări sau întrerupe reciproc?

Răspuns: Da, dacă nu sunt de dragul unității. Dar dacă sunt gânduri pentru unitate, sunt înghițite în centrul grupului și grupul crește.

„Fundamentele Cabalei” KabTV, 03.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: La ce te-ai referit când ai vorbit despre o barieră pur psihologică atunci când cineva iese din limitele propriului „eu”?

Răspuns: Anterior, pentru a pregăti o persoană pentru ascensiunea spirituală, era necesar să o faci printr-o ascensiune psihologică. De aceea spuneam asta.

Astăzi, însă, este mult mai ușor să o faci într-un grup corect aranjat. Dacă o persoană se află într-o astfel de societate, atunci aceasta îl formează treptat, îl plasează în sine și începe să lucreze asupra lui în interior.

Prin urmare, astăzi nu este necesar să acordăm atât de multă atenție psihologiei. Este suficient să plasați o persoană într-un grup și, dacă este implicată corect, grupul va face totul de la sine. Treptat, se va maturiza și, ca între pietrele de moară, va produce pentru voi o ființă mai mult sau mai puțin spirituală.

Dacă nu există un grup, atunci nimic nu va funcționa. Nu va exista o creștere spirituală. O persoană se va dovedi a fi un fel de psiholog.

„Curs integral” KabTV, 19.03.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot câștiga inima celeilalte persoane?

Răspuns: Prin iubire. Făcând lucruri care îi plac celuilalt dacă merită.

Întrebare: Adică trebuie să evaluez persoana, apoi să investesc cât mai mult în ea cu intenția de a iubi. Care sunt caracteristicile acestei iubiri? Cum o poți descrie?

Răspuns: Este dăruirea. Iubirea înseamnă că simți dorințele și nevoile altei persoane și faci totul pentru a le îndeplini.

Întrebare: Puteți numi acest lucru un fenomen spiritual?

Răspuns: Nu, nu neapărat. La urma urmei, dacă acest lucru se face pentru a îndeplini dorințele egoiste ale altei persoane, se numește iubire corporală.

Întrebare: Poate exista o iubire spirituală superioară între un bărbat și o femeie?

Răspuns: În acest caz, nu mai există o relație între bărbat și femeie, ci o relație între un dăruitor și un primitor.

„Kabbalah Express KabTV, 12.04.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În cadrul întâlnirii cu grupul de zece virtua ne-ai cerut să te sprijinim mental. Cum ar trebui să ne sprijinim mental corect profesorul?

Răspuns: Dacă îți amintești puțin în timpul zilei despre ce am vorbit în lecție sau dacă îmi citești Twitter-ul, mă vei sprijini prin asta.

Pe Twitter scriu despre probleme relevante. Recomand tuturor să-mi citească postările.

„Fundamentele Cabalei” KabTV 18.04.2019

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce suferă unii oameni atât de mult în această viață, în special copiii și cei inocenți?“

Lumea este plină de suferință și nu putem justifica uciderea, furtul sau orice fel de suferință dureroasă asupra oamenilor nevinovați, în special a copiilor.

Cu toate acestea, când începem să simțim că suferința din viețile noastre fizice ne poate duce la o anumită corectare – la acceptarea justiției și a senzațiilor de fericire și vindecare – atunci începem să justificăm suferința pe care o suportăm aici.

Nu putem înțelege suferința care afectează oameni nevinovați, cum sunt copiii, care nu au făcut nimic rău în viață. Scopul unei astfel de suferințe este doar pentru a ne determina să căutăm semnificația și scopul ei.

Problema este că nu simțim și nici nu înțelegem de ce suferim, iar unele dureri pot fi foarte grave.

Există o cantitate incredibilă de suferință care străbate lumea și totul se leagă în cele din urmă de o dorință generală care ne determină să devenim mai înțelepți și să începem să ne trezim la motivul pentru care suntem aici.

Oricât de greu este de analizat, sentimentele de nedreptate, lipsa de sens, lipsa de scop, goliciunea, suferința și neînțelegerea de ce au loc tot felul de fenomene negative în viața noastră, trezesc întrebări despre cauza suferinței și, în cele din urmă, despre semnificația vietile noastre.

Cu cât omenirea suferă mai mult, cu atât se formează un semn de întrebare care ne face să dorim să căutăm motivul suferinței și sensul vieții.

Pe baza Lecţiei virtuale de Cabala din 3 ianuarie, 2016.

Scris/editat de studenţii Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→