Întrebare: Când s-a produs dezastrul de la Cernobîl, oamenii au fost evacuați. Oamenii au dispărut de acolo și, brusc, în timp, natura a început să se refacă.

Animale care nu fuseseră acolo de 100 de ani, s-au întors în acest loc. Și astfel totul a ieșit bine, frumos. Dar există și tendința ca oamenii să înceapă să se întoarcă în zona de excludere, deși acest lucru nu este permis.

Și în jurul zonei, 20-30 de kilometri, casele încep să se umple. Oamenii își părăsesc viața în această lume și se întorc acolo unde există radiații, apă radioactivă. Ciupercile sunt culese și murate, își cultivă castraveții și au propriile lor grădini. Si asta e!

Ei sunt întrebați: „De ce ai venit aici?” Ei spun: „Această viață, această tăcere, această pădure este mult mai bună decât ceea ce este acolo. Vreau să fiu aici”. Altcineva spune: „Vreau să mor în satul în care m-am născut”. Și recent a existat un interviu cu tinere fete, care au spus: „Mergem în pădure și ascultăm tăcerea”.

Ce se întâmplă dintr-o dată? De ce nu le este frică?

Răspuns: Oamenii s-au săturat să se teamă. Ei vor deja să termine cu asta și atât! O persoană nu vrea să fie sub jugul fricii, care îl umilește, îl copleșește. Cu alte cuvinte: „Cine sunt eu de fapt, că trebuie să fiu sclav tot timpul pentru cine știe ce condiții, pentru un fel de forțe? Aș înțelege dacă ar veni din cer, dar când tot felul de ministere și birocrați îmi dictează ce să fac, ei înșiși fură, ei înșiși nu știu ce facă, de la o zi la alta, se dezvăluie tot felul de intrigi și orice altceva. Nu vreau să mai ascult de acești oameni! ”

Comentariu: Este interesant! O persoană pleacă acolo unde nu există farmacii sau spitale.

Răspunsul meu: Nu avem nevoie de nimic. Vom mânca ceea ce avem și vom trăi așa cum suntem.

Comentariu: Și ei trăiesc. Bătrâna are 84 de ani, aproape de 90. Există interviuri atât de puternice cu ei!

Răspunsul meu: Și vor trăi în continuare; asta este ceea ce este interesant!

Întrebare: Este posibil să trăiești în condiții în care există radiații?

Răspuns: Nu sunt expert și nu vreau să fiu expert, dar mi se pare că o persoană poate face orice! Poate intra în interiorul și în afara unui reactor și nu i se va întâmpla nimic. Totul depinde de pregătirea sa interioară, de puterea care este în el.

Întrebare: Ce putere trebuie să aibă în el pentru a trăi în condiții în care este imposibil să trăiești?

Răspuns: El trebuie să fie deasupra naturii sale animale. Și asta decid ei. Aceste bunici simple spun: „Vom rămâne aici. Acest lucru ne este drag. Vrem această viață”. Și asta îi protejează.

Comentariu: Desigur, sună ca o fantezie ca o persoană să poată chiar sta în locuri cu radiații ridicate.

Răspunsul meu: Și vom vedea asta în câțiva ani. Și așa va fi. O persoană poate face orice. Absolut totul. El poate fi în spațiul cosmic fără un costum spațial.

Întrebare: Depinde doar de intenția sa interioară?

Răspuns: Da!

Întrebare: Care ar trebui să fie intenția?

Răspuns: Dacă nu se gândește la partea sa de animal, poate fi peste tot. După cum se spune despre Avraam, care a intrat în „Kivshan Haesh”, în cuptor.

Nu există nicio limită a capacității noastre, dacă dorim să ne ridicăm deasupra naturii noastre animale.

[280996]
Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 1/14/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ariel scrie: „Nu înțeleg nimic din ceea ce spui, dar există sentimentul că acesta este adevărul. Cum mă descurc cu asta?”

Răspuns: Lasă-l să fie. Pur și simplu, acesta este adevărul; de fapt așa este. Este vorba despre ceea ce se întâmplă în lume, este ceea ce cabaliștii au prezis pentru lume de-a lungul istoriei. Așadar, să nu încercăm să rescriem istoria pentru a ne potrivi cu ea, ci să înțelegem că este neschimbabilă. Ceea ce este scris trebuie să se întâmple.

Tot ce trebuie să facem este să ne folosim mintea pentru a încerca să facem ca această istorie să se întâmple puțin deasupra noastră, puțin peste noi. Cu alte cuvinte, auzim cum ne ceartă Creatorul, cum ne îndreaptă și ne arată unde și cum să ne schimbăm. Și acest lucru ar trebui să fie suficient, arătând cu degetul Său ar trebui să fie suficient pentru avansarea noastră.

Întrebare: Ariel scrie că nu înțelege ceea ce ne spuneți, dar simte că este adevărat. Este bine sau rău că o persoană nu înțelege?

Răspuns: Este bine. Acest lucru indică faptul că are o percepție corectă și normală.

Comentariu: De fapt, o persoană este de obicei ghidată de cunoștințe. El înțelege că nu poate înțelege ceea ce spui tu în mod rațional. Are doar sentimentul că este adevărat. Așa că rămâne și ascultă.

Răspunsul meu: Da. Acest lucru este sufficient, pentru că un suflet este o simţire și nu cunoaștere.

Întrebare: Când v-aţi întâlnit cu profesorul dvs, cum v-aţi simțit? Ați înțeles despre ce vorbea?

Răspuns:: Practic nu. Practic, nu am înțeles. Dar am simțit că este adevărul. Asta e tot. Dar ce este adevărul, nu știam.

Întrebare: Cum poate fi acest lucru? Acest lucru este complet contrar acestei lumi întregi.

Răspuns: Este cum este dat de sus. Nu puteți face nimic aici.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 7/22/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cabaliștii cred că Yom Kippur nu este doliu, nici tristețe, ci un grad spiritual foarte ridicat, ca o sărbătoare.

Răspunsul meu: Desigur, este o sărbătoare; celebrează răscumpărarea. Cercetând problemele mele și cerând propria corectare, îmi pot corecta acțiunile greșite. De exemplu, nu am terminat un anumit lucru, am făcut ceva rău etc.

De ce să plâng? Dimpotrivă, ar trebui să cer și să mă bucur că am ocazia să mă întorc la Creator și să obțin puterea de la El pentru a deveni mai bun.

Întrebare: Marele cabalist al secolului al XX-lea, Baal HaSulam scrie: „Nu există o stare mai fericită în lumea omului decât atunci când se găsește disperat de propriile forțe”. Când o persoană ajunge într-o stare în care a încercat totul și nu mai are decât un singur lucru, să se întoarcă cumva către forța superioară pe care nu o cunoaște, este aceasta considerată o sărbătoare, cea mai înaltă stare?

Răspuns: Aceasta este cea mai bună stare deoarece, datorită acestui fapt se poate întoarce către forța superioară, iar apoi aceasta se conectează cu el și face ceea ce-i cere.

Întrebare: Se dovedește că poți apela la forța superioară doar atunci când există probleme?

Răspuns: Cum te poți orienta către ea când te simți bine? De regulă, oamenii se îndreaptă spre forța superioară atunci când se simt rău. Suntem egoisti; așa am fost creați.

Din KabTV “Stări Spirituale”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune în cartea profeților că, după ce Iosua a intrat în orașul Ai cu armata sa, toți cetățenii orașului au fost distruși, precum și acei soldați care au fost atrași din oraș. În total, 12.000 de oameni au fost uciși: soți și soții.

De ce se spune: „soți și soții”? Ce inseamna asta?

Răspuns: Vorbim despre două linii. Există orașe în care puteți distruge doar populația masculină și puteți lăsa populația feminină sau distrugeți femeile și lăsați doar fecioarele, ş.a.m.d.

Aceasta înseamnă că în fiecare caz, puteți atașa cantități diferite de egoism care vizează să acționeze în favoarea dăruirii și să le absorbiți pentru a le utiliza corect.

În acest caz, este necesar să distrugeți ambele linii, deoarece națiunea abia a intrat în țara Israelului. Nu a cucerit încă nimic; nu a supus nimic calității de dăruire; nu are încă un ecran comun. Prin urmare, pentru moment ei trebuie să distrugă dorința numită orașul Ai și să nu o folosească deloc.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 7/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Știm cum afectează mediul înconjurător o persoană. Noi  femeile, ascultăm lecția zilnică în fiecare zi și este vorba doar despre munca din grupul de zece: exerciții, sarcina zilnică, ateliere și adunări ale grupurilor de zece. Încercăm să punem în aplicare tot ceea ce auzim de la profesorul nostru.

Ați spus recent că femeile nu trebuie să lucreze la unitatea dintre ele. Dacă acesta este cazul, de ce trebuie să ascultăm lecția și mai ales prima parte despre munca internă și munca în grupurile de zece? Nu ar fi mai bine să nu ascultăm prima parte a lecției pentru a evita confuzia?

Răspuns: Datorită naturii lor de bază, femeile nu pot participa la astfel de activități la fel ca bărbații, deoarece fiecare femeie este individualistă. Spargerea vasului sufletului general al tuturor în cele nouă Sefirot este partea masculină.

Distrugerea Malchut este partea feminină. Distrugerea Malchut este foarte grea, iar femeile înțeleg, de asemenea, cât de greu le este să se conecteze. Pe de altă parte, bărbații se conectează foarte ușor în comparație cu femeile. Egoismul bărbaților este complet diferit de cel al femeilor. Bărbații sunt ca niște copii în comparație cu femeile. Este foarte greu pentru o femeie să facă asta.

Acesta este motivul pentru care femeilor nu li se cere să îndeplinească cerințele serioase care li se cer bărbaților. Subliniez acest lucru, astfel încât să nu fie un obstacol în munca noastră spirituală. Femeile pot face tot ceea ce fac bărbații, pot asculta lecțiile și pot încerca să facă totul. Totuși, în același timp, ar trebui să înțeleagă că va funcționa mult mai încet și va fi mai dificil. Dar apropierea de Creator va fi mai rapidă.

Nu este vorba despre același tip de muncă. La urma urmei, există diferențe între bărbați și femei în lumea noastră. Deci, este imposibil să comparăm perspectivele feminine asupra lumii – atitudinea ei, simţirea ei despre lume, atitudinea ei față de familie, copiii, cu tot ceea ce se întâmplă – cu perspectiva masculină. Nu putem să existăm unul în celălalt. Suntem creaturi total diferite.

Deci, deși atât bărbații, cât și femeile trebuie să se apropie de Creator, inclusiv munca comună între ei, trebuie să fim atenți la atributele noastre de gen.

Întrebare: În ce măsură bărbații trebuie să asculte sfaturile și recomandările femeilor în activitatea lor de diseminare?

Răspuns: Cred că, cu excepția muncii spirituale, femeile pot face toate celelalte tipuri de muncă mai bine decât bărbații. Ar trebui să li se ofere cât mai multe oportunități de a participa la diseminare.

Cel mai bine este să le dați bărbaților partea legată de munca spirituală, cum ar fi prelegeri etc. și să lăsați femeile să se angajeze în diseminare.

Din KabTV “Bazele Cabalei” 2/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi, un număr din ce în ce mai mare de oameni nu vor să intre în căsătorii formale și, în multe locuri, căsătoria de drept comun este considerată o relație legală, maritală de facto. Interesant este că, potrivit statisticilor raportate într-un studiu despre care am citit, 70% dintre bărbații ce trăiesc într-o căsătorie de drept comun se consideră singuri, iar 90% dintre femeile în aceeași situație se consideră căsătorite. Cum poți explica o atitudine atât de opusă față de această situație?

Răspuns: Ei vor să gândească așa pentru că educăm incorect atât bărbații, cât și femeile. Omul nu se simte responsabil. Este mai convenabil pentru el. Este mai ușor să trăiască într-o căsătorie de drept comun, pentru că nu îl obligă la nimic.

Dar cunoaștem și alte statistici: oamenii trăiesc împreună mult timp, se căsătoresc și după o perioadă divorțează. Mai mult, acest lucru se întâmplă în majoritatea covârșitoare a cazurilor. Dacă nu s-ar fi căsătorit, ar fi continuat să trăiască împreună.

Adevărul este că omul nu a fost creat ca o mașină – eu trăiesc cu cineva. Acest lucru îl obligă sau nu, se închide el într-un cadru care pune presiune externă asupra sa și îl comandă? Dacă îl copleșește, va încerca să scape de acolo.

Omul a fost creat pentru a căuta libertatea. Dacă contrar cadrului care îl oprimă și îl obligă, el nu are o compensație internă, ce ar trebui să fie pusă în el prin educație, atunci va fugi, va divorța și nu va crede că este necesar să fie inclus în acest cadru. Prin urmare, instituția căsătoriei, practic, s-a epuizat astăzi.

Din „Close-Up” de la KabTV 11.08.09

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui că lumea noastră este o iluzie. Care semne, de-a lungul drumului, indică faptul că avansăm spre spiritualitate și că nu ne mutăm de la o iluzie la alta?

Răspuns: Caut adevărul. În acest moment nu știu și nu înțeleg lumile superioare. Pur și simplu caut forța care gestionează lumea noastră. Caut cea mai sublimă stare în care pot fi, iar acest lucru se va întâmpla doar dacă mă voi ridica deasupra naturii mele egoiste.

Tânjesc după pârghia care ne va ridica deasupra egoului, ca să putem fi uniți, pentru că nu există altă cale. Sunt două forțe în lume, forța de conectare și forța de divizare, plus și minus, iar noi trebuie să le dobândim pe amândouă și să le controlăm pe amândouă, și trebuie să încerc să fac asta.

Întrebare: Voi simți aceeași realitate atunci când se va întâmpla acest lucru?

Răspuns: Desigur, vei simți imediat unde te afli. Sistemele de coordonate vor începe să se schimbe în tine. Totul se va schimba pentru că tu vei fi la nivelul forțelor care gestionează lumea și nu sub ele ca toți ceilalți, iar apoi nu vei mai avea întrebări.

Întrebare: Deci, asta înseamnă că în prezent mă deplasez în întuneric?

Răspuns: Bineînțeles, dar suntem într-o lume în care operează legile fizice și trebuie să te supui, indiferent dacă îți place sau nu, din moment ce ești în interiorul lor. Dacă creezi noi forțe în tine, te vei regăsi sub influența forțelor spirituale.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV 14.07.19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: De Yom Kippur, există o tradiție de a citi povestea profetului Iona, care clarifică responsabilitatea întregului popor Israel, în special a celor care aspiră la realizarea spirituală, de a se corecta pe ei înșiși și de a transmite asta altora.

Răspunsul meu: Aceasta este o poveste despre modul în care Creatorul l-a instruit pe profetul Iona să meargă în cetatea Ninive pentru a salva oamenii, adică să îi salveze de egoism. Iona nu a vrut să meargă acolo, s-a îmbarcat pe o corabie și a plecat pe mare.

Creatorul a adus o furtună pe mare și, pentru a salva corabia, marinarii au început să caute cine era responsabil. În cala navei, l-au găsit pe Iona dormind liniștit și l-au întrebat: „Cum poți dormi liniștit? Ne scufundăm! Ce ar trebui sa facem? ” El a răspuns: „Este din cauza mea. Dacă vreți ca furtuna să se domolească, aruncați-mă în mare. ”

Marinarii nu au avut de ales decât să facă acest lucru, iar marea s-a calmat imediat. Iona a fost înghițit de un pește mare care l-a adus la țărm lângă cetatea Ninive.

El a mers în această cetate și a împlinit ceea ce Creatorul îi poruncise să facă, să-i facă pe toți locuitorii din Ninive drepți, adică să transforme relațiile lor rele în unele bune.

Întrebare: Înseamnă că nu a putut scăpa de datoria sa?

Răspuns: Omul nu va putea niciodată să fugă de Creator! Este evident.

Fiecare persoană are propria misiune de a face unele fapte bune în lume. El trebuie să o facă și să nu fugă de îndatoririle sale. Aceasta este ceea ce simbolizează pentru noi Yom Kippur (Ziua Ispășirii), și anume, partea din Tora numită „Cartea lui Iona”.

Există un program al creației și, dacă dorința pentru corectare a fost trezită într-o persoană și a început acest proces, atunci este imposibil să fugi.

Din „Stări spirituale” de la KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Sukkot: un acoperământ de pace pentru întreaga lume”

Sărbătoarea Sukkot (Sărbătoarea Corturilor) este o tradiție importantă și veselă, care reprezintă o ascensiune spirituală. Adevăratul sens al acestui festival este de a construi o nouă realitate de înțelegere și susținere reciprocă – o sukkah (colibă) a păcii – prin forța pozitivă pe care o generăm prin coeziunea noastră.

Astăzi – când dezbinarea este numitorul comun în rândul familiilor, în cadrul societăților, între țări – principiul acestei sărbători este deosebit de relevant.

Această festivitate este numită și „Sărbătoarea recoltei”, deoarece sărbătorește adunarea anuală a recoltei. După cum este scris: „În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, când veți strânge roadele țării, veți sărbători sărbătoarea Domnului pentru o perioadă de șapte zile”. (Levitic 23:39)

Dintr-o perspectivă spirituală, Sukkot simbolizează un frumos proces de schimbare interioară. Este obișnuit să sărbătorim această sărbătoare într-o structură temporară construită special pentru această perioadă, sukkah. Acoperișul său, numit schach, trebuie făcut din „resturile din hambar și din cramă”.

Aceste resturi reprezintă lucrurile pe care le aruncăm deoparte și le considerăm ca fiind mai puțin esențiale. Ridicăm deasupra capului valori precum dăruirea, îngrijirea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea reciprocă, fiind atributele cele mai prețioase și mai importante, cum ar fi un acoperiș care ne acoperă de soarele arzător. După cum se menționează în Cântarea Cântărilor: „M-am așezat sub umbra lui cu mare încântare …”

A face acoperișul în mod special din acele elemente pe care le aruncăm de obicei, în acoperișul colibei festive înseamnă că avem intenția de a ne inversa valorile și de a ne transforma din indivizi egocentrişti în ființe umane grijulii și empatice. Se pare că astăzi aceste idealuri sunt exact ceea ce avem nevoie pentru a atenua furia care s-a răspândit în viața noastră de zi cu zi.

Sukkot este o chemare să ieșim din „casa” noastră egoistă confortabilă, adică iubirea de sine și să construim o nouă structură, o sukkah, simbol al noii lumi pe care o putem crea dacă dobândim calitățile de dăruire și fraternitate, calitățile cele mai importante pentru crearea unei societăți solide și durabile în care toată lumea să beneficieze.

Ce ne împiedică să creăm o viață bună pentru toți, inclusiv pentru noi? Nu este altul decât ego-ul uman – dorința de a ne bucura în detrimentul altora. Ca parte a evoluției naturale a umanității, ego-ul a crescut până la proporții îngrozitoare, în timp ce natura se așteaptă să păstrăm legea de bază a echilibrului între toate elementele sale: mineral, vegetal, animal și uman.

Condițiile dure pe care le suportă umanitatea cu o pandemie globală, dezechilibrele climatice și perturbările la nivel mondial, sunt încercările naturii de a inversa starea noastră de separare și de a ne apropia inimile unul de celălalt. Astfel de stări solicită construirea unei adevărate sukkah de iubire și unitate, care să acopere întreaga omenire pentru un viitor bun. Cu cât înțelegem mai devreme lecția pe care ne-o învață natura, cu atât mai repede ne putem transforma viața trecătoare și fragilă într-una pozitivă, stabilă și pașnică.

Noi ca evrei, trebuie să fim un exemplu de coeziune și să deschidem calea pe care să o urmeze şi alții, adunând întreaga lume sub un mare acoperământ de stuf în care vom fi uniți ca unul singur. Când se va întâmpla acest lucru, locuința temporară a sukkahlei va fi finalizată ca spațiu comun pe care îl facem reciproc în inimile noastre, asigurând umanității o viață sănătoasă și o coexistență fericită sub un singur acoperiș global.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În ajun deYom Kippur, se desfășoară ceremonia Kaparot (ispășire). Pare un ritual păgân: ei iau un cocoș, îl răsucesc peste cap, apoi îl omoară.

Răspunsul meu: Faptul este că ritualurile multor religii, astăzi ni se par barbare. La nivel fizic, de dragul răscumpărării, o persoană aparent sacrifică un cocoș în locul lui însuși, imaginându-se sub forma acestui cocoș.

De fapt, toate acestea nu ar trebui să fie așa, pentru că din punctul de vedere al Cabalei,, totul se întâmplă la nivel spiritual.

Comentariu: Există, de asemenea, obiceiul de a ne dori să fim consemnați în Cartea vieții – Gmar Hatima Tova (O înregistrare bună în Cartea vieții).

Răspunsul meu: Cartea Vieții este, de asemenea o alegorie, un simbol al luminii superioare, care înregistrează toate acțiunile umane. În măsura în care vrea să folosească această lumină pentru corectarea sa, asemănarea sa cu Creatorul, faptele sale bune sunt înregistrate.

Rezultă că o persoană însăși, nu numai într-un an, ci de-a lungul vieții sale își scrie faptele; prin atragerea luminii superioare se fac corectări și acestea sunt fapte bune; fără a atrage lumina superioară acestea sunt fapte rele.

Întrebare: Se crede că vei trăi anul viitor așa cum vei petrece Yom Kippur. Ne afectează cumva viața corporală?

Răspuns: De fapt, nimic în lumea noastră nu afectează lumea spirituală, cu excepția relațiilor dintre noi. Deci, se spune că Yom Kippur nu le corectează. Omul trebuie să le îndrepte singur.

Aparent, Creatorul poate ierta toate păcatele în această zi, cu excepția atitudinii noastre rele față de ceilalți. Aceasta este deasupra mecanismului Său, sub care a fost creată lumea noastră, Universul. Și cu cât suntem mai aproape unul de celălalt în simțire, spiritual, cu atât suntem mai aproape de Creator.

Din KabTV “Stări Spirituale. Rosh HaShana şi Yom Kippur“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→