Întrebare: Creatorul se joacă cu omul. Care sunt regulile jocului?

Răspuns: Regulile jocului sunt: Creatorul are o singură intenție – să aducă omul mai aproape de El.

El cultivă dorințe egoiste în interiorul omului, iar el începe să simtă o împovărare a inimii, confuzie și greutate. Deodată i se pare că întreaga lume este împotriva lui, că are mulți dușmani, multe obstacole în calea sa și că el însuși este obosit, confuz, poate chiar oarecum bolnav.

Pe scurt, simte o multitudine de perturbări, atât externe, cât și interne.

În realitate, acestea nu sunt deloc tulburări; mai degrabă sunt straturi suplimentare ale dorinței de a primi, în care are o nouă oportunitate de a se conecta cu Creatorul.

De obicei, aceasta vine odată cu o tulburare neașteptată, o frică bruscă de oameni sau de autorități.

Creatorul Se îmbracă în toate aceste mijloace ale lumii noastre, în toate aceste forme. Omul începe să le perceapă ca un copil mic care se teme de tot ce există în lume.

În acel moment, el trebuie să se întărească prin cărți, mediu și studiu și să încerce constant să se agațe de gândul că „Nu există nimeni în afară de El, cel bun care face binele”.

Nu este simplu, deoarece acest joc din partea Creatorului este extrem de inteligent și complicat pentru noi.

El știe cum să încurce omul la nivelul său particular de fiecare dată, în așa fel încât să fie nevoie de un mare efort ca omul să nu se abată de la cale și să continue să creadă că nu există altă autoritate în afară de Creator.

Din pregătirea pentru Lecția zilnică de Cabala din 22.03.2010, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.10 – Ce înseamnă în muncă „Grăbeşte-te, iubitul meu“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă că ridicăm scântei de sfințenie pentru corectare în Aţilut?

Răspuns: Noi încă nu simțim acest lucru, dar sperăm că prin efortul nostru reciproc, împreună, vom simți că suntem deja conectați la gradul lumii Aţilut și că toate dorințele, suferințele și cererile noastre sunt direcționate din acel grad către Creator.

Tocmai din acel grad noi sperăm să primim sprijin de la El sub forma Luminii superioare, care la rândul ei, ne va ridica în lumea Aţilut.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 21/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Cum ne putem sorta dorințele și intențiile pentru a fi îndreptate către Malchut al lumii Aţilut în toate stările care vin de la Creator? Cum facem alegerea și ce fel de alegere este aceasta?

Răspuns: Alegerea este foarte simplă: întregul grup de zece ar trebui să se unească.

Când vă conectați unii cu alții pe baza dorinței comune, a intenției comune, a scopului comun – cu tot ceea ce aveți – ca un singur om cu o singură inimă”, atunci începeți să cereți acest lucru.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 21/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem gestiona stresul?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că este necesară convergența plusului și minusului la toate nivelurile, în toate circumstanțele, și că ea ar trebui să aibă loc, și trebuie să învățăm cum să facem acest lucru.

Întrebare: Cum facem acest lucru?

Răspuns: Este foarte simplu. Construiește iubirea peste toate manifestările de ură. Este același principiu. Trebuie să existe ură, respingere, orice negativ, și fără îndoială, pozitiv.

Întrebare: Cum poți atrage acest pozitiv către tine?

Răspuns: Asta ne învață știința Cabala – cum să obții un plus dintr-un minus pentru a lăsa un minus și un plus să rămână, pentru ca ele să existe completându-se reciproc. În Cabala, acest lucru este explicat ca fiind corelația dintre întuneric și lumină.

Întrebare: Dar cum pot atrage iubirea? Eu urăsc, și ura mea este puternică.

Răspuns: Acest lucru trebuie realizat prin educație; atunci când omul își dă seama că nu există plus fără minus sau minus fără plus, iar combinația lor corectă creează viață.

Când omul își dă seama de acest lucru, devine calm, rezonabil, urmează linia de mijloc și se construiește pe sine și lumea.

Întrebare: Să spunem că urăsc. Care sunt acțiunile mele?

Răspuns: Ar trebui să realizezi că totul vine de la Forța superioară și ne este dat pentru a echilibra toate calitățile, proprietățile și circumstanțele negative cu cele pozitive. Toate acestea se pot întâmpla doar în conștiința noastră. Când ne dăm seama de acest lucru, începem să tratăm totul cu bunătate, fără a nega nimic, ci acceptând totul ca o necesitate absolută.

Întrebare: Este necesară această ură?

Răspuns: Este necesar să ne ridicăm deasupra ei și să existăm deasupra ei și în ea. Atunci vom echilibra aceste două forțe ale creației – plus și minus.

Comentariu: Aceasta este întreaga dificultate: deasupra ei, cumva, undeva poate fi posibil, poate…

Răspunsul meu: Nu, va fi posibil doar egoist, dar pentru a exista cu ea, trebuie să ne ridicăm deasupra ei și să echilibrăm toate calitățile negative aderând la Creator.

Întrebare: Nu este ușor. Ne puteți da o formulă simplă pentru a depăși ura?

Răspuns: Formula este că un minus este egal cu un plus. Asta e tot. Unde există un minus, ar trebui să vedeţi un plus.

Întrebare: Ceea ce urăsc acum este un minus?

Răspuns: Este un minus până când îți dai seama că este și un plus.

Întrebare: Deci este bine că urăsc?

Răspuns: Da, dar de ce ți se dă asta? Ca să poți transforma asta într-un plus. Trebuie să-ți schimbi atitudinea față de lume. Dar cum? Este foarte simplu. Înlocuiește egoismul cu altruismul, ura cu iubirea. Și totul va fi bine.

Întrebare: Deci urăsc acest om, dar îmi spun: „Acest lucru mi-a fost dat ca să-l pot iubi?”

Răspuns: Pur și simplu ți se dau calitățile opuse. Înlocuiește-le cu cele opuse și vei obține o lume minunată.

Întrebare: Este în puterea mea?

Răspuns: Nu este în puterea ta să transformi, să realizezi, dar este în puterea ta să-L implori pe Creator să facă să fie așa. Adică, să ajungi la o stare în care chiar tânjești după asta.

Întrebare: De aceea apare ura? Ca să pot cere, pentru că vreau cu pasiune să o înlocuiesc cu iubire?

Răspuns: Da. Atunci îți vei da seama că nu a fost deloc acesta motivul, ci pentru a stabili contactul cu Creatorul. Asta e tot.

Întrebare: Înțeleg. El este cel care ne cheamă să ne întoarcem către El.

Răspuns: Altfel, nu ne-am fi îndreptat în direcția Lui.

Din KabTV, „Știri cu Dr. Michael Laitman” 14.07.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne putem pregăti pentru revelarea spargerii?

Răspuns: În măsura în care suntem conectați unii cu alții, putem aprofunda studiul spargerii dintre noi și al simțirii acesteia. În acest fel, putem scurta calea către corectare, adică putem atrage distrugerea mai aproape de noi pentru a o corecta.

Întrebare: Cu cât ne străduim mai mult în muncă, cu atât lumea își dezvăluie mai mult răul. Cum putem justifica Creatorul, că lumea a fost la început corectată?

Răspuns: Încă trebuie să dezvăluim că lumea este corectată de la început. Numai atunci vom putea ajunge la rugăciunea corectă – pentru apropierea dintre noi și de Creator.

Întrebare: În grupul de zece, simțim unitate între noi, dar între toate grupurile de zece nu există nicio senzație de contopire într-un singur Kli. Cum ar trebui să lucrăm cu această spargere?

Răspuns: Trebuie să lucrăm la asta. A lucra înseamnă a te conecta, în ciuda egoismului care există în fiecare grup de zece.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Baal HaSulam spune că în esență spargerea nu a existat, înseamnă asta că nici dorința de a primi pentru sine nu există cu adevărat?

Răspuns: Există, dar nu într-o formă revelată.

Trebuie să înțelegem că avansarea noastră se bazează pe faptul că ne dezvăluim stările în raport cu Kelim necorectate, și prin urmare, ne simțim din ce în ce mai distruși. În acest fel, starea noastră depinde exclusiv de ceea ce căutăm în starea noastră actuală, de ceea ce dorim să atingem.

În principiu, se pare că ne apropiem de Kli-ul spart și apoi începem să-l analizăm în părți.

De acolo, pe baza distrugerii dintre părțile Kli-ului, ne înălțăm o rugăciune către Creator, astfel încât El să ne ajute să ne unim, să recunoaștem separarea dintre noi și să vedem clar întreaga noastră cale.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că este posibilă corectarea doar peste spargere. Ce fel de spargere ar trebui să fie aceasta? Ce trebuie să dezvăluim pentru a uni mai mult?

Răspuns: Trebuie să dezvăluim chiar spargerea în care ne aflăm în prezent. Numai atunci vom fi aliniați precis pentru corectarea ei.

Trebuie să înțelegem ce este un Kli corectat și ce este un Kli corupt și să comparăm conexiunea pozitivă dintre părțile unui Kli întreg și unul spart.

Numai atunci vom putea simți în propriile noastre Kelim (dorințele noastre), ce este cu adevărat un Kli spart și un Kli corectat.

Atunci vom avea o idee clară despre ce trebuie să cerem Creatorului.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Omul nu simte întotdeauna. Uneori simte, alteori nu. Ce diferență face dacă munca lui este însoțită de sentimente sau dacă omul lucrează din încredere, fără simțiri?

Răspuns: De unde vine încrederea unui om în acest caz?

Întrebare: Din credința în înțelepți, din ceea ce descriu ei în cărțile lor sau din credința în învățător.

Răspuns: Ceea ce este scris în cărți nu spune nimic. Dacă simt că sunt în asta, înseamnă că am stăpânit acest grad.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 21/07/2025, „Ruina ca oportunitate de corectare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi căutat mereu scopul vieții. Eraţi nemulțumit de această lume. Când aţi ajuns în Israel, l-ai găsit pe RABAŞ. Ce aţi văzut?

Răspuns: Mi-a luat ceva timp să ajung la RABAŞ. La început, am fost prezentat unor oameni de la care mi s-a spus că pot obține răspunsuri la întrebările mele. Întrebam despre sensul vieții și îl căutam.

Am fost trimis la tot felul de personalități religioase care îmi spuneau doar să fac asta sau aia, să mă rog și totul va fi bine. Dar nu mi se potrivea deloc! Aveam studii universitare, și în general, nimic din toate acestea nu era pentru mine.

Am ajuns la RABAŞ din întâmplare când pur și simplu din disperare, am decis să merg cu prietenul meu să caut un profesor. Căutam în locuri diferite înainte. Dar aici am fost frapat de faptul că a început să-mi explice ce mă interesa, în cuvinte simple, fără să se bazeze pe dogme sau altceva.

Poți fi bărbat sau femeie, religios sau nu; poți fi de pe orice planetă, indiferent de unde. El explica în același mod pentru toată lumea, pentru că adevărul este simplu și același pentru toată lumea! Am fost cucerit instantaneu.

La orice întrebare se dădeau răspunsuri foarte clare și simple, dar care ridicau noi întrebări și noi răspunsuri. Dar totul era construit, s-ar putea spune, științific, deși în fața mea stătea un om care nu avea nici măcar o diplomă de liceu. Dar, deoarece studia Cabala, era bine versat în toate întrebările mele și avea întotdeauna răspunsurile pregătite.

Întrebare: Ce se întâmpla în acest mic grup de șase persoane? Cum era construit?

Răspuns: La acea vreme, RABAŞ avea de fapt șase studenți care studiaseră sub îndrumarea lui Baal HaSulam.

Ei aveau o conversație foarte scurtă: „Haideți să ne așezăm și să studiem. Nu există răspunsuri la întrebările voastre. Nu va exista sfârșit pentru ele. Trebuie să învățați pentru a vă putea răspunde la propriile întrebări mai târziu.” Nu există altă cale. La fel ca acum cu oamenii care vin la noi, putem explica orice, putem răspunde cum vrem, dar până când nu învață să-şi răspundă singuri, nu se va întâmpla nimic.

Toți cei șase vârstnici aveau o atitudine foarte interesantă față de viață. Nu erau cu adevărat interesați de nimic altceva decât de Cabala. În rest, totul era foarte simplu: mâncare simplă în timpul meselor, cântece obișnuite etc. Dar cel mai important lucru era că aveau răspunsuri la întrebări pe care eu, cu toată educația mea, nu le-aș fi putut auzi nici de la mine, nici de la alții.

Întrebare: Ați studiat împreună, ați ținut mese și întâlniri cu prietenii. Cum era?

Răspuns: Lecțiile se țineau pentru noi în fiecare zi de la ora trei la șase dimineața. Seara, existau lecții de o oră și jumătate destinate tuturor. La ele participau oameni diferiţi, nu doar cei care studiau dimineața.

Aveam mese pentru luna nouă. Luna nouă este o sărbătoare specială pentru Cabaliști.

Întrebare: Erau persoane responsabile pentru mese?

Răspuns: Da, erau persoane responsabile pentru tot.

În fiecare lună, o persoană diferită era numită pentru mese. După două luni de studiu, am spus că sunt gata să organizez o masă, adică să comand, să plătesc și să o pregătesc. Nu șase, ci până la 60 de persoane s-au adunat pentru aceste mese.

Întrebare: În ce moment ați simțit că veți preda?

Răspuns: De fapt, am predat și înainte, deoarece uneori eram invitat să țin discursuri la Agenția Evreiască Sokhnut. Nu pot spune că am fost deosebit de atras de acest lucru, dar nu m-a deranjat; m-a inspirat. La urma urmei, dacă predau, înseamnă că trebuie să mă pregătesc, să studiez și să mă dezvolt. M-a ajutat să studiez lucruri din Cabala pe care nu le-aș fi abordat eu însumi pentru că nu eram interesat personal de ele.

Întrebare: Ați înțeles, pur egoist, că a trebuit să luați totul de la RABAŞ pentru a-l transmite mai departe? Ați avut un astfel de sentiment?

Răspuns: Da, absolut. Dacă stați printre șase bătrâni de 70 de ani care spun că această știință are ca scop corectarea lumii și că lumea nu poate exista fără ea, se pune întrebarea: cine va continua să conducă această știință? S-a dovedit că la acea vreme nu exista nimeni.

Prin urmare, am început imediat să înregistrez tot ce auzeam într-un caiet și pe un magnetofon. Nu puteam să nu mă gândesc că trebuie să salvez toate acestea și să le transmit mai departe.

Înainte de asta, nu auzisem niciodată înțelepciunea pe care am învățat-o de la ei: fundamentele lumii, fundamentele naturii și interacțiunea părților sale. Nu găsești nicăieri acest lucru. De aceea, am început imediat să notez totul și să-l organizez.

Întrebare: Cum își trata RABAŞ studenții și pe cei din afară?

Răspuns: Lui RABAŞ îi plăcea să se simtă liber, fără să dezvăluie nimănui că era un mare cabalist, un expert în natură și în guvernarea întregii lumi. Nu exista niciun semn în acest sens. În exterior, nu voia să arate nimic.

Era înconjurat de oameni care munciseră toată viața la locuri de muncă foarte simple. RABAŞ însuși lucra la construcția de drumuri, la armarea betonului și pe șantiere; căra pietre, cărămizi și punea ziduri. Și elevii săi munceau din greu, dar la bătrânețe treceau la munci mai ușoare. În general, nu voiau să iasă în evidență în lume; nu aveau nevoie de asta.

Întrebare: Cum se pregătea fizic RABAŞ pentru lecții?

Răspuns: Am văzut cum în timpul liber, parcurgea aceeași materie pe care o studiam noi la clasă. Lecțiile se terminau la ora șase dimineața și nici măcar nu se culca.

Când mergeam să-l văd la ora nouă dimineața ca să-l duc în parc sau în altă parte, îl găseam adesea moțăind pe un suport de cărți, cu Talmud Eser Sfirot deschis în locul în care studiam. Adică, el continua să studieze singur.

Comentariu: Grupul lui RABAŞ a început practic cu acea mișcare revoluționară când i-aţi adus 40 de elevi. În ciuda rezistenței orașului religios și a rudelor religioase, el a făcut această revoluție; i-a acceptat.

Și apoi a făcut ceva ce nu vă așteptaţi de la el. A început să scrie articole despre grup.

Răspunsul meu: Adevărul este că a început să o facă la cererea mea. Când i-am adus pe studenți, m-a rugat să vorbesc cu ei. Nu știam despre ce să le vorbesc. Ce le pot spune? Apoi a început să scrie, literalmente bucăți, o jumătate de pagină, o pagină etc.

Întrebare: A scris 20 de articole pe care le studiem și le vom studia mereu pe măsură ce găsim din ce în ce mai multă profunzime în ele. A avut vreo speranță că cei pe care i-ați adus vor forma un grup?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar această speranță nu s-a materializat cu adevărat?

Răspuns: Nu a avut mult timp. I-am adus oameni în 1983, iar el a murit în 1991. Șase ani este o perioadă foarte scurtă pentru ca oamenii să înceapă să interacționeze unii cu alții în mod corespunzător. Desigur, a început să se formeze un grup cabalist viu, adevărat, dar nu a avut timp să se formeze complet. Asta durează ani.

Întrebare: Ce s-a întâmplat după ce a plecat RABAŞ?

Răspuns: Întrucât am fost mereu atașat de el, nu de grup, moartea lui a fost o mare lovitură pentru mine. Sursa din care am crescut și am băut ca dintr-un izvor a fost ca și cum ar fi secat..

Băieții pe care i i-am adus erau mai mult sau mai puțin conectați între ei în diferite subgrupuri, așa cum se întâmplă de obicei în grupurile de oameni uniți prin circumstanțe sau similarități interne.

Dar practic nu am avut nimic de-a face cu ei.

Întrebare: Deci grupul dvs. era RABAŞ. De unde a venit ulterior, dvs. practic un individualist, dorința puternică de a crea un grup? De unde aţi avut sentimentul că acesta era singurul progres?

Răspuns: Pentru că așa este. RABAŞ scrie despre asta peste tot. Și eu și el eram un grup, doi prieteni care se ajutau constant unul pe altul. Acesta era un grup. Nu pot să o spun altfel. Cel puțin așa simțea el în legătură cu asta.

Cât despre ceilalți studenți, cred că RABAŞ nu m-a lăsat să mă apropii de ei. Probabil că pentru el era suficient că mă atașez de el.

Din a 8-a lecție a Congresului din Moldova, 08/09/2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este autoritatea Creatorului percepută ca o povară grea care trebuie acceptată cu efort, ca un jug?

Răspuns: Pentru că autoritatea dăruirii este îndreptată împotriva dorinței noastre, împotriva egoului nostru. De aceea o percepem ca o sarcină grea, ca o povară.

În primul rând, trebuie să-mi organizez o rutină, una care să devină un cadru, o povară, astfel încât să lucrez „ca un bou la jug și un măgar la povară”. Trebuie să înțeleg că această muncă este neplăcută pentru „măgarul” meu (dorința – Homer, măgarul – Hamor). Îmi tratez natura ca un măgar, peste care eu, ca stăpân, vreau să pun o povară, un jug care să-l țină în frâu și să forțeze această forță – „boul” sau „măgarul” – să muncească.

Îi acopăr ochii cu ochelari de vedere, îi dau mâncare, creez atât restricții, cât și împliniri pentru a-l obliga să îndeplinească acțiunile de care am nevoie. În acest fel, nu-l ucid și nu-l pedepsesc, ci lucrez cu înclinația mea naturală într-un mod deliberat, orientat spre scop.

Nu eu sunt cel care face corectările, ci lumina. Eu doar fac toate pregătirile pentru ca „măgarul” meu să-și facă treaba exact așa cum este necesar, pentru ca lumina să-l poată influența. De aceea, îmi aduc controlul: frâiele, un jug, un căpăstru. Cel mai important, îi orbesc ochii, astfel încât să nu fie distras de nimic irelevant pentru calea cea dreaptă și astfel să vadă doar drumul din față.

Asta înseamnă să pui o povară pe măgar. Dar fac toate acestea spre propriul său beneficiu! Pentru că, după aceea, așa cum se spune: „Boul își cunoaște stăpânul și măgarul ieslea stăpânului său”. În aceste dorințe, corectate cu intenția corectă, primim în cele din urmă împlinirea.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/11/11, Scrierile lui Baal HaSulam – Articole – Matan Tora [Dăruirea Torei]

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→