Întrebare: Se spune că omul trebuie să-și schimbe calitățile. Care este diferența dintre calitățile care pot fi schimbate și caracterul unui om, care nu se schimbă? Cum putem dezvălui acele calități care necesită schimbare?

Răspuns: Care sunt aceste calități pe care le putem schimba și procedând astfel, putem simți Forța superioară în al cărei câmp de acțiune existăm și pe care o putem percepe ca pe ceva ce se schimbă în raport cu noi, diferind în funcție de propriile noastre calități? Există ceva în noi care se poate schimba. Ce este aceasta?

Cum pot izola acel element specific pe care l-aș putea schimba și cum pot începe să simt că mă aflu în câmpul de acțiune al unei Forțe exterioare mie, o Forță superioară, atotcuprinzătoare, eternă și perfectă? Dacă aș simți că exist în cadrul acestei forțe, contopit și unit cu ea, atunci aș percepe o lume complet diferită. Imaginea care apare în fața mea, senzația mea de realitate, constituie lumea mea.

Se spune că transformarea care trebuie să aibă loc în mine este crearea unei noi calități corespunzătoare acestei Forțe superioare. Dacă pot, într-o oarecare măsură, să devin ca cel superior, atunci mă voi simți așa cum simte El. Dacă îmi sporesc măsura asemănării cu El, voi simți acest lucru și mai puternic.

Nu există niciun mister profund aici; este foarte simplu. Singura provocare este cum să dobândim această măsură de asemănare cu El. Tocmai asta ne învață înţelepciunea Cabala.

Cabala este o ştiinţă, în care cei care au atins Forța superioară ne spun ce este ea, cine este acest superior, astfel încât din aceasta să putem învăța că avem posibilitatea de a deveni similari cu El și de a începe să simțim așa cum simte El.

Și dacă dobândesc tot ce este posibil, la măsura deplină de asemănare cu El, conform abilităților mele, înseamnă că mi-am corectat complet Kli-ul și l-am adus în echivalență cu această Forță superioară.

Să presupunem că am anumite mijloace, un fel de „pungă”, și dacă decid astfel, pot cu toți banii din ea, să cumpăr calitatea Celui superior. Dacă ajung la decizia că merită să cumpăr nu doar o mică parte, ci toate calitățile Sale, în totalitatea pe care o am în portofel, atunci cu adevărat, conform tuturor abilităților mele, devin ca El. Și atunci încetez să mai simt că a mai rămas ceva în mine din sinele meu de odinioară.

Cabaliștii spun că acest lucru este bine. Deși nu îl înțelegem, totuși, este bine. De ce? Nu poate fi explicat până când omul nu îl simte el însuși. Există astfel de simțiri pe care cabaliștii le numesc simțirea perfecțiunii și eternităţii. În prezent, nu percepem niciuna dintre acestea în lumea noastră.

Prin urmare, ne putem imagina orice despre ceea ce spun cabaliștii, dar deocamdată vor rămâne doar cuvinte, nelegate de nicio simțire reală.

[356047]
Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: De ce se numește schimbare, dacă trebuie creat ceva complet nou? „A schimba” înseamnă a altera ceva ce există deja, nu-i așa?

Răspuns: De ce actul de a crea ceva nou se numește schimbare, mai degrabă decât achiziția a ceva nou? De fapt, este o achiziție nouă. Trebuie să dobândim dorința care există în Forța superioară în conformitate cu magnitudinea și forma sa.

Aceasta constituie schimbare, deoarece aceste noi calități vin, cum ar spune, în locul propriilor noastre calități inerente. Ele purifică și suprimă calitățile noastre naturale, deoarece sunt mai bogate și mai puternice decât acestea. Prin urmare, omul se identifică cu aceste noi calități, mai degrabă decât cu propriile sale calități naturale, corporale, animalice.

A dobândi o nouă dorință înseamnă a primi o dorință îndreptată către Forța superioară. Schimbarea calității care trebuie să fie în ea constă în faptul că dorința este acum folosită pentru un scop extern, cu o intenţie îndreptată către Forța superioară, mai degrabă decât către sine. Atât dorința în sine, cât și direcția acestei dorințe sunt noi.

Acestea nu sunt dorințele care există în prezent în mine. Am dorințe de împlinire pe care le simt în viața mea obișnuită, fără nicio conștientizare a Forței superioare. Noua dorință pe care încep să o dobândesc este opusă propriilor mele dorințe.

Toate dorințele pe care le am în prezent sunt îndreptate către mine, spre propriul meu beneficiu; o stare denumită „de dragul primirii”, pentru propria plăcere. Noua dorință pe care o primesc este mai mare și mai înaltă decât toate celelalte dorințe ale mele și trebuie să fie îndreptată în direcția opusă, către Forța superioară.

Primesc în ea o formă complet brută, nepregătită, ceva foarte mic. Și deși această dorință este mai mare decât toate dorințele mele din această lume, este totuși insuficientă, atât ca amploare, cât și ca proprietăţi, pentru a începe să mă conectez cu Forța superioară și să Îl percep pe Cel superior în interiorul ei.

Trebuie să cresc această dorință în magnitudine și să-i schimb direcția, astfel încât să nu fie îndreptată către mine, o stare cunoscută sub numele de Lo Lişma  (de dragul propriu), ci să fie îndreptată către Forța superioară, o stare cunoscută sub numele de Lişma (de dragul Lui).

De îndată ce realizez acest lucru, adică atunci când ating o forță care atât în ​​magnitudine, cât și în direcție, corespunde Forței superioare la nivel minim, încep imediat să simt Forța superioară, nu în forma inconștientă numită „această lume”, ci conștient, într-o formă cunoscută sub numele de lumea Asia, ca o lume spirituală.

[356054]
Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că un cabalist nu lucrează după măsura „dulce-amar”, ci după criteriul „adevărat-fals”. Cum se întâmplă această tranziție?

Răspuns: Obținerea unei noi calități trebuie să aibă loc în conformitate cu măsura dorinței omului; adică, trebuie să cresc dorința pentru Forța superioară, precum și să schimb utilizarea și direcția acesteia de la mine însumi către Cel superior.

Pot fi capabil să cresc această dorință într-o oarecare măsură, printr-un fel de „publicitate internă”, convingându-mă constant. Dar cum îi schimb direcția? O astfel de schimbare față de starea mea inițială este complet opusă și contrară naturii mele.

Toate dorințele pe care le posed în prezent sunt îndreptate spre propriul meu beneficiu. Totuși, trebuie să orientez noua dorință pe care o dobândesc și o dezvolt în direcția opusă mie însumi. Acesta este ceva complet de neînțeles pentru mine, deoarece toate dorințele mele sunt îndreptate către mine.

Prin urmare, având în vedere structura mea actuală și luând în considerare imensa putere a acestei dorințe, nu stă în puterea mea să o schimb astfel încât să fie îndepărtată de mine. Forța care poate schimba direcția dorinței, o primesc tot de Sus. Să o numim lumina „AB-SAG”; numele în sine nu este atât de important acum, ceea ce este important este că este un fel de lumină care mă corectează.

Această schimbare în mine se dezvăluie în felul următor: trec de la evaluarea bazată pe „dulce-amar” la un nou calcul.

Tot ce este îndreptat spre mine se simte „dulce”, deoarece așa funcționează toate simțurile mele, percepând Forța superioară în cadrul acestei lumi. Orice este îndreptat departe de mine se simte „amar”. Pot înlocui sentimentul de dulceață cu amărăciune și amărăciunea cu dulceață? Nu, nu pot.

Cum pot face o astfel de transformare? Fac acest lucru cu ajutorul unui sistem suplimentar pe care îl dezvolt alături de sistemul senzorial constând din Roş, „capul” Parţufului, cu un ecran. Acest sistem mă ajută să schimb amarul în dulce și dulcele în amar printr-o analiză complet diferită, cunoscută sub numele de principiul „adevărat-fals”.

Dacă mă țin de analiza „adevărat-fals”, mă pot convinge într-o oarecare măsură că ceea ce cred că este dulce este de fapt amar, iar ceea ce cred că este amar este de fapt dulce. Dacă adaug adevăr la amar și falsitate la dulce, și apoi sporesc importanța adevărului față de amărăciune, atunci amărăciunea nu mi se mai pare atât de amară, pentru că adevărul o domină.

Și dacă infuzez dulcele cu falsitate, atunci dulceața nu mai este percepută ca fiind dulce pentru mine, deoarece falsitatea înlocuiește și diminuează dulceața, creând astfel un sentiment de ceva negativ.

Așa redefinesc binele și răul pentru mine, schimbându-mi criteriile de la dulce și amar la adevărat și fals. Prin aceasta, ajung la o altă analiză: capacitatea de a merge „deasupra cunoașterii”, depăşind sentimentul de dulce-amar, distingând și decizând pe baza principiului „adevărat-fals”.

Dacă mă țin de această abordare, atunci pot să o fac… Sau mai degrabă sunt potențial capabil, pentru că există încă multe condiții suplimentare, cel mai important este că este nevoie de Forța superioară pentru a realiza toate acestea. Aceasta nu implică faptul că pot face asta complet pe cont propriu, așa cum ar părea.

Dacă lucrez în acest cadru, pot cu adevărat să trec la o stare opusă celei în care mă aflam. Și asta înseamnă că am urcat la următorul grad spiritual, așa cum este scris: „Am văzut lumea opusă”, o realitate opusă stării mele anterioare.

Direcția dorinței se schimbă. Acum, că totul este în ordine și dorința este îndreptată către Forța superioară, în măsura magnitudinii dorinței în sine, însăși amploarea acestui vector, încep să percep modul în care percepe Forța superioară. În consecință, pot evalua și determina că acest nivel se numește „Ruah”, „Neşama”, „Haya” și așa mai departe.

[356058]
Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când un om își verifică dorințele, se abține de la a le folosi?

Răspuns: Omul care își folosește dorințele, discerne pe care dintre ele le poate folosi și pe care nu. Această distincție este denumită porunci sau instrucțiuni despre cum să efectuezi o corectare în cadrul fiecărei dorințe specifice.

Există dorințe în care poți efectua corectări; acestea sunt poruncile de împlinit, poruncile pozitive. Există dorințe care aparțin celei de-a patra faze; acestea sunt poruncile de evitat, poruncile negative. În ceea ce privește pe cele din urmă, o singură acțiune este posibilă: să nu le folosești.

Există 248 de porunci pozitive și 365 de porunci negative. Cele 248 de dorințe primare ale sufletului sunt dorințe cu care este posibil să lucrezi de dragul dăruirii în diferite forme. Iar cele 365 de dorințe care aparțin AHP, structurii sufletului de la Tabur în jos, pot fi doar restricționate. Aceste porunci sunt numite negative.

„Interzis” înseamnă „nu folosi”. Aceste dorințe trebuie doar să fie supuse restricției. Adică, decizi că nu pot fi aplicate, deoarece modul lor de utilizare nu te poate conecta cu Creatorul, deoarece nu există nici măcar o scânteie de dăruire în ele. Eu nu pot înțelege calitățile de Bina. Din scânteile care sunt în ele, înțelegi că nu poate exista nimic în ele mai mult decât decizia ta de a nu le folosi.

Prin efectuarea acestei investigații, determini diferența dintre a doua și a patra fază și vezi că a patra fază este opusă lui Bina. Apoi decizi că nu vei folosi aceste dorințe. Iar pentru mai mult decât atât, nu ești capabil. Adevărata Bina nu se poate uni cu adevărata Malchut.

Trebuie să înțelegem că două astfel de calități nu se pot uni, sunt atât de opuse. Acest lucru nu se poate întâmpla niciodată. Între ele poate exista o conexiune care îți oferă posibilitatea de a decide cât de opuse sunt și cum să te separi de ele.

Din Lecţia zilnică de Cabala 4/23/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În creație, există doar Creatorul și creația. Când a avut loc spargerea, Creatorul, să spunem așa s-a spulberat pe Sine Însuși și a preluat calitățile negative ale creației.

Este ca și cum S-ar fi contractat pe Sine, ar fi pus văluri de ascunderi peste guvernarea Sa și ar fi ascuns faptul că aceasta este bună și face doar bine; ca și cum El S-ar fi corupt pe Sine Însuși pentru a corespunde creației viitoare, care este destinată să crească de la o stare de zero până când atinge nivelul Său.

Creatorul S-a diminuat pe Sine însuși, lumina Sa; aceasta este ceea ce este numită intrarea lui Malchut în primele nouă Sfirot. Aceasta a fost doar o etapă pregătitoare. Ulterior, apare Adam HaRişon; el suferă o spargere și o coborâre, iar în acest punct începe procesul de discernământ și corectare. Acest proces trebuie să provină de la noi, de jos în sus.

Adam HaRişon, corectându-se pe Sine, construiește astfel guvernarea corectă în raport cu Sine însuși.

Întrebare: De ce nu a fost capabil Adam HaRişon să clarifice acest lucru imediat? De ce trebuie să discernem ceva ce există deja?

Răspuns: Discernem asta, pentru că noi suntem Adam HaRişon!

Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate explica logic ce anume din daruire face ca omul să o prețuiască mai mult decât din primire?

Răspuns: Cum se face că dorința de a primi începe brusc să prețuiască ceea ce îi este opus? Dorința de a primi vrea să se bucure. Dacă din influența luminii superioare înțelege că omul se poate bucura mai mult de dăruire decât de primire, el începe să perceapă acest lucru.

Nu există nicio înșelăciune aici, niciun act supranatural. Nouă doar ni se pare supranatural.

De fapt, nu este cazul, deoarece în această etapă, dorința de a primi se pregătește să opereze în ceea ce se numește „Lo Lişma” (de dragul propriu): Îmi doresc spiritualitatea pentru că ea conține plăcere.

Totuși, procedând astfel, atrage lumina înconjurătoare. Această lumină înconjurătoare își exercită treptat influența asupra dorinței de a primi, prin însăși natura sa, o natură care vine de la dăruitor. În consecință, omul începe să-l prețuiască pe dăruitor ca pe un grad mai înalt, mai exaltat.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/04/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să fac dacă un terorist vrea să mă omoare?

Răspuns: În Tora se spune că, dacă cineva vine să te omoare, trebuie să-l omori tu mai întâi. Tora vorbește mult despre cum oamenii au iesit din Egipt și câți dușmani au ucis. Câți a ucis regele David, care era constant în război? Războiul de atunci nu era ceea ce este astăzi.

În acele vremuri, zeci de mii de oameni au fost uciși în lupte față în față. Nu este ca războiul modern, în care câteva bombe sunt aruncate doar pentru a deschide calea negocierilor de pace. Pe atunci, câți oameni s-au întors de fapt de pe câmpul de luptă? În acele vremuri, când exista o bătălie, era o bătălie adevărată!

Totuși, chiar și în acele vremuri, existau oameni care atinseseră grade spirituale înalte și o percepţie profundă și precisă a realității. Acest lucru era valabil mai ales în vremurile Primului Templu, și într-o oarecare măsură, în epoca celui de-al Doilea Templu.

Ei nu au luptat, nu au ucis? Ce au făcut Macabeii? Ei erau cabaliști de cel mai înalt calibru; Cu siguranță au perceput dimensiunea spirituală, reversul lumii noastre.

Sursa confuziei constă în faptul că noi nu vedem lumea spirituală și doar încercăm să ne imaginăm cum arată din cealaltă parte.

Din Lectiei zilnice de Cabala 15/04/26, Rabaș – Art.4, 1990-Ce înseamnă că generațiile celor drepți sunt faptele bune, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este dăruirea?

Răspuns: Dăruirea este asemănarea cu Forța superioară. Forța superioară îmi dăruiește mie și eu Ei. Învăț mereu din ceea ce face Eal pentru mine și din aceasta aflu ce trebuie să fac eu pentru Ea. Nu știu cum ar trebui să fie asta. Sunt într-un gol complet. Nu înțeleg nimic și nu simt nimic.

Trebuie să primesc un exemplu pentru că de fapt, nu știu ce este amar și ce este dulce, ce este adevăr și ce este fals. Acum totul este complet nou pentru mine. Nimic nu a mai rămas în mine din ceea ce a fost înainte. M-am ridicat deasupra acestei lumi; adică, toate organele mele de simț animalice nu mai funcționează, la o asemenea înălțime.

Am ieșit undeva într-un gol, un spațiu gol, unde nu posed absolut nimic. Trebuie să dobândesc definiții interne complet noi și calități inteligibile. Este ca un instrument necalibrat. Acum este necesar să introduc toți parametrii pentru a stabili fundamentul funcționării sale. Dobândesc aceste date de la Forța superioară. Cel superior mă învață ce este dreapta și stânga, sus și jos, amar și dulce, înalt și josnic etc.

Încep să adopt calitățile Sale, înțelegerea Sa, intelectul Său; dobândesc totul de la El, și în conformitate cu aceasta, exercit dominația și guvernez dorința care sălășluiește în mine. Dorința în sine este doar un material brut, impur.

Aceste calități care rămân neschimbate la om se referă la nivelul mineral, la corpul meu fizic, în care trebuie să continui să funcționez într-un mod conform cu natura sa. Calitățile mele umane, ca să spun așa, par să dispară complet. Acum încep să mă raportez la tot, de la nivelul animalic în sus, ca un adevărat Om (Adam).

La ​​nivel material, rămân pur și simplu un animal ca toți ceilalți. La fel ca toți ceilalți, trebuie să primesc tratament medical, să merg la medic și să îndeplinesc o serie de alte cerințe pentru a-mi susține corpul. Dar deasupra nivelului mineral, unde deja încep să fiu ca Adam (uman), calculele mele se schimbă în mod natural în funcție de gradul de asemănare a mea cu Forța superioară.

Aceste calcule pot părea ciudate celor din jurul meu. Prin urmare, cabaliştii știu cum să le ascundă sau se izolează și se ascund de societate.

Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26,, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă rezolvarea războaielor este principala sarcină, atunci la ce ar trebui să tindem: la pace sau la războaie?

Răspuns: Desigur, trebuie să tindem pentru pace și să nu dorim niciodată război. Ar trebui să ne bucurăm de faptul că suntem sub autoritatea Creatorului, sub guvernarea Lui asupra lumii și de simțirea că El este Bun și face bine față de noi și că Îi aparținem și suntem incluși în guvernarea Lui.

Acestea sunt lucruri de care nu ar trebui să fugim. Trebuie să ne întărim în ele, deoarece în aceste stări suntem mai aproape de Creator, dacă le acceptăm de dragul dăruirii și nu pentru propria noastră plăcere.

Este o mare poruncă să rămânem în bucurie, dar nu din distanța față de Creator; mai degrabă, din adeziune cu El. Aceasta este adevărata bucurie, bucuria unei porunci. Totuși, dacă pur și simplu te simți bine, aceasta este prosperitatea celui rău, așa cum se spune: „cel rău, totuși este bine pentru el”.

Prin urmare, dacă ți s-a acordat o stare în care simți că există o anumită conexiune reciprocă conform echivalenței de formă și nu pentru că te simți bine conform simțirilor materiale (deși chiar și o bucurie „animalică” nu este interzisă și nu este o încălcare), totuși, dacă, în conformitate cu intenția ta, ai echivalență și menții intenția, și în această măsură simți bucurie, nu ar trebui să fugi de ea și să cauți războaie.

Dar chiar în momentul în care atingi aceasta, o stare de război va veni asupra ta, deoarece Creatorul vrea să crească conexiunea dintre voi. Și acest lucru este posibil doar prin revelarea unor Kelim suplimentare care necesită corectare.

Dar ce înseamnă „Creatorul vrea”? Înseamnă că imediat sunt revelate noi Reşimot și intri într-un nou grad cu scopul de a-l atinge.

Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26,, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate exista o stare în care sufletul, în timp ce urcă de jos în sus în timpul procesului de corecție, se găsește la un nivel mai complex decât cel al lumilor?

Răspuns: Pe măsură ce sufletul sfărâmat al lui Adam HaRishon trece prin corecții, acesta rafinează efectiv lumile, aducându-și Aviut-ul în ele.

Ce înseamnă asta? Cu ajutorul Partzufului  lui Adam HaRişon , lumile devin mai profunde, mai bogate și mai acordate la el. El le atrage în sine. Le dă lumină și abundență adăugând Aviut (grosime), Parţufului său. Dacă mai devreme aceste lumi erau un fel de sistem neînsuflețit în comparație cu Adam HaRişon, acum el își aduce sufletul în ele și le folosește ca o parte care se îmbracă în sufletul său.

Acest lucru este similar cu organele auzului, de exemplu. Urechile, îmbrăcate în dorința mea, îmi dau un fel de sentiment, dar acest sentiment nu este în urechi, ci în inimă. La urma urmei, urechile sunt conectate la inimă, ochii sunt conectați la inimă și apoi le transform în Kelim ale mele.

În mod similar, atunci când Adam HaRişon se conectează la lumi, lumile devin parte a ceva viu (Chai). În timp ce înainte erau neînsuflețite (Domem), se pare că Aviut pare să intre în lumi. Sau se poate spune invers, că omul încorporează lumile în sine.

[355987]
Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→