Întrebare: Se spune că până și o poruncă fără intenţie este numită poruncă a Creatorului. Totuși, studiem că o poruncă fără intenție este ca un corp fără suflet. Cum pot fi reconciliate acestea?

Răspuns: Când cabaliștii scriu despre porunci fără intenție, nu se referă la oameni obișnuiți. Întrebați un copil care a învățat la vârsta de 13 ani să pună Tfillin de ce o face și va spune: „Așa am fost învățat.” Un altul, puțin mai înțelept, va răspunde: „Este voința Creatorului și de aceea o fac.” Un al treilea va spune: „Vreau să obțin ceva bun pentru mine prin asta.” Există multe motive diferite.

Cabaliștii care au scris cărțile nu s-au referit niciodată la acțiunile fizice ale corpurilor noastre. Când spun că omul efectuează o acțiune fără intenție, înseamnă că eu depun toate eforturile posibile, totuși încă nu am intenția de dragul dăruirii. Poate că încerc să acționez de dragul dăruirii, poate că încă nu înțeleg, dar sunt deja angajat în acest lucru și investesc un oarecare efort.

În comunitatea noastră, există mulți oameni care nu știu ce este intenția de dragul dăruirii, nici măcar ce este spiritualitatea. Cu toate acestea, au făcut un efort și au venit la trei dimineața pentru a studia. Nu cred că mulți dintre ei înțeleg clar de ce sunt aici, își analizează intenția, o clarifică și acum o implementează.

Nu, pentru mulți aceasta este încă o stare inițială. Dar ei fac eforturi interioare, efectuează diverse acțiuni, așa cum este scris: „Orice este în puterea și capacitatea ta să faci, fă”. Ei fac diferite încercări de a atinge ceva spre care sunt împinși de sus. Acestea sunt numite acțiuni fără intenție.

Adică ei, cabaliștii, nu se referă la oameni care au fost învățați să respecte mecanic poruncile, și prin urmare, ei o fac. Ei se referă la cei care stau aici cu dorința de a atinge intenția corectă, dar în care aceasta nu a fost încă revelată.

Aceasta este o perioadă de tranziție, în care omul începe treptat să vadă diverse stări și ce să facă cu ele.

Din Lecţia zilnică de Cabala 08.01.26, Rabaş – Art.32, 1985-Referitor la Răsplata primitorilor

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pe calea spirituală, există îndrumări care ne conduc la corectarea finală. Această cale este împărțită în corectări, prima dintre ele fiind numită Ira – teamă sau venerație.

În Cartea Zohar, se pune o întrebare: de unde poate veni această teamă dacă Creatorul este bun și face binele, dacă El este perfect și mai presus de orice calcul pentru Sine Însuși? De ce ar trebui atunci omul să se teamă de El? Nu se potrivește Creatorului, care este în perfecțiune absolută, să acționeze într-un mod care provoacă frică. Cum se poate întâmpla acest lucru?

Zohar-ul explică faptul că există un fel de teamă numită frică la nivelul lumii noastre, atunci când omul se teme de pedepse pentru sine și pentru familia sa în această lume. Mai mult, se teme de ceea ce i se va întâmpla în lumea viitoare, deși acesta este deja un concept superior. Cu toate acestea, este totuși frică de pedeapsă.

Dar când omul își corectează Kelim în Kelim de dăruire și dobândește un ecran (Masach), atunci încetează să se teamă cu totul de Creator, pentru că vede că El este bun și face binele. Creatorul îi este revelat și începe să înțeleagă că şi înainte de a simți frică, nu pentru că Creatorul există și îl poate pedepsi, ci pentru că în Kelim ale sale necorectate se temea să primească pedeapsa. În realitate, nu există așa ceva precum pedeapsa de sus. Separarea de Creator este chiar pedeapsa.

Și astfel, omul ajunge la un alt tip de frică – la venerația că omul s-ar putea să nu poată dărui. Aceasta este în esență, corectarea însăși; este lucrul care îi dă capacitatea de a construi Kelim ale dăruirii sufletului său. În revelația acestei venerații, omul primește umplerea numită iubire. Astfel, iubirea este rezultatul venerației.

În măsura în care se teme că nu poate dărui, lumina îl umple și îi transmite o simțire de iubire, un sentiment de similaritate cu Creatorul, echivalență cu El în calități, unitate și adeziune cu Creatorul. Prin urmare, conceptul de teamă este corectare. Pentru că inițial suntem creați cu dorința de a primi și trebuie să fie de dragul dăruirii; altfel, nu vom simți încântarea.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07.01.26, Rabaş – Art.23, 1986-Despre teamă și bucurie

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot verifica dacă depun efortul corect?

Răspuns: Cum să verifici dacă efortul tău este corect? Există multe modalități de a verifica acest lucru. În primul rând, dacă îl dorești sau nu. De obicei, ceea ce nu îți dorești poate fi lucrul corect. În al doilea rând, dacă eşti respectat în ochii prietenilor. Verifică asta în raport cu ceea ce este scris în sursele primare și cu ceea ce spune învățătorul.

Înainte de Machsom, nu avem un sistem clar prin care să ne putem examina și evalua. În esență, te întrebi unde este acel standard în raport cu care te-ai putea verifica să vezi cât de mult, mai mult sau mai puțin, corespunzi cu acesta sau dimpotrivă, nu corespunzi.

Înainte de a intra în lumea spirituală, acest lucru nu îți este revelat. De aceea se numește „ascundere”.

Dar te poți evalua în raport cu dorința ta de a primi, în raport cu grupul și învățătorul; cel puțin în acest fel te poți testa. Nu degeaba se spune: „Nu te încrede în tine însuți până în ziua morții tale”. Atât timp cât egoismul tău nu a murit, poți face greșeli – greșeli teribile, prostești și chiar cele mai simple. Și iată ce este interesant.

Continui să greșești iar și iar, ca și cum te-ai afla în aceleași situații, care par simple. Cum se poate întâmpla asta? Ai trecut prin lucruri atât de mari, nu te-ai încurcat, le-ai gestionat cumva, și dintr-o dată, cazi din nou într-o prostie?

Așa este. Nu cunoaștem gradele. Ni se pare că fiecare grad este așa. Nu. Ele îți pot apărea într-o formă foarte simplă, naturală. Brusc devii ca un bebeluș care stă în picioare și plânge din cauza pierderii mamei sale.

Toate perioadele dinainte de Machsom sunt așa. După el, totul depinde de ecran, de gradul în care ești contopit cu Creatorul.

Din Lecţia zilnică de Cabala, 08.01.26, Rabaş – Art.32, 1985-Referitor la Răsplata primitorilor

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi vom ajunge totuși să ne convingem că toată negativitatea care a existat de-a lungul timpurilor între toate popoarele a fost doar suferință cauzată de distanțarea noastră unii de alții și de neînțelegerea modului în care dimpotrivă, ar trebui să ne apropiem unii de alții. Și acum toată această suferință se va manifesta în noi și ne va împinge spre conexiune. Și atunci vom fi recunoscători pentru ea și vom înțelege că există doar fericire în lume și o singură mișcare spre lumină.

Întrebare: Și acest lucru se întâmplă?

Răspuns: Se întâmplă deja acum.

Întrebare: Tot ceea ce se întâmplă, este o mișcare spre fericire și lumină?

Răspuns: Da, tot ceea ce se întâmplă.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 09.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot confirma că sunt pe calea cea bună, dacă încă nu simt lumea spirituală?

Răspuns: Dacă avansezi corect poate fi determinat în funcție de cât de mult te ajută Creatorul, împiedicându-te. Omul vede cum este constant doborât de diverse obstacole care îl deconectează de sentimentul că se află sub controlul unei singure Forțe superioare, în afară de care nu există nimic.

Eu sunt jos, Creatorul este sus, iar între noi este realitatea acestei lumi. Se pare că trebuie să-L revelez pe Creator prin această lume, și de asemenea prin ea, Creatorul mă influențează.

Întreaga noastră sarcină este să transformăm această lume dintr-un obstacol într-o conexiune cu Creatorul. Altfel este imposibil să-L dezvăluim pe Creator. Suntem complet în negativitate, în egoismul nostru, iar Creatorul este în întregime în pozitivitate. Cum ne putem dezvălui unii pe alții?

De aceea, Creatorul a creat această lume (Olam), din cuvântul „ascundere” (Alama), astfel încât să pot munci în ciuda tuturor obstacolelor pe care El le creează. Cineva mă atacă, strigă, mă împiedică, corpul meu este bolnav, dar eu atribui toate aceste obstacole externe și interne doar Creatorului, spunând că toate vin de la El. În acest caz, mă îndrept doar către El pentru a elimina aceste obstacole. La urma urmei, vreau să fiu conectat doar cu El și să nu dau nicio importanță obstacolelor pe care mi le trimite în mod deliberat. Atunci îmi dau seama că toate obstacolele devin o oportunitate de a mă conecta cu Creatorul.

Nu am nimic cu care să-l prind pe Creator, dar dacă lucrez cu un obstacol și îl raportez pe acesta la Creator, el devine locul în care mă pot agăța de El. La urma urmei, El creează această interferență pentru a mă deruta. Și eu raportez această interferență la El. Se pare că ne conectăm la El tocmai în interiorul acestui obstacol. El face acest lucru din punctul Său, ridicând acest obstacol, iar eu, din punctul meu neutralizând acest obstacol care mă deruta. Acum încetează să mai fie o piedică, și dintr-o barieră care mă separă de Creator, devine o legătură care mă conectează la El.

Așa lucrez eu cu obstacolele, unul după altul. Ar putea fi un proces, orice problemă sau necaz. Și trebuie să lucrez cu ele pe planul acestei lumi, pentru că sunt în ea. Dar în ceea ce-L privește pe Creator, îmi fac treaba raportând tot ce se întâmplă la El, ca fiind cel care face totul.

Corectez obstacolul din mine (1) și corectez obstacolul din lume (2), iar apoi Creatorul Se revelează. Aceasta este întreaga muncă.

Întrebare: Ce înseamnă să atribui obstacolul Creatorului?

Răspuns: Înseamnă să decizi că nu există nimeni altcineva în afară de El și că El îmi trimite toate obstacolele, astfel încât să nu cred că au apărut de la sine, adică cineva pur și simplu a țipat la mine sau, dimpotrivă, m-a lăudat. Orice atitudine față de tine pe care o consideri ca venind din lumea minerală, vegetală sau animală, și mai ales din partea oamenilor mai degrabă decât de la Creator, este un obstacol. Crezi că există altceva în afară de El.

Chiar dacă tu crezi că există corpul tău, mintea ta, sentimentele tale și întreaga lume, atunci acest lucru este un obstacol. Și dacă atribui toate acestea Creatorului, realizând că El a creat întreaga iluzie pentru tine, astfel încât să faci un efort să conectezi totul doar la El, și că de fapt nu există nimic din toate acestea, ci doar Creatorul, acest lucru îți permite să-L revelezi.

Această lume întreagă se va transforma într-o lume spirituală, în vase în care dezvălui prezența Creatorului în afară de care nu există nimic.

Întrebare: Ce ar trebui să fac dacă încerc să efectuez o astfel de acțiune, dar nu primesc nicio confirmare a corectitudinii sale și nu simt nimic?

Răspuns: Este corect. Încă nu avem sentimente, rațiune sau relație, nu avem nimic. Totuși, asta nu înseamnă că nu putem începe munca. Începem cu o lipsă de rațiune și simţire, pentru că acest lucru ne face independenți. La urma urmei, dintr-o separare completă, de zero absolut, începem să dobândim o simțire a celui superior.

Din Lecția zilnică de Cabala din 14.03.2016, Pasaje selectate din scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când o mamă lupoaică merge la vânătoare, cei care au griă supraveghează puii ei și se joacă cu ei. Atitudinea față de puii din haită este cea mai tandră. Orice adult este întotdeauna gata să împartă mâncarea cu ei, să se joace cu ei și să-i învețe regulile vânătorii sau ierarhia. Tocmai de aceea haita de lupi este atât de unită și eficientă.

Este acesta un proces de creștere? Este momentul în care întreaga societate ajunge să aibă grijă nu doar de propriii copii? Cum mă pot detașa de propriul meu copil? Aici se spune că am grijă de copilul altcuiva, că întreaga haită are grijă de el. În ce caz este posibil acest lucru?

Răspuns: Este atunci când înțelegeți că voi toți sunteți un întreg comun. Acestea sunt principii cabaliste.

Întrebare: Absolut! Că fără asta voi pieri, nu-i așa?

Răspuns: Da.

Întrebare: Copilul unui vecin este la fel de important pentru mine ca propriul meu copil?

Răspuns: Da.

Întrebare: Acest lucru pare foarte nerealist pentru om. Dar așa trebuie să fie, nu-i așa?

Răspuns: Așa trebuie să fie, desigur!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 1.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ce este conexiunea dintre noi? În măsura în care avem o conexiune unii cu alții și o protejăm, atunci din interiorul acestei conexiuni ne conectăm cu cineva din exterior. Mai mult, se poate ca doar unul dintre noi să se conecteze cu cineva din exterior, dar o face din interiorul conexiunii pe care întregul grup a creat-o.

A te conecta din interiorul conexiunii dintre prieteni înseamnă că fiecare prieten se simte astfel, se prezintă ca reprezentant al întregului grup și se conectează cu cineva ca întregul grup.

Întrebare: Ce înseamnă că mă simt ca întregul grup?

Răspuns: Acestea sunt deja simțiri interioare. Dar dacă există o conexiune între prietenii din grup, atunci în fiecare dintre ei, în loc de „eul” său, există noțiunea de „grup”, iar „eul” este șters. Dacă „eul” este șters și în schimb apare „grupul”, atunci cu această calitate, care se numește „grupul”, el se conectează cu cineva din exterior.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07.01.26, Rabaş – Art.23, 1986-Despre teamă și bucurie

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se va transforma societatea atunci când Cabala va fi folosită corect? Cum se va exprima ea intern și extern?

Răspuns: În primul rând, toate mijloacele de informare în masă ar trebui să își schimbe direcția printr-o singură decizie a majorității țărilor. Totul ar trebui să aibă ca scop explicarea maselor că numai unitatea noastră va salva lumea și va restabili influența pozitivă a naturii asupra noastră.

Mass-media este un sistem care poate fi schimbat rapid în beneficiul comunității globale, și astfel, poate inversa direcția dezvoltării noastre.

Vom vedea imediat efecte pozitive în toate aspectele: sănătate, sfârșitul terorii, condițiile meteorologice, societate și multe altele. Veți vedea brusc că totul se calmează, se echilibrează și devine pașnic: relațiile copiilor cu părinții lor, problemele cu generația tânără, totul se calmează instantaneu în fiecare dintre aceste manifestări. Egoismul enorm, răul mare și rezistența reciprocă dispar brusc. Nu este vorba că îngerii vor umbla pe pământ, nu; oamenii încep să înțeleagă acest sistem, să se impregneze de el și să simtă că se pot ridica deasupra morții.

Iată ce trebuie să arătăm umanității: „Ai ocazia să te ridici deasupra morții, să atingi simţirea eternităţii și perfecțiunii! Aceasta este ceea ce ți se oferă pe lângă viața pe acest pământ, care va deveni cu adevărat cerească, spre deosebire de a ieși afară și a nu ști dacă te vei întoarce sau dacă vei avea ce să respiri mâine.”

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Ridică-te deasupra morții”, 1.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Era Roma Antică, sau mai precis romanii, italieni?

Răspuns: Nu, desigur că nu. Roma a fost o civilizație antică care s-a dizolvat și a dispărut treptat. Așa cum se întâmplă de obicei, orice civilizație care începe să se extindă spre exterior și să cucerească pe toți ceilalți se îngroapă în cele din urmă.

Acesta este un proces natural care se repetă constant în dezvoltarea umanității. Orice cucerire duce la căderea treptată a cuceritorului.

Așa are loc expansiunea. Invadând teritoriile altor popoare, inevitabil trebuie să le dezvolți, pentru că tu însuți vrei să le folosești. Pe măsură ce le dezvolți, începi să le percepi ca fiind ale tale. Și ei, la rândul lor, încep să te influențeze, și puțin câte puțin, să te „ucidă”. Aceasta este circulația treptată între cuceritori și cuceriți. Dar în cele din urmă, întotdeauna cuceriții sunt cei care îl absorb treptat pe cuceritor.

De exemplu, așa s-a întâmplat în URSS, când au încercat să creeze o singură unitate sovietică. A fost o idee bună. Toate planurile autorităților sovietice au fost corecte, cu excepția metodei de corectare. Nu aveau forța de a aplica această metodă, deoarece pentru asta trebuie să apelezi la forța superioară, care singură ne poate schimba natura. Nu prin teroare, nu prin foame sau prin alte metode, ci tocmai prin utilizarea forței superioare. Există multe lucrări despre asta, atât de Marx, cât și de Baal HaSulam.

Cu toate acestea, toate acestea duc în cele din urmă la recunoașterea răului.

Comentariu: Totuși, mi se pare că nimic nu se mai poate realiza într-un mod totalitar.

Răspunsul meu: Acum s-a terminat deja, am trecut de acele etape. Astăzi, totul poate fi corectat doar prin Cabala. Vorbesc pur și simplu despre trecut.

Viitorul este foarte simplu. Astăzi, natura ne împinge inevitabil înainte! Nimeni nu este capabil să facă nimic în privința asta. Natura ne va apăsa foarte clar și vom fi forțați să ne dezvoltăm, împinși de natură, stingând incendii, salvându-ne de inundații, tsunami, vulcani, de căldură și de orice altceva.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Ridică-te deasupra morții”, 1.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne puteți spune punct cu punct care va fi evoluţia anului următor?

Să presupunem că mai întâi ajungem la o astfel de înțelegere, la un astfel de antrenament, apoi facem asta, apoi aia și așa mai departe.

Răspuns: Pe de o parte, da, pe de altă parte, nu.

Am o înțelegere generală a ceea ce ar putea fi, dar nu înseamnă absolut nimic, pentru că ne aflăm într-o etapă complet nouă de dezvoltare, în cadrul unei mișcări care nu a existat niciodată.

Există o descriere externă, dar modul în care se manifestă în noi depinde de liberul nostru arbitru, de cum vor fi aceste mișcări în forma lor externă: mai reușite sau mai puțin, lente sau rapide, în diverse forme, stiluri, simțiri.

Deci nu pot spune cu siguranță. Știu ce ar trebui să se întâmple matematic, cunosc formularea, dar se poate întinde cu toate avertismentele. Ca „+ C” într-o integrală. Și acest „+ C” în funcție de nivelul de rezolvare a integralei poate fi orice. Totul depinde de liberul nostru arbitru, de deciziile și realizările noastre.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. 2011”, 11.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→