Category Archives: Lectia zilnica

Pentru ce trăieşte omul în această lume?

Întrebare: Lecţiile din înţelepciunea Cabala schimbă atitudinea omului faţă de lume. Ce trebuie să fac dacă prietenii şi colegii de muncă mă invită să merg să pescuiesc sau să schiez?

Ce ar trebui să fac legat de membrii familiei care sunt supăraţi pe mine că investesc atâta timp în înţelepciunea Cabala, legat de părinţi care mă dojenesc că sunt implicat în ceva ce nu este prea clar ce este?

Răspuns: Asta reprezintă o problemă. Am experimentat şi eu toate acestea. Am avut aceleaşi situaţii în ceea ce îi priveşte pe părinţii mei. Atunci când am început să studiez înţelepciunea Cabala, am închis o afacere prosperă şi am mers să trăiesc lângă învăţătorul meu.

Bineînţeles, nivelul de trai al familiei mele a scăzut şi părinţii mei au fost supăraţi un pic pentru asta, dar nu am avut altă alegere. Pentru că dacă nu ar fi fost înţelepciunea Cabala, nu aş fi simţit că există vreun motiv să trăiesc în această lume. Aceasta a fost alegerea mea şi depinde şi de tine să îţi faci alegerea.

Întrebare: Este imposibil să merg să schiez cu prietenii odată sau de două ori?

Răspuns: Desigur că poţi, dacă ai o dorinţă pentru asta. Dar nu este sigur dacă ar apărea o astfel de dorinţă.

Dacă ne implicăm serios în înţelepciunea Cabala, aceasta reţine întreaga atenţie a omului şi el este implicat în ea toată viaţa lui.

Şi pentru ce altceva trăieşte el în lumea noastră dacă ne punem această întrebare din punctul de vedere al unui Cabalist adevărat? Din păcate, oamenii nu ştiu pentru ce trăiesc.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 11.12.2016

De unde provin deziluziile umanităţii?

Întrebare: Dacă iniţial nu avem suflet, atunci ce se consideră în lumea asta că este un suflet?

Răspuns: Nici nu vreau măcar să vorbesc despre ceea ce se consideră, pentru că sunt atâtea opţiuni şi deziluzii în lumea noastră încât este imposibil să le înşir. Vorbesc despre ceea ce ne spune ştiinţa Cabala.

Toate preconcepţiile umanităţii sunt bazate pe faptul că a decis să explice în propriul mod marea fundaţie a naturii generale, atât materială cât şi spirituală, în timp ce este înţeleasă doar prin experimente ştiinţifice şi dovedite de oameni.

Trebuie să faci un astfel de experiment care te va ajuta să obţii un suflet şi vei vedea toate dependeţele reciproce, conexiunile şi divizările dintre părţi. Conform cu acestea, vei putea să descrii tot ce se întâmplă în singura dorinţa care, pe de o parte este spartă şi, pe de altă parte, este interconectată în toate stările ei. Acesta este subiectul pe care îl studiază înţelepciunea Cabala.

Întrebare: Deci nu este un mit mai mare ca acela legat de sufletul omului, pentru că este interesant pentru umanitate şi dificil de obţinut?

Răspuns: De aceea au fost create multe speculaţii diferite în jurul lui şi şarlatanismul a înflorit. Atâtea lucruri au fost spuse legate de localizarea acestuia, în inimă sau în cap sau l-au numit chiar al treilea ochi. Dar corpul nostru animal nu este deloc legat de suflet.

Comentariu: Unii spun că atunci când corpul moare devine mai uşor cu 25 de grame şi acesta este sufletul.

Răspunsul meu: Mai întâi, corpul devine mai uşor cu 25 de grame. În al doilea rând, dacă sufletul îl părăseşte, înseamnă că are masă? Cât de dificil este pentru oameni să scape de prejudecăţile lumii materiale!

Corpul este o dorinţă, nu un recipient pentru suflet.

Mai mult, nici măcar nu avem dorinţa să obţinem un suflet, pentru că sufletul este o dorinţă de a dărui, iar noi avem doar dorinţa de a primi. Diferenţa dintre acestea se află în intenţie, pentru cine folosesc dorinţa, pentru mine sau pentru alţii.

Comentariu: Nu simţim nici undele electromagnetice, totuşi ele există.

Răspuns: Poţi să determini aceste unde, dar nu ai cum să detectezi sufletul, pentru că tu trebuie să creezi un instrument pentru a-l descoperi. Se numeşte calitatea dăruirii sau intenţia de a dărui.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 06.11.2016

Conștiința: dincolo de timp și spațiu

Întrebare: Una din legile principale ale naturii este legea conservării energiei. Dacă nimic nu dispare, atunci se presupune că nici noi nu dispărem. Ce se întâmplă cu conștiința noastră când murim?

Răspuns: În natură nimic nu dispare, ci se trece de la o stare la alta. Nu este un asemenea concept ca “dispariția”. Prin urmare, conștiința trece de la o formă la altă, de la un purtător la altul – dacă există în noi toți!

Poate fi spus că în interiorul unui om nu există conștiință, că este în jurul lui sau poate chiar într-o dimensiune complet diferită, într-un alt spațiu. Creierul nostru este un fel de modem care preia conștiința generală în măsura în care trebuie să se realizeze pe sine pentru moment.

Întrebare: Este o conștiință colectivă și este o conștiință individuală a fiecărei persoane, pe care o preiau de la conștiința colectivă. Se pare că această conștiință individuală continuă să trăiască?

Răspuns: Da. Nimic nu dispare. Doar își schimbă structura, modelul, la fel cum și corpul nostru se descopune în elemente de bază.

Remarcă: Eu sprijin ideea că această conștiință este un fenomen global. Prin urmare, conștiința individuală este ca o copie holografică mică, care preia anumite lucruri din conștiința colectivă. În acest caz, ele sunt cu adevărat conectate. Totuși, fizica încă nu spune ce se întâmplă după moarte.

Răspuns: Înțelepciunea Cabală spune că nimic altceva nu există. Corpurile noastre și întreaga lume corporală sunt doar o iluzie. Această lume este numită “o lume iluzorie” și este considerată inexistentă. Totul restul există în conștiință.

Din KabTv Lectia in limba rusa 12/25/2016

De ce caritatea nu este considerată dăruire

Întrebare: De ce caritatea nu este considerată dăruire, conform cu Înțelepciunea Cabala?

Răspuns: Caritatea în lumea noastră este total egoistă. Omul nu poate face o singură faptă spirituală bună, deoarece noi toți suntem absolut egoiști din natură.

Indiferent ce facem, nu vom dărui asupra nimănui în niciun fel: nici față de copiii noștri, nouă înșine, rudelor sau celorlalți. Nu putem face acțiuni de dăruire, deoarece noi suntem o dorință de a primi.

Numai când începem să ne unim conform unei anumite metode, ne apropiem de construirea atributului dăruirii. Însă toate dorințele și apropierile dintre noi, fără unitate nu duc nicăieri și sunt doar niște eforturi.

Când suntem împreună, fie într-un grup de două sau zece persoane și facem mari eforturi și, în același timp, studiem conform surselor Cabaliste, noi chemăm Lumina Înconjurătoare asupra noastră și ea ne corectează egoismul.

Întrebare: Deci putem acționa în dăruire?

Răspuns: Da, însă pentru a face asta trebuie să respectăm cu acuratețe recomandările și indicațiile Cabaliștilor. Trebuie să invocăm și să chemăm impactul lumii superioare asupra noastră, al atributului superior, deoarece suntem absolut egoiști prin natură.

Din lectia de Cabala in limba rusa 11/27/16

Avem protecție de sus? Partea 4

Întrebare: Dacă natura ne controlează în orice și își execută propriul program, atunci spre ce scop de conduce?

Răspuns: Scopul naturii este să își aducă fiecare parte și toate părțile împreună către o conștientizare a forței care controlează întregul sistem și care dezvoltă creația. Tot ceea ce se întâmplă cu noi în viață este îndreptat spre înaintarea noastră, către conștientizarea și revelarea forței superioare, Creatorul.

Nivelele mineral, vegetal și animal nu au liber arbitru și sunt dependente de ființa umană, ridicându-se și căzând odată cu dobândirea ei a acestui sistem. Ființa umană face munca pentru toată creația. Este așa, deoarece toate părțile naturii există într-un singur sistem. Nivelele vegetal și animal sunt inferioare și mai primitive în relația cu ființa umană și, de aceea, inițial, sunt incluse în ea.

Forța superioară conduce o ființă umană prin stări conform procesului dezvoltării, aducându-o într-un final către un loc de studiu, la cărți și profesori. Aceia care s-au maturizat și sunt pregătiți pentru acest tip de studiu, primesc un mentor și sub conducerea sa poate continua să se dezvolte la un nivel diferit, în dobândirea sistemului superior și a forței superioare.

Din emisiunea de pe KabTav “O viata noua” nr. 818  1/26/2017

Avem protecție de sus? Partea 2

Întrebare: Dacă naturii îi păsă de noi cum îi pasă unei mame de copilul ei, atunci nu ar trebui că ea să ne prețuiască și să ne păzească de tot răul?

Răspuns: Un embrion, în pântecul mamei, se dezvoltă sub controlul forțelor care acționează asupra lui și este 100% dependent de sistemul superior. Acest sistem are un scop: să-l dezvolte și să-l ducă la naștere.

În sistemul mamei sunt active forțe opuse, deoarece totul este născut din interacțiunea dintre două forțe: pozitivă și negativă. De aceea, există sisteme de absorție și excreție a substanțelor și toate acestea sunt controlate de corpul mamei, care are putere totală asupra corpului embrionului.

Nouă ni se pare că embrionul experimentează numai bunătate din partea mamei. Însă, în realitate, acționează asupra lui forțe opuse, stricte, puternice și în confict reciproc. O forță forțează embrionul să crească și să se extindă, iar alta exercită presiune pe el și îl constrânge. Este aproape ca respirația, inhalare și expirare sau ca bătăile inimii.

Sunt multe acțiuni care sunt nevăzute de noi; totuși, toată dezvoltarea are loc tot timpul, ca un rezultat al două forțe opuse: plus și minus. Iar materialul există între ele, ca și cum ar fi în mijlocul unui foc încrucișat. De aceea, viața embrionului nu este așa de însorită precum ni se pare nouă, ci mai degrabă una foarte complexă. Embrionul îndeplinește instinctiv multe acțiuni, unele în rezistență și altele în conformitate cu mama.

Duce un adevărat război pentru a primi tipul corect de putere, pentru a se scăpa de elementele străine. Embrionul efectuează o muncă extraordinară de discernămînt, consum și eliminare. Nu credeți că timp de nouă luni el se odihnește și crește pasiv, în timp ce mama face toată muncă pentru el.

În fiecare zi duce o muncă imensă sub influența forțelor opuse, până ce acestea îl modelează în forma exterioară și interioară necesară și îl pregătește pentru naștere.

Embrionul trece printr-un întreg proces de pregătire în interiorul mamei, astfel încât, atunci când se naște, să nu aibă nevoie de nimic altceva decât de energia exterioară, nutriție și să-și umple celulele de memorie. În esență, are toate necesitățile, câștigate de el în timpul războiului dificil din partea mamei și opoziția ei. Are puterea ecranului și restricției, lucrează în discernământ și sinteză. Aceasta este adevărata muncă interioară, fără de care embrionul nu se poate dezvolta.

Apropo, embrionul simte totul. După primele trei zile de “absorție a seminței” și următoarele patruzeci de zile de formare a fetusului, deja devine o persoană capabilă să absoarbă și să proceseze informația. Nu este doar o masă de celule, ci o persoană.

Chiar când este în interiorul mamei și când este într-un tip special de comunicare cu ea, absoarbe informație despre mediul exterior și prin ea și invers. Și când ajunge să se nască, atunci începe să simtă lumea exterioară. Acesta este acum un nou nivel de existență.

Din emisiunea de pe KabTV “O noua viata” 1/26/17

Armonia realității superioare

Intrebare: Poți să descrii adevarata realitate după care pot tânji, pe care să mi-o imaginez și să o înțeleg, spre deosebire de realitatea în care trăiesc acum?

Raspuns: Când am pornit pe calea spirituală, am încercat să fac asta și mi se pare ca aveam mai mult succes atunci decât acum.

Nu pot să descriu realitatea superioară. Este un câmp al dăruirii, iubirii, integrării totale și adeziunii complete. Este un câmp în care este o inteligență generală, caracteristici colective și activități colective, care se complementează una pe alta, conectându-se într-un singur întreg. Este o armonie.

Simțim că este o plăcere superioară, care este construită deasupra descoperiri opoziției și armoniei complete dintre ele.

Din lectia de Cabala in limba rusa 11/27/16

Armonia dintre două linii

Intrebare: Spui că, deoarece la baza naturii umane este egoismul, fericirea este posibilă numai pe linia de mijloc. Poți explica asta?

Raspuns: Linia de mijloc este o stare în care dorințele noastre egoiste, numite “linia stângă” sunt echilibrate prin dorințele altruiste ale “liniei drepte”, iar noi lucrăm în armonia dintre ele.

Cu alte cuvinte, egoismul nostru ne ajută constant să lucrăm în dăruire și iubire pentru alții. Atunci acesta devine cu adevărat împlinit.

Din lectia de Cabala in limba rusa 12/11/16

Unde ne indreaptă natura?

Comentariu: Conceptul de “muncă” cuprinde mai mult de jumătate din viața omului. El începe să se pregătească pentru asta de la o vârstă tânără: învață la școală, la facultate, se gândește la ce va fi. Însă, acum toate acestea s-au sfârșit; a apărut un moment de cotitură neașteptat.

Răspunsul meu: Generația noastră este acum într-o stare foarte interesantă, în care munca ce a creat o persoană, și care, de fapt, determină toată viața lui persoanală, familială, socială și politică, chiar și viața sa planetară, dintr-o dată a început să-și piardă importanța.

O persoană nu mai este inclusă în conceptul de muncă, o idee care este contrară teoriei lui Darwin. El credea că munca este ceea ce a construit omul din maimuță.

Mai mult de atât, nici teoria lui Karl Marx, că vom obține victoria unei munci socialiste, unde fiecare ar primi conform nevoilor sale și să ofere conform abilității sale prin propria sa voință, nu mai funcționează, deoarece astăzi nu se mai cere nimic de la oameni.

Călătorim în întreaga lume pentru a găsi un loc de muncă. Asta se întâmplă deja de ceva vreme. Așa că, acest concept al muncii s-a schimbat. Prin urmare, abordarea conform căreia o persoană își alege ocupația conform dorinței inimii sale, oferindu-i un material de satisfacție și un statut social, a dispărut complet. Este interesant că și arta e pe cale să dispară, de asemenea. Până la urmă, literatura, muzica, poezia, filmele și teatrul presupun o muncă ce, gradual, își schimbă scopul și definiția în viețile noastre zilnice.

Dorințele, intențiile și scopurile umanității se schimbă. Așa că, tot ceea ce poate fi transmis de la o persoană la alta, nu mai are nicio importanță. Dacă cineva scrie ceva, de la început nu prezintă niciun interes pentru mine.

Ego-ul nostru a început să se ridice tot mai sus. Vrea statisfacții superioare și tot mai însemnate. Dacă tu ești deja în viață, atunci viața ta va fi, cu siguranță, bună. Romanele emoționale și telenovelele, care sunt din abundență la televiziune, devin tot mai puțin importante, deoarece dorința pentru ele dispare gradual.

Și atunci ce va rămâne pentru om? Nimic! Sensul gol al vieții nu poate fi găsit în literatură, artă, muzică, filme sau nimic altceva, nici măcar în tehnologie.

Oamenii vor creea roboți care să lucreze pentru umanitate. Și ce va mai urma? Nu va mai fi de muncă, nu va mai fi nimic de făcut și nimeni nu te va mai obliga să faci nimic. Inventarea lucrurilor artificiale vor provoca numai poluarea atmosferei și pământului.

Întrebare: Încotro ne împinge natura? Spre locul în care toți oamenii vor sta și vor începe să se gândească la sensul vieții?

Răspuns: Nu. Sensul vieții nu este dobândit prin a sta și a gândi, ci prin construirea unui sentiment de conexiune interioară între noi, în interiorul căruia vom începe să simțim dimensiuni complet diferite, o lume nouă și încă o lume nouă și tot așa, mai sus și mai sus.

O lume spirituală nu este un spațiu tridimensional ca lumea noastră. Nu este nicio scurgere a timpului. Vom trece dincolo de viteza luminii, dincolo de comunicarea mentală și personală dintre noi și ne vom ridica spre metode complet diferite de comunicare.

Din lectia de Cabala din limba rusa 12/18/16

Cum putem înțelege natura?

Întrebare: De ce este implementat în natură principiul holografic? De ce nu-l simțim?

Răspuns: Atingem tot ceea ce ne înconjoară prin simțurile noastre, așa că dobândirea este conform cu persoana care dobândește. De aceea, nu putem spune că dobândim obiectiv natura.

Dacă aspirăm să atingem Creatorul în a zecea dimensiune, deoarece în modul acesta am fost creați, nu putem simți și înțelege în alt mod, fiindcă mintea noastră, instrumentul nostru senzorial, este aranjat conform unui anumit sistem. Dacă ar fi fost creat diferit, probabil am fi putut să percepem și să înțelegem mediul în mod diferit.

Este dificil să spunem cum ar fi arătat universul nostru atunci. Este imposibil să descriem asta, deoarece totul este perceput și reflectat de către o persoană în conștiința sa. Fără asta, ar fi imposibil să spunem cum ar fi arătat lucrurile.

Din lectia de Cabala in limba rusa 12/25/16