Fiecare om va trebui să se teamă de mama și tatăl său (”Onorează pe tatăl tău și mama ta…Tora, Leviticul, 19:3)…

În corecția spirituală, este necesar să folosim corect proprietățile unei mame și a unui tată, recepția și dăruirea, care trebuie să fie echilibrate unele cu altele. Primirea vine de la o mamă, în timp ce dăruirea provine de la un tată, și împreună, ei muncesc asupra sufletului unei persoane. Fiecare din noi trebuie să plaseze și să combine cele două proprietăți interior, pentru ca, atunci când se amestecă, să muncească corect; altfel, fără ele, nu putem să ne conectăm cu cineva.

Proprietățile de primire și dăruire, adică părțile masculin și feminin, muncesc împreună ca o fișă și o priză, unde o parte merge în cealaltă și invers. În conformitate cu o simplă analogie, Lumina apare doar când fișa intră într-o priză electrică. Mai mult, trebuie mereu să muncim astfel: eu trebuie să primesc, altă persoană trebuie să dăruiască, și invers. Asta apare la toată lumea fără excepție.

Întrebare: De ce este scris:”Temeți-vă de mama voastră și temeți-vă de tatăl vostru?”

Răspuns: Pentru a dezvolta o proprietate de primire în scopul de dăruire, trebuie mereu să simțiți dacă aveți ocazia de a o face și dacă o lăsați să dispară.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Leviticul, Kedoshim, 19:4: ”Nu vă închinați idolilor și nu vă fabricați dumnezei din metal: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru”. Un idol este ceva pe care-l obținem a priori, fără nici o dovadă, și care trebuie să fie luat cu credință fără a căuta să îl înțelegem. Asta nu se efectuează la nivelul ființei umane.

O persoană trebuie să atingă nivelurile de dăruire și iubire reciprocă între noi, să le reveleze, să le studieze și să muncească cu ele. Ea trebuie să audă în întregime, să înțeleagă și să resimtă sistemul cu inima și mintea. Doar atunci va putea să spună să nu se închine la idoli, nici să accepte ceva la voia întâmplării.

În ciuda faptului că este o viață foarte dificilă, Creatorul pune în fața noastră astfel de probleme pentru ca să atingem nivelul Adam (om) și să nu rămânem la nivelul animal.

Deci, nu putem să ne permitem să luăm ceva de la sine. Creatorul vrea ca noi să-L studiem: ”Cunoaște Dumnezeul părinților voștri și servește-L”. Adică, cel mai mare punct al ascensiunii noastre, este perceperea și atingerea Creatorului.

Comentariu: Uneori, dorim să ne deconectăm de tot pentru ca să putem amâna.

Răspuns: Este modul în care funcționează egoismul nostru în interiorul nostru. Pe de o parte, ego-ul ne însoțește mereu în timpul dezvoltării corecte. Pe de altă parte, există o nevoie pentru o realizare, o dezvoltare și o absorbție spirituală distinctă, astfel nu se potolește setea sau nu se simte pe sine.

Dăruirea este sursa de apă curată care potolește setea.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă ”sosirea lui Mesia”? Am intrat deja în această perioadă?

Răspuns: Nu, sosirea lui Mesia este dezvăluirea forței care va scoate omenirea din vechiul său ego, cei care înțeleg și aspiră la ea și, de asemenea, cei care nu se simt chiar dacă sunt în ego.

Prin urmare, este spus că omul trebuie să fie în una din cele două stări extreme, în starea bună sau în starea rea. Știm că asta este în funcție de stările zilnice spirituale.

Întrebare: Există o stare intermediară?

Răspuns: Stările intermediare nu trezesc o nevoie de răscumpărare. Salvarea de la ce? Și, am nevoie să ating și să aspir la această forță pentru ca ea să vină la mine. O astfel de stare trebuie să fie dorită și eu, cu forța completă, ar trebui să solicit  Mesia, să atrag această forță la mine, să încerc să acționez astfel ca ea să mă facă să avansez.

Sunt în așteptarea momentului în care îmi va salva egoul, când mă va ridica la iubire generală și dăruire, și eu o diseminez în întreg universul, astfel încât nu voi mai simți decât ce este în afara mea.

Cealaltă stare este complet în opoziție cu prima stare. Este complet egoistă, sălbatică și înfricoșătoare. Dar, tocmai fiind acolo, înțeleg că sunt în întregime egoist. Nu aștept nimic și nu cer, pentru că înțeleg că exist în ea și simt că ego-ul este rău.

La fiecare nivel de dezvoltare spirituală, trecem alternativ de la o stare la alta. Tranziția din grad în grad se petrece în analogie cu schimbarea formațiunilor sociale. Dacă societatea nu respinge pe deplin starea sa actuală, ea nu poate să se schimbe, adică să efectueze o revoluție naturală și să se ridice la gradul următor. Ea trebuie să se detașeze de toate relațiile care o leagă la acest grad și să se ridice. Cu alte cuvinte, pentru a se ridica la un grad superior, un potențial negativ trebuie să se acumuleze.

Mai mult, trebuie să existe o anumită diseminare la public, acordul maselor, o tensiune internă în societate, lupta între diferite clase, etc. care schimbă mereu sistemul. Între timp, nu văd aceste semne în maturizarea internă a societății. Prin urmare, nu am intrat încă în perioada Mesia.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Lucrul principal al studiului nu este a aprofunda fenomenele distinct, ci legăturile între ele: cum depind fenomenele unul de altul, în mod direct și opus. Asta înseamnă că studiul ne oferă o imagine a legăturilor între toate părțile realității.

Asupra acestui lucru păstrăm întreaga noastră atenție în timpul lecției. Învățăm despre legăturile dintre elemente precum și despre elementele reale. Este imposibil să studiem un singur lucru. Se pare că o persoană nu poate studia de la sine. Prin urmare, este scris: ”Am învățat de la toți elevii mei”. Profesorul nu învață de la sine, ci de la studenții săi. Deci, dacă diseminăm înțelepciunea Cabala sau predăm educația integrală, învățăm de la studenții noștri și astfel avansăm.

Dar, dacă nu predau și nu am studenți, nu pot avansa. Nu putem învăța de la elevi și asta este o condiție esențială. Acum putem înțelege de ce cabaliștii ne îndeamnă să diseminăm înțelepciunea Cabala. Nu facem o favoare pentru cineva, ci pentru că asta ne ajută.

A învăța un student înseamnă a stabili o legătură între el și Creator. Aceasta este de fapt, ceea ce profesorul învață pe elevul său: cum să se conecteze la Creator. Asta înseamnă că profesorul este între Creator și elev ca un mediator, un ghid, un conductor.

Un student se conectează la Creator prin profesor ,dacă o vrea sau nu. De fiecare dată când reînnoiește legătura sa cu Creatorul, fie în mod pozitiv sau negativ, toate schimbările sunt prin conductor, prin profesor. Indiferent ce face elevul, dacă urcă sau coboară, activează acest conductor și profesorul câștigă prin asta.

Este imposibilă conectarea la Creator , doar dacă sunteți un ghid, un conductor care transmite grupului sau unui student. Asta înseamnă că nu este nevoie a corecta o persoană ci, mai degrabă, atitudinea sa față de ceilalți, inclusiv Creatorul.

Din congresul de la Verona, ”a doua zi”, 22.11.2014, Lecția 4

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul vârstei de aur a națiunilor, a fost un moment mai bun și cu mai multă libertate pentru evrei. Nu erau iubiți, dar nu au fost urâți după cel de-al doilea război mondial.

Și apoi, mai târziu, lumea a alunecat într-o criză generală. De ce atunci când ceva merge rău în lume, este și mai rău pentru evrei?

Răspuns: Evreii sunt singurul grup (putere) în lume care poate influența starea lumii. Asta pentru că, pe de o parte, sunt conectați la Creator și, pe de altă parte, sunt legați la națiunile lumii. Asta înseamnă că sunt între întreaga omenire și Creator. Și asta depinde de comportamentul lor, dacă Lumina superioară, forța vitală, ajunge prin ei pentru națiunile lumii.

Evreii fac parte din tranziție, ”Maavar” în ebraică. Din întreaga omenire, doar această națiune are libertatea de a influența modul în care lumea avansează, prin suferință sau fericire, spre obiectivul final, atingerea echivalenței sau adeziunea la Creator.

Cum poate lega lumea relații cu evreii, dacă ei fac lumea atât de crudă? Și națiunile lumii condamnă, pe bună dreptate, evreii pentru asta, pentru că evreii, prin lipsa lor de activitate, invită la dezvăluirea forțelor rele, în loc de forțele bune. Națiunile lumii spun direct că, întreaga suferință în lume este cauzată doar de evrei. În asta, ei declară dependența lor cu privire la evrei, slăbiciunea lor pentru a influența propriul lor destin.

Cum să vă purtați față de acești oameni care au înțeles că aveați un rol în determinarea destinului vostru, adică destinul vostru depinde de ei, chiar involuntar dar, pur și simplu prin existența lor, ei transformă viața voastră în mizerie?

”De asemenea, este o mare obligație pentru evreu să arate umanitatea sa față de întregul neam …ca el să înceapă să îl umple într-un sens, exclusivitatea sa nu i-a permis încă să îl umple, antica profeție că, prin el, toate națiunile pământului să fie binecuvântate.” (Henry Ford, ”Cea mai mare problemă a lumii”, a finanțat tipărirea a 500000 de exemplare din Protocoalele Înțelepților Sionului, care au fost distribuite în Statele Unite în anul 1920).

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce mod putem să ne ajutăm pentru a împinge mașina noastră comună înainte și spre progres?

Răspuns: Tot ceea ce este spus într-o lecție trebuie să fie interior, în inima unei persoane, pentru ca ea să înceapă să o trăiască. Tot ceea ce este acoperit de noi trebuie să se deplaseze în Kelim, emoțiile sale, în scopul de a formata și organiza dorințele sale interioare, astfel încât să se simtă în fenomenele despre care ea a auzit vorbindu-se.

Desigur, fiecare este familiarizat cu textul pe care l-am citit deja de numeroase ori înainte. Dar, realizarea celei mai simple acțiunii spirituale este posibilă doar dacă ne vom gândi la conexiunea Kelim-urilor noastre sparte. Este necesar să ne imaginăm imaginea precisă și clară: învelișul egoist în care scânteia spirituală este acoperită nu ne permite să ne conectăm cu ceilalți.

Chiar dacă noi trebuie să încercăm de mai multe ori să ne conectăm între noi cu intenția corectă, nu suntem, cu adevărat, pregătiți pentru asta. Și, de acolo, un adevărat strigăt spre Creator va exploda în fiecare dintre noi pentru a ne permite și pentru a ne ajuta să ne conectăm.

Fiecare este în balonul sau capsula egoistă în care scânteia de dăruire este reținută captivă. Și, noi cerem Creatorului să ne ajute să ne conectăm, chiar dacă fiecare este învelit într-o coajă egoistă, rigidă și externă, ca nucile într-un sac, așa cum descrie Baal HaSulam. Și, în ciuda acestui lucru, nucile cu care putem să ne conectăm sunt în sac.

De aici, trebuie să descoperim adevărata noastră stare și nu să ne ascundem sau să fugim de asta. Asta pentru că este foarte neplăcut să simțim adevărata noastră esență egoistă care, brusc, se descoperă după ani de efort pentru a atinge dăruirea. Și astfel, rugăciunea se naște în noi.

Doar rugăciunea corectă va ajuta atunci când simțim că nu suntem pregătiți să ne conectăm. Este astfel, pentru că ne așteptăm să descoperim Creatorul cu intenția corectă, dorim să-I dăruim și nu pentru noi înșine. Pentru asta, este necesar ca o revoluție radicală să se producă, o revoluție interioară în Kelim-urile noastre, care depind de marele nostru grup mondial.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 29.10.2014, Shamati 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Studiind perioadele lungi ale evreilor în diaspora și exilul de două mii de ani, putem spune că același fenomen se reproduce din nou și din nou.

De fiecare dată când au ajuns într-o nouă țară, poporul evreu a căutat un adăpost și un loc unde ar putea locui și supraviețui, și nu puteau supraviețui decât unindu-se puternic între ei. Prin urmare, fără a avea alegere, ne-am apropiat când eram în exil și relații mutuale corecte s-au format între noi, nu pentru că ne-am fi dorit-o, ci pentru că am fost forțați să o facem.

Atitudinea noastră pozitivă față de celălalt atinge pe cei care ne înconjoară. Am adus știința și cultura persoanelor în țările unde am trăit și aceste țări au început să prospere. În momentul în care ne-am obișnuit cu asta, ego-ul a crescut între noi, la fel și concurența și ne-am ignorat.

Aceste relații negative s-au reflectat în oamenii care ne înconjurau și au trezit în ei ura și acuzațiile împotriva noastră. Prin urmare, am fost expulzați din aceste țări și țările au început să decadă. Starea internă a poporului evreu a fost mereu transmisă oamenilor cu care trăiau și le-a adus prosperitate sau recesiune.

Prin urmare, dacă vom începe să ne apropiem unii de ceilalți astăzi și să stabilim relații corecte reciproce, vom face ca națiunile să aibă o atitudine pozitivă în ceea ce ne privește și aceasta în întreaga lume.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 24.10.2014

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Levitic, 19:1-4: Domnul a vorbit lui Moise astfel: ”Vorbește întregii comunități a copiilor lui Israel și spune-le: Fiți sfinți! Deoarece Eu sunt sfânt, Eu Domnul, Dumnezeul vostru. Onorați, fiecare, pe mama voastră și tatăl vostru, și țineți Sabaturile Mele: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Nu vă rugați idolilor și nu faceți dumnezei din metal: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.

Există un plan care operează în lume și îl duce spre scop. Scopul creației este unitatea totală a întregii umanități care devine un singur sistem de forțe (dorințe) blocate și echilibrate care sunt corectate în iubire și dăruire. Această forță generală care conectează în totalitate pe fiecare dintre noi și care ne transformă în participanți egali în unicul sistem se numește Creator. ”Fiți sfinți! Deaorece eu sunt sfânt, eu Domnul, Dumnezeul vostru” înseamnă că noi trebuie să realizăm o conexiune absolută între noi, o cooperare reciprocă absolută și iubire absolută.

Creatorul se pare că ne cheamă pentru a păstra sfințenia noastră, să o menținem și să o facem să devină obiectivul nostru principal. Starea pe care trebuie să o atingem se numește Sabat (finalul corectării) ceea ce înseamnă că noi trebuie să o vedem ca scopul nostru final.

Sabat simbolizează, de asemenea, repaus absolut, când, de fapt, nu există nimic altceva de corectat, pentru că o persoană a corectat includerea sa în fiecare persoană, și fiecare a corectat încorporarea sa în El, până în punctul în care a atins o conexiune integrală absolută. Aceasta este ceea ce se numește repaus.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înțelepciunea Cabala nu este o religie. Nu este misticism, nici o metodă de vindecare. Nu are puterea magică de a face miracole și nu este nici magie, nici o forță obscură. Înțelepciunea Cabala nu ajută o persoană să profite de ceilalți. Dimpotrivă, sub influența ei, o persoană devine iubitoare și își face griji cu privire la alții.

Înțelepciunea Cabala ne orientează pentru a percepe lumea de Sus și, prin urmare, toți parametrii inițiali ai unei persoane sunt modificați, ceea ce înseamnă caracteristicile sale și atitudinea față de lumea noastră și întreaga creație. Ea schimbă persoana într-o creatură absolut diferită. Inteligența sa (gândurile) și inima (dorințele) devin complet diferite și ea începe să gândească, să se comporte și să se simtă complet diferit față de o persoană obișnuită.

Pe de o parte, o imensă percepere a întregii lumi există în ea. Pe de altă parte, îi este dificil să trăiască în această lume așa cum este dificil pentru un adult să trăiască într-o grădiniță, deoarece este constrâns, fără încetare, să facă mari eforturi pentru a se echilibra cu copiii mici. Cu toate acestea, pentru acea care este a lumii superioare, trebuie de asemenea, să existe în lumea noastră. În plus, nu arată deloc particularitatea sa, și trebuie să facă compromisuri în orice moment.

Un cabalist nu poate să fie dușmanul nimănui. De fapt, este cel mai bun prieten al întregii omeniri, deoarece fiecare caracteristică este îndreptată pentru a aduce omenirea spre o existență fericită și perfectă.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 22.10.2014

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem dobândi sensul importanței avansării spirituale?

Răspuns: Creșterea spirituală înseamnă:

• A recunoaște că nu dispunem încă de sentimentul importanței avansării spirituale
• A realiza că putem controla acest proces
• A înțelege că importanța obiectivului nu poate fi dobândită împotriva influențelor externe deoarece suntem toți egoiști
• ”influența exterioară”, impactul mediului, grupul
• A atinge proporțional gradul importanței obiectivului pe care încercăm să-l realizăm
• Întoarcerea la început (punctul 1) și anume, importanța obiectvului ne lipsește.

Există o soluție la această problemă?

Există un singur lucru pe care-l putem face: a pune în aplicare proprietatea geloziei față de lucrurile pe care alții le-au obținut deja și a obiectivului care este important pentru ei. Ce se întâmplă dacă persoana nu dispune de un sens al importanței obiectivului? În acest caz, tot ceea ce putem face este să inflamăm în mod deliberat inimile prietenilor noștri de o falsă importanță imaginară a creșterii noastre spirituale.

Acest gând nu este nou, nici original, deoarece tot ceea ce primim asupra importanței valorilor vieții este fals și imaginar, obiectivele asupra cărora muncim și aspirăm pentru dezvoltarea noastră. Este posibil pentru că aceste aspecte par foarte importante în ochii mediului nostru. Ele vor deveni, cu adevărat, esențiale pentru noi după ce ne-am oprit să ne jucăm!

Aceeași regulă se aplică în avansarea spirituală. Numai că, pe drumul dezvoltării spirituale, putem recunoaște și organiza conștiincios, sursa care va deveni extrem de importantă pentru noi mai târziu. Suntem cei care aranjăm mediul nostru și definim obiectivele care ne sunt importante.

Deci, avem de jucat un rol și să simulăm în fața celorlalți. Cel mai bine pentru noi este să jucăm rolul de a pretinde că am înțeles deja semnificația progresului spiritual, și cel mai rapid posibil vom trece de la o stare de indiferență spirituală la neliniște spirituală.

În fața prietenilor, trebuie să jucăm rolul unei persoane care-și face griji cu adevărat de corectarea lumii și care își iubește prietenii. Trebuie să jucăm rolul ”oamenilor care ard în interior”. Sentimentele noastre reale nu sunt deloc importante. Lucrul esențial este că trebuie să jucăm rolul cât mai bine posibil.

Folosiți toate căile disponibile pentru a demonstra prietenilor voștri cum grupul contează pentru voi, cât vă îngrijorați. Imaginați-vă că sunteți cu adevărat ”în foc”. Dacă vă comportați în acest mod, veți fi în măsură să aprindeți inimile prietenilor voștri și inima voastră va fi, de asemenea, aprinsă.

Puteți să jucați acest rol cu prietenii voștri, dar este mult mai bine dacă jucați împreună, în fața tuturor. Am primit mai multe sugestii de a invita actori profesioniști. Vă amintiți de cabalistul care a fost inspirat de muzicieni în stare de ebrietate? În același timp, cred că este un plus. Trebuie să înțelegem natura noastră și să învățăm să o controlăm.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→