Trebuie să căutaţi cele mai bune sisteme, prin voi înşivă, pentru a vă reaminti reciproc, că toate activităţile noastre sunt efectuate numai pentru plăcerea Creatorului. Dar, trebuie să începeţi să simţiţi asta plecând din interiorul materialului ca şi cum brusc, aerul se îngroaşă şi puteţi „înţelege” forţele care operează în voi, „umplerea” care umple spaţiile dintre voi.

Suntem în interiorul creaţiei şi singura diferenţă este măsura realizării conexiunii între părţile sale pe care le vedeţi şi le simţiţi acum. În această imagine întreagă, care este cuprinsă prin cele cinci simţuri, un singur plus este absent şi este legătura dintre toate părţile sale, conexiunea care uneşte totul şi transferă toată informaţia emoţională şi intelecutală.

Acest câmp care se dezvăluie în conexiunea dintre noi este numit lumea superioară, care conectează toate particulele care sunt resimţite de către noi. Şi Creatorul este Lumina generală, Lumina de NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida)pe care o descoperim, care este ca un curent electric ce trece prin reţea. Dar, programul care ni se dezvăluie este deja Creatorul.

Există tot felul de semnale, „curent electric” care circulă între părţi, tot soiul de procese individuale care, în timp, aparţin toate, sistemului în sine, Luminii de NRNHY. Şi, elementul care le leagă – gândul general care transmite acest sistem, care menţine tot acest material şi care-l conduce, este Creatorul.

Dar totul se dezvăluie în această lume. Astfel, este spus că înţelepciunea Cabala este sistemul revelării Creatorului, creaturilor din această lume, printre părţile cu care acum am ajuns să fim în contact. Corpul fizic moare şi, dacă nu sunteţi inclus în acest sistem, atunci nu mai rămâne nimic din voi, numai Reshimot (gene informaţionale) care nu s-au realizat. Luaţi asta în considerare!

Din pregătirea cursului zilnic de Cabala, 26.08.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atitudinea noastră faţă de realitate este definită de nivelul nostru de avansare. Trebuie să examinăm şi să menţinem abordarea noastră faţă de realitate, deoarece altfel, vom rămâne la nivelul animal şi nu vom atinge starea „vorbitor”. Începem să formăm nivelul punându-ne întrebarea: Cum putem să ne raportăm la acest domeniu?

Fie percepem ceea ce vedem în jurul nostru, natura fizică, fie ne dăm seama că natura are o voinţă, o dorinţă proprie de a aduce bunăvoinţă creaţiei, are un program şi un scop. Noi realizăm că natura ne influenţează metodic şi intenţionat ? În acest caz, suntem obligaţi să acţionăm în conformitate cu legile naturii şi să „ne conformăm”. Devenim responsabili de destinul nostru, de viitorul nostru care depind, în mod direct, de condiţiile şi stările pe care noi le organizăm.

De acolo, munca noastră în această lume începe: Mă voi târî într-o existenţă mizerabilă, încercând să evit suferinţele până ce voi muri ? Sau vreau să învăţ programul, obiectivul, procesul şi să devin capabil să particip la evenimente într-un mod chibzuit, raţional şi astfel să devin o persoană care poate avea un impact ? Pot să influenţez mediul şi să primesc reacţii corespunzătoare ? Astfel, pot să încep, în mod voluntar, să lucrez cu natura, forţa care este chiar în faţa mea.

Aceasta este problema. Cel care doreşte să cunoască această forţă este numit fiinţă umană (Adam), asemănător Lui. La urma urmei, aceste persoane, în funcţie de misiunea lor, se construiesc în asemănarea cu acestă forţă superioară care a creat şi stabilit toate legile. Noi dorim să cunoaştem aceste legi şi să acţionăm conform lor, în tandem cu ele. Este obiectivul nostru şi devenim parteneri pe drumul spre ele.

În schimb, cei care nu o dezvăluie, indiferent de punctul lor de vedere asupra naturii şi stadiul cel mai înalt, rămân la nivelul „animal”.

A treia parte a Cursului zilnic de Cabala, 03.09.2013, „Pacea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noi putem să influenţăm stările noastre emoţionale şi chiar spirituale prin acţiuni corporale. Totul este bazat pe această lume şi rezultă de aici, de la această lume reală. Aceasta ne poate ajuta să determinăm stările noastre spirituale. La început, totul este revelat la nivelul cel mai jos şi apoi intru, treptat, mai profund în pământ, în fundaţie, în dorinţă.

Cum dorinţa este treptat revelată şi noi putem intra, mai adânc, în pământ, avem şansa să tranformăm dorinţa în dăruire şi să o conducem mai sus. Astfel, pământul (Adamah în ebraică), devine Adam, care arată Domeh, Creator.

Deci, noi trebuie să respectăm acţiunile noastre corporale şi să apreciem influenţa lor asupra noastră. Vedem în ce măsură depindem de diferite forme, de imagini şi de zvonuri. Este nevoie de abilităţi speciale pentru a le utiliza corect şi, de fapt, este ceea ce noi trebuie să învăţăm omenirea. Tot ceea ce este deasupra pământului, deasupra lumii, face parte din munca noastră. Noi înfăptuim munca acestei lumi, la acest nivel, în dorinţa de primire cu publicul şi AHP al nostru este mereu în ei.

Astfel, muncim reciproc, învăţând a fi în în contact cu publicul şi publicul învaţă de la noi, cum să invoce o schimbare interioară şi să se apropie unii de alţii, prin acţiuni corporale simple. Varietatea acţiunilor pe care le realizăm pentru a aduce oamenii împreună, se numeşte educaţie integrală. Pentru noi, acelaşi lucru se transformă în înţelepciunea Cabala la nivelul nostru  şi nu în lumea noastră corporală, în dorinţa corporală comună, ci deasupra, în vasele noastre, la GE în care vasele, Luminile, Partzufim şi legăturile operează şi Lumina este transmisă întregului sistem.

Astfel trebuie să lucrăm cu toată umanitatea. Oamenii încep să lucreze în propria lor dorinţă, în timp ce noi ridicăm eforturile lor la niveluri spirituale. Este atunci când noi dezvăluim că, ceea ce pare a fi o muncă banală, egoistă, simplă la niveluri inferioare, devine o muncă excelentă, atunci când traversează acest excelent amplificator, prin întreaga scară spirituală.

Un exemplu este Malchut, care este corectat prin încorporarea în Zeir Anpin, la cele 60 Sefirot HGT NHY şi, prin această muncă comună, ei urcă împreună la nivelul Arich Anpin, pe măsură ce cresc de 600 000 de ori. Prin asta, trebuie să înţelegem că este cea mai mică muncă a publicului care aduce răspunsul cel mai puternic şi cel mai important de sus.

Din prima parte a cursului zilnic de Cabala, 28.08.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate o persoană să „orienteze” stările sale, când ea este aruncată de-o parte şi de alta?

Răspuns: Omul nu are volan, el este condus de superior  şi nu trebuie decât să schimbe atitudinea sa faţă de ceea ce este făcut pentru el. În aceste stări, nu avem nicio putere asupra noastră, avem numai nevoia să înţelegem şi să fim de acord că, Creatorul face lucrarea Sa pe noi. De aceea se numeşte „munca Creatorului” (Avodat HaShem).

Ceea ce trebuie să facem este să ne anulăm şi să fim fericiţi că superiorul are grijă de noi, precum copiii care sunt în grija mamei lor. Este suficient. Şi, dacă noi o facem bine, vom putea dezvălui mai târziu cum putem participa la această muncă. Rolul nostru principal este să fim fericiţi – atunci când sunt fericit că superiorul are grijă de mine, indiferent de ceea ce face El pentru mine!

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 03.09.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Începem, deja, să ne familiarizăm cu stările muncii spirituale, dar este dificil să fim de acord cu ele şi să ne obişnuim. De fiecare dată, găsim dificil să le justificăm, deoarece stările spirituale vin ca şi cum o persoană renaşte.

Deodaă, ceva i se întâmplă şi ea nu se mai recunoaşte, nu mai este familiarizat cu lumea în care trăieşte, nu înţelege reacţiile sale, influenţele care o împiedică sau care o ajută, duşmani şi prieteni. Persoana este confuză. Ea vrea să înţeleagă această nouă realitate interioară în care se găseşte, dar nu poate. Ca şi cum a obţinut un nou program intern şi nu este familiarizat cu el şi cu lumea. Toate reacţiile sunt noi şi total necunoscute. După se s-a găsit într-o nouă lume, ea îşi pierde convingerile anterioare, vechea atitudine vis-a-vis de tot.

Trebuie să ne obişnuim cu asta! Totuşi este imposibil să te obişnuieşti, deoarece de fiecare dată, intri într-o stare complet nouă. Şi, cu cât o persoană avansează, cu atât mai diferite sunt stările, alternativ una după alta. În ciuda creşterii ritmului schimbării, stările în sine sunt din ce în ce mai opuse şi separate, una faţă de alta.

Starea care durează numai o zi sau două poate fi foarte diferită de cea de astăzi şi persoana se simte dezorientată şi pierde stabilitatea în lume, ca şi cum ar dispărea complet. Stările sale devin din ce în ce mai opuse şi viteza cu care se schimbă este în plină creştere. La fiecare schimbare de stare, există un moment în care persoana nu înţelege ce se întâmplă, chiar dacă are o mare experienţă precedentă.

Când o nouă stare vine, este total diferită de precedenta care şterge tot ceea ce era în trecut. O persoană în starea următoare nu este familiarizată cu nimic şi deci, nu înţelege ceea ce i se întâmplă, ca şi cum asta s-ar produce pentru prima oară. De fapt, această stare se produce pentru prima dată ca o nouă genă de informaţie (Reshimo), o nouă realitate se dezvăluie.

Este imposibil să explici acest lucru străinilor, deoarece ei nu înţeleg. Ei nu înţeleg cum această persoană nu poate, brusc, să ştie nimic şi să fie confuză. Cum este posibil ca un mare cabalist, dintr-o dată, să nu mai înţeleagă şi să simtă încă, aceste lucruri simple care sunt de înţeles pentru o persoană obişnuită ? Dar, este viaţa noastră şi noi avansăm grad după grad pe scara spirituală.

Esenţial este să iubeşti aceste stări şi să fii conştient că ele ne aduc şi mai mult, la o înţelegere a Creatorului, asemănarea Lui. Nu există stări mai bune, decât atunci când o persoană se simte confuză, simte întunericul, neputinţa, ştiind că, în vasele cu care va fi în măsură să lucreze curând, ea va găsi calitatea dăruirii, sens, o atitudine mai corectă a stării este revelată.

De fapt, în acest mod disimularea îi este eliminată. Cândva, în copilăria mea, am citit o poveste despre caii care transportau cărucioare subterane în mine de cărbune. Ei nu au ieşit niciodată afară şi deci, nu au văzut soarele. Când au îmbătrânit şi nu au mai fost în măsură să lucreze, înainte de a ieşi din mină, saci au fost puşi pe capul lor. În aer liber, sacii au fost, progresiv, înlăturaţi; primul, apoi celălalt, unul după altul, astfel încât calul să se obişnuiască treptat cu lumina.

Aici, noi suntem în aceeaşi situaţie. De fiecare dată când stările noastre se schimbă este ca şi cum un alt sac a fost eliminat. Şi asta va continua până ce noi ne vom obişnui cu adevărata Lumină.

Dacă o persoană înţelege că munca îi este dată pentru ca ea să se obişnuiască cu Lumina şi să poată vedea Creatorul şi acţiunile Sale în lumea ei, atunci ea acceptă această muncă cu recunoştinţă. Ea înţelege că această muncă, în amurg, în întuneric este foarte valoroasă deoarece realizează noi instrumente de percepţie în ea, pentru descoperirea lumii spirituale. Toată această muncă este numită realizarea unei porunci şi, dacă persoana este fericită, aceasta se numeşte bucuria poruncii.

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 03.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Pentru a ajunge la gradul următor, care este numit „Noul An”, trebuie să fim pregătiţi pentru noua calitate de dăruire. Şi aceasta soseşte atunci când persoana egalizează negru şi alb, fiind deasupra ecranului, deasupra dorinţelor egoiste.

Nimic nu o împiedică să dăruiască, nimic nu are importanţă – ea nu stabileşte condiţii, doar să fie în măsură să dăruiască şi acest lucru este întotdeauna posibil. Prin urmare, când o persoană atinge starea când vrea doar să dăruiască şi este capabilă să dăruiască, atunci ea a corectat şi s-a pregătit pentru nivelul următor, pentru noul an.

Toate pregătirile pentru noul an înseamnă dorinţa de a munci în întuneric şi lumină în mod egal, în toate dorinţele şi gândurile care se dezvăluie astăzi în mintea şi inima noastră. Şi, când vom termina acest grad şi vom putea să dăruim deasupra acestui întuneric, deoarece dăruirea nu se aplică pentru noi, sentimentelor noastre, vom ajunge la rugăciunea perfectă.

Singura mea dorinţă este de a aduce plăcere Creatorului, care este lucrul cel mai important pentru mine. Aceasta înseamnă că eu stabilesc Creatorul, care domneşte peste întreg pământul (Eretz), peste întreaga mea dorinţă (Ratzon). Deasupra tuturor dorinţelor mele în propriul meu interes, oricare ar fi, există Creatorul care este cel mai important pentru mine.

Aceasta înseamnă că Îl fac să domnească peste toate dorinţele mele şi nu contează ce se întâmplă în ele, nu mă îngrijorez. Lucrul principal pentru mine este a mă ridica şi Creatorul. Aceasta simbolizează sărbătoarea debutului noului an şi rugăciunile sale: Regele căruia adresăm rugăciunile noastre.

Înainte de sărbătoare, pe parcursul lunii precedente Elul, trebuie să ne pregătim astfel încât să ajungem la începutul anului. Altfel, nu există niciun început de an, nu există timp în lumea spirituală. Astăzi, noi celebrăm începutul noului an. Această sărbătoare a apărut ca o ramură a rădăcinii spirituale. Dar, dacă ne ridicăm prin această ramură pentru a ajunge la rădăcină, noi putem celebra noul an în orice moment, în orice zi, care va deveni începutul unei noi măsuri pentru noi.

În total, există 70 de grade (HGT NHYM de Zeir Anpin) şi trebuie să le urcăm pe toate. Malchut trebuie să respecte această scară. Un nou an începe la fiecare etapă, astfel încât viaţa unei persoane este estimată la 70 de ani.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Shamati 122

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Fiecare din acţiunile noastre trebuie să conţină un apel puternic către Creator. Toate activităţile materiale care nu sunt însoţite de intenţii ca:”De ce fac asta ? Cine sunt eu pentru a interacţiona împreună (cu El) ? Pentru ce fac ceea ce fac (ca să-L descopăr)?” Toate acţiunile noastre care nu sunt asociate cu clatificarea acestor întrebări sunt total inutile.

Dacă acordăm prioritate acţiunilor materiale şi realizărilor, coborâm la „nivelul material”, în loc să avem un act spiritual. Este o ruşine să pierdeţi timpul cu aceste lucruri. Existenţa noastră nu este făcută pentru asta. Înseamnă că vă apropiaţi de alţii pentru a le spune cât este de minunat să fiţi împreună ? Este cu adevărat, obiectivul vostru a organiza un kibbutz sau o fermă colectivă ? Deloc!

Vrei să vorbeşti cu ei despre unitate şi despre forţa excepţională pe care fiecare dintre noi o are în interior, deoarece (din acest punct trebuie să continui dialogul interior, în gândurile tale) puterea unităţii ne va permite să dezvăluim Creatorul pentru a-i aduce Lui plăcere.

Voi sunteţi obligaţi să continuaţi această formulă până la final. Trebuie să începem cu Creatorul şi să încheiem cu Creatorul. Creatorul trebuie să fie la începutul gândurilor voastre şi El trebuie să fie la final, în mijloc este lumea noastră materială. Ca şi cum aţi începe de la starea 1 a lumii Infinitului, aţi coborât tot drumul, de sus în jos, până la această lume, la starea 2 şi apoi vă întoarceţi la starea 3, în lumea Infinitului, la finalul corecţiei.

Fiecare din acţiunile noastre este o punere în aplicare a întregului lanţ: de la lumea Infinitului la începutul creaţiei, la lumea Infinitului la finalul creaţiei. Repetaţi asta ca o mantra, este important să o faceţi până ce inima voastră începe să o simtă. Ca şi cum aţi demara un motor în pană; încercaţi ori de câte ori este necesar, până când începe să demareze.

De fiecare dată când o faceţi utilizând dorinţa voastră materială, care de acum nu are nimic în comun cu orice activitate spirituală, voi repetaţi asta, ca un copil care nu înţelege sensul cuvintelor, până ce începe să înţeleagă. Lumina atinge dorinţele şi le clarifică şi le conectează până ce începem să simţim ce se repetă. Din propria mea experienţă, ştiu că funcţionează, chiar dacă asta necesită mult timp.

Totuşi, nu este nimic ce am putea face referitor la acest subiect, deoarece timpul este, de fapt, un lanţ de schimbări pe care le trăim în dorinţele noastre. De fiecare dată trecem la o nouă corecţie. Este o binecuvântare deoarece am primit o muncă care necesită asistenţa forţei superioare. Chiar dacă, în mod artificial, proclamăm că avem nevoie de forţa superioară. Noi suntem cei care definim acest parcurs: drumul Luminii sau drumul suferinţei. Este o alegere foarte concretă: putem să mergem într-un sens sau altul. Creatorul vrea să ne conectăm la El.

Dacă noi ne angajăm să o facem cu ajutorul unui grup şi păstrând importanţa scopului, atunci vom alege o manieră pozitivă şi concisă. Dacă nu, atunci „un ajutor împotriva noastră” apare: În timpul nostru, o simţim cu adevărat.

Este minunat, deoarece este un ajutor de sus, este, deja, o dezvăluire a guvernării superioare.

Din pregătirea cursului zilnic de Cabala, 23.08.2013

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem crea o atmosferă favorabilă în grupul mondial care va permite fiecăruia să simtă că aparţine unui întreg ?

Răspuns: În primul rând, prietenii trebuie să înţeleagă că nu pot să avanseze fără un mediu. Nu sunt doar cuvinte frumoase pe care le puteţi auzi de fiecare dată când eforturile colective sunt necesare. Nu, este vorba despre a supravieţui sau pieri.

Din punct de vedere spiritual, eu sunt un zero. Deschid un cont spiritual numai dacă sunt încorporat în grup şi primesc vitalitatea prietenilor prin intermediul lor. Nu există alt mijloc. Grupul este cordonul ombilical care vă leagă de Partzuf AVI la nivelul Creatorului.

Întrebare: Ce facem dacă un prieten este respins de grup ?

Răspuns: Aceasta este activitatea naturală a ego-ului. Se dezvăluie exact atunci când dorim să ne apropiem unii de alţii şi întâlnim repulsie. Respingerea din dorinţa de a se apropia se numeşte ego.

Totuşi, când nu încercăm să ne apropiem, ego-ul nu este revelat. Sentimentul de respingere din această lume se numeşte ego, dar, de fapt, nu este ego-ul pe care trebuie să-l corectăm, deoarece nu este împotriva Creatorului. Nu mi s-a dezvăluit împotriva adevăratei conexiuni.

Adevăratul ego este forţa care se găseşte în modul meu de a mă conecta cu prietenii. O vreau, dar Creatorul mă prinde şi îmi spune: „Nu, nu vreau să-ţi dau asta. Aici, Eu cer o acţiune specială de la tine, care se numeşte credinţa deasupra raţiunii, un Masach (ecran) şi Lumina Reflectată. Dacă doreşti să-ţi depăşeşti ego-ul, să avansezi, trebuie să ceri Lumina care Reformează în scopul de a face acest lucru”.

Apoi, fără nicio alegere, eu strig. Astfel, Creatorul mă forţează să mă întorc spre El, pentru a primi Lumina, în scopul de a mă gândi la atributul de dăruire.

Din Cursul zilnic de Cabala, 02.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cele zece zile între Anul Nou evreiesc (Rosh HaShanah) şi Ziua Ispăşirii (Yom Kippur) este perioada de pocăinţă, sau mai literal, întoarcerea (Teshuva). Ce este această acţiune?

Răspuns: Noi vorbim despre întoarcerea la dăruire, la starea care a precedat ruptura vaselor. Dăruirea înseamnă că eu nu calculez nicio acţiune în dorinţa mea, ci în dorinţa celuilalt. Se spune despre asta: „Faceţi dorinţa voastră ca dorinţa Lui.” Aceasta este a iubi, a dărui, a încerca să neutralizaţi propria voastră dorinţă, a vă include în dorinţa celuilalt, a lua dorinţele sale ca fiind ale voastre şi a încerca să le satisfaceţi.

Ce vrea celălalt ? El vrea să facă bani, să reuşească în viaţă, să scape de cineva, să folosească pe cineva, etc. Desigur, nu-l ajut în acest domeniu. Nu, fiind în proprietatea dăruirii într-o anumită măsură, eu „mă integrez” în celălalt, simt proprietăţile sale şi doresc să le corectez. Deci, trebuie să mă asigur că el este corectat ca mine. Trebuie să cer pentru el.

Şi, eu cer corectarea lui, vreau să aduc dăruire în toate. Accept proprietăţile sale, intenţiile, dorinţele, mai ales cele rele şi le corectez: cer corectarea pentru el. El este incapabil de a-şi pune întrebări, incapabil de a înţelege ce este rău, incapabil de „a vedea copilul”, adică a privi viitorul. Şi, eu devin „capul” pentru el.

De aceea literele cuvântului Israel (ישראל) constituie expresia „cap pentru mine” ( LiRosh – לי ראש ). Eu fac o muncă spirituală pentru celălalt, în locul lui, ridic MAN – o cerere de corectare – ca primul născut şi îl ridic la Partzuf nostru comun Aba ve Ima. Şi de acolo, primesc de două ori pentru mine pentru a trece la maturitate (Gadlut), ceea ce îmi va permite să formez adevărata proprietate de dăruire pentru celălalt. Şi, de la această proprietate, voi începe să dăruiesc.

Aceasta este acţiunea despre care vorbim. Este, de asemenea, inclusă în corectarea Rosh HaShanah. În esenţă, Noul An este vârful, rezultatul gradului obţinut şi ascensiunea la următorul.

A patra parte a cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Lecţia pe tema Rosh HaShanah

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Din cei 60 de oameni din grupul nostru, doar 15 vor să întâlnească publicul pentru diseminarea educaţiei integrale. Cum putem să-i alăturăm în această misiune?

Răspuns: Dacă numai 15 oameni din 60 vor să intâlnească publicul, ce fac ceilalţi? Este dificil pentru ei să ducă o geantă, o masă sau altceva de acest gen şi să participe la diseminare într-un fel? Vorbesc serios! Noi trebuie să participăm într-un mod sau altul, deoarece este esenţial pentru noi, am înţeles că 15 persoane este destul de mult. Dacă 25% din grup iese spre public, este grozav!

Dar ceilalţi, ar trebui să participe în egală măsură şi chiar ajută pasiv. Ei pot să primească întrebări, să-i ajute pe ceilalţi, să contacteze şi să răspundă la întrebări despre probleme organizatorice. În final, o mai mare dorinţă va fi stimulată în ei. Ceea ce este important este ca ei să participe si să simtă forţa colectivă generală.

Ce înseamnă a merge să întâlneşti oamenii? Noi trebuie să simţim ce au nevoie şi să ne conectăm la dorinţele lor, să conectăm micile lor dorinţe şi să le absorbim. De aceea eu spun „faceţi din dorinţa lor, dorinţa voastră”. Aceasta este „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Atunci când voi veţi începe să absorbiţi dorinţele lor, veţi începe să simţiţi că trebuie să le îndepliniţi, precum dorinţele unui copil. Apoi, obţineţi un sentiment total diferit în ceea ce priveşte grupul, profesorul şi Creatorul şi veţi începe să cereţi de la ei.

Din Cursul zilnic de Cabala, 25.08.2013, Întrebări şi răspunsuri cu dr. Laitman

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→