Category Archives: Lectia zilnica

Nu lăsa nici o fărâmitură nemâncată

Baal HaSulam – Scrisoarea nr.38: Dar cel mai important lucru este efortul, dorinţa de a trudi în munca pentru El. Aceasta deoarece munca obişnuită nu contează deloc, ci doar bucăţelele care sunt departe de a fi obişnuite, acelea care sunt numite „efort”. Este la fel ca atunci când o persoană mai are nevoie de o fărâmă de pâine pentru a se sătura – iar masa lui de până atunci nu este considerată a fi fost săţioasă, cu excepţia acelei ultime fărâmiţe de pâine. Acea bucăţică, în toată micimea ei, face ca masa să fie săţioasă. În mod similar, din fiecare muncă, Creatorul reţine doar surplusurile diferite de ceea ce este obişnuit şi ele vor deveni Kelim (vase) ale recepţiei Luminii Superioare. Ar trebui să înţelegeţi foarte bine acest lucru!

Nu observăm că fiecare acţiune a noastră se împarte în HaVaYaH, în patru faze: întregul proces, fiecare fragment al său, fiecare smişcare singulară, chiar şi cea mai mică.

În cele din urmă, fiecare persoană reuşeşte să realizeze că este incapabilă să facă ceva de una singură şi că doar Lumina Superioară poate acţiona, că doar Creatorul este capabil să facă o acţiune. Creatorul se revelează pe Sine şi începe să acţioneze doar în măsura în care acea persoană crează spaţiu pentru El, pentru stadiul numit „Nimeni înafară de El”. Dacă o persoană nu ajunge la acest rezultat, înseamnă că nu şi-a finalizat acţiunea.

Munca noastră este de a îndepărta ascunderea şi de a face loc pentru Rege, astfel ca El să guverneze peste tot. Aceasta se întâmplă doar la sfârşitul fiecărui efort, iar prin aceasta, o persoană vede că este singurul lucru pe care trebuie să-l înveţe.

Prin urmare, o persoană nu ajunge la sfârşitul străduinţei sale şi nici nu îşi atinge scopul, din moment ce a eşuat în a face loc Creatorului şi în a-L implora pe El să se reveleze pe Sine, în punctul de efort maxim, pe care persoana încearcă să-l depună de una singură.

Este important să dezvoltăm sensibilitatea şi un „contact”, pentru a putea spune dacă am reuşit să completăm acţiunile noastre de fiecare dată, cu alte cuvinte, dacă L-am determinat pe Creator să ni se reveleze pe Sine chiar şi mai mult şi dacă am reuşit să facem spaţiu mai mare pentru El – pentru proprietatea de dăruire pe care o preiau anumite calităţi ale noastre.
Din Pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala – 01.08.2012

Bucuria anticiparii unei urcari

Intrebare: Cum putem sa pastram starea de placere atunci cand simti ca Ego-ul pune presiune asupra ta ?

Răspuns:Orice  stare, atat  cele  stanga cat si cele de dreapta, se manifesta in tine sub influenta Luminii.

Daca aceste stari nu se manifesta  sub influenta Luminii, asa cum se intampla oamenilor obisnuiti, nu este nimic de facut. Daca este sub influenta Luminii,atunci vom fi in aceasta stare de placere, chiar daca te vei simit mai jos decat totul, vei simtii esecul etc. Cu toate acestea este o manifestare a raului, expresia egoului vostru care se ridica la nivelul urmatorsi care va da noi realizari.

Astfel ar trebui sa primim starile negative cu  aceeasi bucurie ca cele pozitive (in senzatii), adica aceste stari trebuie sa devina egale in noi.Cand sentimentele si caracteristicile negative apar in mine: necazuri, suparari, toate gradele de decadere, unele evaluari gresite, apare in mine imediat un sentimant al anticiparii: „ Acum incep sa ma ridic peste aceasta. Acesta va fi urmatorul nivel.”

Datorita acestui lucru, trebuie sa simt aceasta stare, dar nu pentru a „locui „  in ea. Trebuie sa o simt  putin, dar cu dorinta de a o implementa in directia corecta. Va exista o bucurie in mine cand voi simti acesta stare. Este asemanator cu un atlet ce crede in depasirea obstacolului iar acest lucru il conduce mai departe. Linia stang a- sentimentul rau,coborare, slabiciune – est  de multe ori cea mai eficienta.

Dintr-o lectie virtuale din 29.07.2012

Calitate, nu cantitate

Întrebare: În prezent, puţine persoane sunt atrase de Cabala. Ar trebui să ne aşteptăm la trezirea unor noi puncte în inimă, pe măsură ce continuăm diseminarea?

Răspuns: Nu am un răspuns clar la această întrebare. Nu vreau să fac aprecieri asupra lucrurilor care nu au fost scrise de cabalişti.

Ar trebui să înţelegeţi că unii sunt puternici prin cantitate, iar alţii prin calitate. Se spune că: Voi sunteţi cei puţini printre celelalte naţiuni”. Chiar şi în viitor nu vor fi mulţi prieteni în grupurile din toată lumea, nu vor fi mulţi suporteri printre cei care nu au înclinaţie către înţelepciunea Cabalei, deoarece ei nu simt total, la fel ca noi, dar totuşi ne vor fi apropiaţi, ne vor asculta şi ne vor urma.

Puterea noastră nu stă în număr, ci în profunzime, în înţelegere, recunoaştere şi conexiune cu Divinitatea. Prin noi, la fel ca şi prin variatele recomandări, a programelor, evenimentelor planificate, auditoriul va coborî din cer către pământ. Atunci, probabil că nu există nici o altă şansă şi fie oamenii vor începe să creadă în noi, fie datorită diverselor alte motive, ei se vor obişnui şi vor accepta mesajul nostru.

Precum Baal HaSulam a spus, dacă există măcar unul care poate vedea şi acesta se află în fruntea coloanei de oameni orbi, aceştia ar trebui să-l urmeze cu totală încredere că, eventual vor atinge scopul. Nu cred că vor fi schimbări serioase aici. Furnizăm lecturi, organizăm mese rotunde, tabere deschise; totuşi, face asta nu pentru că dorim să atragem oameni în organizaţia noastră. Din contră, trebuie să lucrăm „pe teritoriul lor” şi mai degrabă vrem să le transferăm o metodă de corecţie generală şi obişnuită, decât să le dăm particularităţile noastre.

„Ecrane”, „Lumini”, „Vase”, „Partzufim” şi „Restricţii”, nu sunt noţiuni pentru ei. Oamenii au nevoie să afle despre unitate, iar asta le va uşura viaţa materială.

Acesta este mesajul nostru către audienţă. Nu ar trebui să „injectăm” Cabala şi „materii superioare” în ei. Trebuie să vorbim cu oamenii „la nivelul ochilor”, în concordanţă cu „pulsul inimii lor”, despre ceva ce îi îngrijorează, despre „deficienţele” lor, la fel cum vorbim cu copiii în creştere despre problemele vieţii cotidiene. Ar trebui să accentuăm gradat dorinţele lor şi să le arătăm că există o unealtă care „îi va linişti” – metodologia noastră.

Din a 4-a patra a Lecţiei zilnice de Cabala -1.08.2012 , „Introducere la Cartea Zohar

Pe calea adeziunii infinite

Întrebare: Cum pot înţelege mai bine că lumea depinde de mine şi cum poate grupului simţi că totul depinde de el?

Răspuns: Cel mai simplu mod este să ne amintim că nu există nicio lume în afara mea. Este numai din cauza spargerii motivul pentru care îmi imaginez că totul în jurul meu nu sunt eu. Aşa cum spune Baal HaSulam, există doar un singur suflet în lume. În starea reală de Malchut a Ein Sof (Infinitului), suntem cu toţii conectaţi şi nu există bariere între noi. Nimeni nu este izolat, suntem în legătură reciprocă perfectă şi fiecare simte doar pe ceilalţi şi nu pe el însuşi. Aceasta este imaginea reală şi trebuie s-o obținem independent, deoarece azi o vedem în forma sa opusă.

În ultima fază, faza a patra a Luminii Directe, ființa creată simte că Creatorul o iubeşte şi că El face totul pentru ea în iubire absolută, fără niciun auto-calcul. Pe de altă parte, fiinţa creată simte sentimentul opus al sinelui, care este însoţit de o așa de mare nerăbdare şi suferinţă, încât este gata să facă orice pentru a nu simti asta.

După restricţie, fiinţa creată descoperă că poate obține acelaşi lucru şi poate ajunge la o echivalenţă de forma cu Creatorul. Apoi, decide să găsească un loc în care poate fi independentă. S-a detaşat de Malchut de Ein Sof, dar nu a devenit independentă încă și şi-a continuat căutarea-  cum să se elibereze de Lumină şi încă să-i dobândească puterea, în scopul de a se schimba şi de a deveni ca ea.

Apoi, vine coborârea de la faza unu la faza doi, până la nivelul nostru actual. Astăzi, doar scânteia este evocată în noi, unele cunoştinţe vagi, şi din acest moment depinde doar de efortul nostru ca să putem obține cele două forţe: dorința de a primi și dorința de a darui, astfel încât acestea să locuiască în noi. Atunci vom fi capabili să ne conducem şi să ne aducem pe noi înşine la adeziunea iniţială.

Înainte de Lumina, Creatorul care a creat această stare ne-a oferit adeziunea noastră deplină. Acum, pe calea spre Malchut a Ein Sof, urc nivelurile de adeziune prin eforturile proprii, prin recunoaşterea proprie, prin sentimentul propriu. Determin starea mea şi obțin, astfel, adeziunea infinită pe care o simt de 620 de ori mai puternică decât înainte, pentru că am făcut această muncă eu însumi; am înţeles eu însumi; am simtit-o; am dobândit-o; am câştigat-o. Aceasta va fi starea a treia finală.

Urmez această cale atașând de mine toate părţile care-mi par ca straine, care sunt pline de ură, distante şi opuse de mine. Le ataşez la iubirea absolută dintre noi şi prin asta mă întorc de la lumea noastră la lumea Ein Sof.

Astăzi nu urâm lumea exterioară, ci suntem indiferenți față de ea. Ulterior, însă, vom descoperi astfel de surse de ură, care sunt numite „coji” împotriva Sfinţeniei, împotriva dăruirii. Vom întâlni lucruri la care nici măcar nu putem privi încă, pe care le vom găsi greu de auzit. Imaginează-ți că cineva distruge ceva care este important şi drag pentru tine, iar acum prin ridicarea deasupra acestui sentiment, trebuie să-l iubesc şi să-i mulţumesc. Este posibil acest lucru?

Comparativ cu aceste stări teribile este ca și cum suntem într-o „grădiniţă” astăzi. Nu ne”jucăm” cu adevăratele discernăminte încă …

Deci, înainte de corecţie, totul este revelat în forma sa opusă. Prin urmare, lumea, care astăzi pare a fi pur şi simplu îndepărtată şi detaşată de noi, este, de fapt, părţi ale vasului general, ale singurului suflet.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 07/08/12, „Introducere la Cartea Zohar”

In rezonanta sentimentelor

Întrebare: Prin diseminarea mesajului de unitate în lume, aducem forța Luminii. Care este cel mai bun mod de a conduce Lumina la o persoană? Cum am putea s-o simțim?

Răspuns: Lumina curge de la dorință la dorință. Cuvintele nu sunt atât de eficiente, deoarece acestea sunt ceva exterior. Prin cuvinte, atingem un om cu mecanism rigid al percepţiei standard: El a fost obişnuit cu opinii diferite; poate rezista din cauza mândriei sale; el nu este de acord cu tine, din cauza sentimentelor sale, indiferent de beneficiile pe care le-ar putea obţine .

Indiferent de ceea ce vom încerca să transmitem oamenilor, este de dorit să le îmbrăcăm într-un număr cât mai mic posibil de straturi. Şi limbajul este un fel de îmbrăcăminte foarte „densă”. Până la urmă, cuvintele trebuie să treacă prin mintea persoanei, constrânsă de prea mulţi factori.

Cel mai bun mod de a trimite mesajul nostru este cel emotional, împartașind sentimentul destinatarului, îmbibat cu entuziasmul său, pentru că dorinţa nu gândește, ci simte. Noi trebuie să tragem împreună dorinţa noastră cu dorinta sa, să rezonăm cu sentimentele sale, şi atunci vei radia asupra persoanei ceea ce vrei. Şi dorinţa ta conţine Lumina care reformează.

Dacă trimiteţi un mesaj prin intermediul sistemului raţional, acesta rămâne exterior şi greu de digerat. Aceasta este o cale sigură spre eşec. Oamenii, de obicei, nu sunt inspirați de fructele rațiunii. Există o mulţime de oameni inteligenţi în lume: Azi, m-ai convins de ceva, iar mâine voi putea să te conving eu.

Pe de altă parte, răspunsul emoţional este stocat ca „înregistrare” (Reshimo) şi, chiar şi după zece ani, o persoană poate reveni la el. Chiar şi un gând aleatoriu este de ajuns, iar ea își va aminti scena, situaţia pe care a experimentat-o cândva. Cunoaşterea şi gândurile devin uitate, dar sentimentele rămân întotdeauna.

Este foarte important: Indiferent cărui public ne putem adresa, chiar incluzând oameni de stiința, ar trebui să purtăm sentimentul care ar produce un răspuns. Ne întoarcem la dorintă, la nevoile umane şi încercăm să dăm un răspuns la ceea ce îi lipseşte, să dăm o soluţie la problemele sale, sau cel puţin o speranţă pentru o soluţie.

Acest lucru necesită discuții la mese rotunde, ateliere de lucru şi activităţi de colaborare, care transferă un sentiment frumos, ca și cum invităm oamenii să aibă un moment bun: „S-o facem, şi vă va înveseli. Veţi vedea că nu totul este rău în viaţă, că are și o altă parte. ”

Este ca un drog pe care Cabalistii îl numesc „elixirul vieţii”. Nu intoxică, nu deconectează de la realitate, dar ajută pe cineva s-o depăşească şi aceasta este diferenţa față de adevăratele droguri. Datorită emoţiilor pozitive şi inspiraţiei, oamenii încep să aprecieze unitatea şi să continue pe cale.

Acelaşi lucru se aplică la copii, chiar şi la cei mici. Ei trebuie să ştie că dacă se joacă împreună frumos, vor primi un premiu. Unitatea nu trezește sentimentele lor pozitive încă, şi de aceea le dăm bomboane sau cadouri, pentru care ar trebui să se lipească împreună. Ei vor fi de zece ori mai prietenoși unii cu alții în anticiparea premiului, iar apoi obiceiul devine o a doua natură. Până la urmă, ei au invatat deja să se joace mai multe jocuri împreună şi au adoptat deja o formă comună. Apropo, adulţii urmează acelaşi drum: Ei vin cu familiile lor, au un timp bun şi își zâmbesc unii altora; acestea sunt „bomboanele” lor, care îi ajută să se obişnuiască să acţioneze împreună. Între timp, ştirile unității „se traduc” în inimile lor.

O atitudine bună vindeca multe răni. 90% dintre relele din vieţile noastre pot fi vindecate doar de o atitudine bună, fără a mai adăuga nimic dincolo de acest lucru. Arată-ți compasiunea pentru o persoană, și-i vei reduce durerea la jumătate. Arată-i că îţi pasă de ea, şi-i vei lua și jumatatea rămasă din durere. Aceasta este psihologia noastră, pentru că împreună suntem într-un sistem comun. Acesta este motivul pentru care o astfel de atitudine va provoca cu siguranţă un răspuns. Oferă un cadou unei persoane, şi se va uita la tine diferit. Nu are nici o alegere în acest sens.

Asta este ceea ce avem nevoie să explicăm şi să demonstrăm oamenilor până când aceștia ajung la relaţii bune ei înșiși, așa cum copii mici sunt atrași de dulciuri. Până la urmă, dorinţa noastră cere plăcere, deci lasă o persoană să se bucure de plăcerea acestor acţiuni care-o conduc la scop. Chiar dacă ea încă nu ştie despre acest lucru, dar tu ştii.

Vrei să conduci întreaga lume la Creator. Tratezi oamenii cu dragoste şi înţelegere. Uneori ai nevoie de fermitate, dar, în general, acţionezi uşor, şi va funcționa garantat.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 07/08/12, „Introducere la Cartea Zohar”

Vărsând lacrimi într-o cană spartă

Cel superior îl poate ajuta pe cel inferior, cu condiţia ca cel aflat jos să încerce să se unească cu cel de sus. Dar este imposibil să se unească singur cu cel superior, deoarece adeziunea înseamnă că doreşti să aduci la El, vasul corupt de dăruire, pentru ca El să îl corecteze, deoarece noi suntem corupţi.

Dar când simt în acest mod? – Când doresc să mă unesc cu cineva şi sunt incapabil să fac acest lucru. Atunci iau acest vas spart şi îi cer celui superior: „Corectează-l!”. Acesta îl corectează şi atunci dobândesc un vas întreg, cu un anumit grad de dăruire. Fac o acţiune în interiorul lui – acţiunea actuală într-un vas corectat – şi apoi ating un grad spiritual.

Cu alte cuvinte, am avut un pahar mic şi spart. Am cerut celui superior să îl repare şi El l-a corectat; adică, El mi-a dat tăria de a lipi paharul, pentru a reface întregul.Acum pot să-l umplu făcând un act de dăruire. Aceasta înseamnă că am atins nivelul Nefesh de-Nefesh al lumii Assiya.

Şi iarăşi mă întorc către prieteni, către grup şi încă odată analizez lipsa dorinţei mele de a continua avansarea, analizez gradul de spargere al vasului meu. Şi iar cer celui superior să îl corecteze. Dar trebuie să-i dau Acestuia, ceva să corecteze. Altfel, ce Îi voi aduce, care este cererea mea? Trebuie să vin şi să mă plâng în legătură cu vasul spart, la fel precum un copil mic vine şi plânge într-o cană spartă. Şi atunci cel superior va face corecţia şi încă odată umplu vasul corectat,  cu dăruirea pe care am dorit-o şi ating astfel următorul grad spiritual,  Ruach de-Nefesh al lumii Assiya. Astfel urc cele 125 de grade.

Din a 2-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 07-08-2012, Zohar

Vei avea ceea ce ceri

Întrebare: Ce mă poate ajuta să văd punctele din inimile prietenilor mei, în timpul citirii Zohar-ului ?

Răspuns: Cere! Zohar este ca electricitatea în priza din perete: dacă vrei, poti încălzi cu ea, dacă doreşti, poţi răci sau poti conecta ceva la ea. Este energie.  Zohar este pur şi simplu Lumină. Tu decizi cum s-o foloseşti.

Din 2-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala – Lecţia din 7-8-2012Zohar

A cere Creatorului

Întrebare: Ce înseamnă să ceri Creatorului?

Răspuns: A cere Creatorului înseamnă că eşti conştient de puterea care operează în întreaga creaţie, că realizezi că depinzi de ea şi că nimeni nu acţionează în afară de această putere. Începi să simţi că această putere există cu adevărat, operează şi conduce totul; apoi, ai la cine să te întorci şi cu ce.

Pentru a face asta, trebuie să descoperi faptul că nu eşti tu cel care acţionează, ci El, pentru bine sau rău, în ce acţionează El. El face ceea ce ai nevoie că El va face. Iar El este cauza la tot răul posibil, pentru ca tu să acorzi atenţie la cine eşti şi în ce măsură nu eşti capabil de nimic. Asta se revelează lumii în criza curentă.

Iar apoi începi să avansezi în această trezire şi să înveţi de ce depinzi cu adevărat, până îl descoperi pe El, mai întâi ca rău, pentru că te simţi rău. Apoi, te muţi încet înainte, începi să creşti mai deştept şi realizezi că toate sunt pentru propriul tău bine şi, chiar dacă te simţi rău, ştii că El acţionează asupra ta pentru a te duce către bine, ca un învăţător. Şi, cu toate că în senzaţiile pământeşti nu crezi că este bine, începi să recunoşti proprietăţile Lui, să devi conştient de acţiunile Lui şi să înţelegi că sunt bune.

Te identifici cu el, în ciuda sentimentele rele. Iar asta îţi dă o nouă minte şi noi senzaţii, spirituale şi nu pământeşti. Şi cu toate că corpul suferă, vrei să aderi la planul creaţiei, pentru acest scop, mai mult decât corpul tău. Apoi îi ceri Lui să te ridice, faci asemenea acţiuni, pentru ca cel superior să îţi dea noi valori pentru a adera la mintea şi sentimentele Lui, la planul Lui, la tot ceea ce face El, în lco să rămâi în dorinţa ta de a primi plăcere. În măsura în care ceri asta, în această măsură, valoarea dăruirii şi iubirii devine mai înaltă decât primirea şi respingerea altora. Astfel, avansezi mai departe şi mai departe.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 8/1/12Cartea Zohar

Singurul motiv pentru remuşcări

La început, ne atribuim toate viciile şi virtuţile nouă înşine. Când o anumită calitate rea este revelată într-o persoană, calitate care este de nesuportat, atunci ei începe să îi pară rău de acţiunea trecută, sau de cea curentă. Regretă în mod special trecutul, fie trecutul imediat, fie cel îndepărtat. Totuşi, datorită acestui lucru, nu se micşorează, nu se face umilă, cu toate că aşa i se pare.

În loc să regrete trecutul, omul trebuie să decidă deasupra sentimentului de regret, sentiment care îi este dat de către Creator, pentru că nu este nimeni în afară de Creator. De fapt, tot ceea ce s-a întâmplat în trecut a fost făcut de Creator. Iar omul nu are niciun motiv să regrete asta.

Din contra, nu trebuie să cadă în sentimentele sale egoiste, presupunând că acum este un om drept, dacă se căieşte pentru acţiunile sale rele, pentru atitudinea sa rea faţă de cineva, pentru greşelile lui, slăbiciunea sau furia. De fapt, Creatorul a aranjat totul şi El este cel care îi arată omului că nu este în stare să conecteze toate aceste evenimente cu Creatorul.

De aceea, omul trebuie să regrete nu trecutul sau ce s-a întâmplat, ci faptul că acum este incapabil să atribuie totul numai Creatorului. Şi dacă este aşa, atunci unde se află vanitatea omului? Nu în faptul că a fost odată rău, ci în faptul că nu poate determina, deasupra tuturor percepţiilor lui, că nu este nimeni în afară de Creator. În asta constă inferioritate şi slăbiciunea lui.

Din pregătire pentru Lecţia zilnice de Cabala din 8/2/12

Foamea nu este metoda noastră

Întrebare: Atunci când ne adresăm publicului general, propunem prima dată să se unească pentru a-şi rezolva necazurile zilnice. Apoi, adevăratul înţeles al unităţii se va revela, aşa este?

Răspuns: Da. De la o intenţie egosită (Lo Lişma – nu de dragul Ei), ne mutăm la o intenţie altruistă (Lişma – de dragul Ei). Baal HaSulam scrie despre asta în Introducere la Studiul celor zece Sfere (paragrafele 138-139): „ Oameni se întorc către Tora din cea mai proastă stare.” Am putea întreba, cine îi lasă? Cine le dă permisiunea să facă aşa? Sursele descriu, în legende, cum îngerii l-au întrebat pe Creator: „Cum poţi da Tora Ta, Studiul Tău, unor creaturii aşa joase?” Dar Moise i-a lovit pe îngeri întrebându-i: „Simţiţi invidie? Este vreo înclinaţie rea în voi?” Aceasta este singura cale; trebuie să folosim forţa Luminii în situaţiile pe care Creatorul ni le trimite intenţionat, când nu este nimic în sufletul nostru.

Deci, trebuie să prezentăm metoda noastră de corecţie oamenilor şi să le explicăm că trebuie să se conecteze şi să se unească. Cu cât transmitem mai uşor şi îl facem mai accesibil acest mesaj, cu atât mai repede îl vor accepta şi nu se va ajunge la o adevărată foame şi la stari critice reale.

Astăzi, nu murim de foame, dar simţim limitările şi presiune crescută a circumstanţelor. Dacă acum, când situaţia nu este ameninţătoare, reuşim să convingem oamenii, lucrurile vor funcţiona. Dacă nu, lucrurile se vor înrăutăţii şi se vor deteriora la un nivel la care vom putea să întălnim masele şi să ajungem la ele. Apoi vom putea să le prezentăm explicaţi corecte şi ei ne vor asculta.

Dar trebuie să le aducem informaţia despre ceea ce se întâmplă acum, din iubire şi îngrijorare. Nici măcar o fracţiune a răului nu a fost revelată iar noi trebuie deja să ne gândim cum să depăşim criza. Dar astăzi „ieşim în popor” nu pentru a lua parte la demonstraţii ci pentru a explica.

Mai mult, în Israel cooperăm cu alte mişcări sociale pentru a crea o reţea de conexiuni între oameni. Sunt multe organizaţii şi cercuri care pot coopera cu noi în proces. Participarea noastră este suficientă pentru a începe sprijinul de Sus.

Din partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala 8/5/12, “Introducere la  Cartea Zohar