In cateva zile vom sarbatori o zi speciala, numita Iom Kipur (Ziua Judecatii, sau a Ispasirii, a Izbavirii). Totusi, nimeni nu stie ce stare interioara simte un Cabalist in acea zi si cand i se intampla starea numita Ziua Judecatii. Starea lui interioara nu are loc conform calendarului.

Starile prin care trece o persoana pot fi personale sau generale. La nivel general, oamenii urmeaza traditiile comune ale fiecarei sarbatori. Atunci cand un grup de Cabalisti atinge unitatea si prin ea obtine o anumita stare interioara numita o sarbatoare, aceasta stare nu se va asocia cu sarbatoarea generala, sarbatorita de catre toti oamenii. Sarbatoarea interioara se petrece in conformitate cu starea personala interioara, in timp ce sarbatoarea generala se petrece conform calendarului. Traditiile si obiceiurile, ca si fiecare zi specifica, au o radacina spirituala inalta. De aceea , un Cabalist isi doreste, de asemenea, sa urmeze traditiile impreuna cu ceilalti, asa cum este scris: Creatorul sta cu poporul Lui. Totusi, in acelasi timp, un Cabalist ramane si in propria stare interna.

Oamenii religiosi urmeaza obiceiurile si traditiile, in timp ce Cabalistii fac actiuni interne in sufletele lor, conectandu-se cu alte suflete intr-un singur suflet comun al lui Adam. Facand asta, ei il multumesc pe Creator si se corecteaza ei insisi. Corectarea este posibila numai pe calea unificarii cu ceilalti, asa cum este scris: Iubeste-si aproapele ca pe tine insuti, aceasta este o mare lege a Torei.

Oamenii din toata lumea se roaga la Creator (fiecare dintre ei adresandu-se Domnului lor) si cer iertare. Dar poate merita sa le explicam ca pocainta se realizeaza numai in respect pentru iubeste-ti aproapele si depinde daca esti pentru asta sau impotriva. Ne putem da seama daca am pacatuit sau nu, comparandu-ne cu aceasta regula. Este singura lege pe care trebuie sa o respectam, asa cum este scris: Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, este principala lege a Torei.

Daca intreaga omenire s-ar aduna, virtual, impreuna pentru a clarifica ce inseamna iubeste-si aproapele , cat de puternic ne cere asta Creatorul si cat de departe suntem inca de aceasta stare, aceasta ar fi cu adevarat Ziua Izbavirii (Iom Kipur) si ea ne-ar conduce la Purim (in ebraica Kipur inseamna Ca Purim), corectia completa).

Cand oamenii se roaga pentru iertare, este foarte important sa stie ce sa ceara. Plangem si ne rugam de atatia ani, dar nu ajuta la nimic. Creatorul nu ne poate auzi rugaciunile in aceasta forma. Si asta pentru ca acest tip de rugaciune este opus strigatului corect: Nu cerem sa simtim iubire pentru semeni, iar Creatorul nu asculta decat aceasta cerere. Astfel, noi intoarcem spatele Celui care ne mantuieste si tipam in directia opusa. Asta inseamna Ziua Judecatii pentru majoritatea oamenilor.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Pregatire pentru Slihot

Filed under: Lectia zilnica, Religie, Sarbatori - Niciun comentariu→

Singurul mod in care poti verifica starea spirituala este de a verifica conexiunea ta cu grupul. Pentru a ne da noua oportunitatea de a ne dezvolta corect in grup, Creatorul ne permite sa simtim prezenta unei forte inalte, dar El Insusi ramane ascuns, astfel incat noi ne putem crea un model al Lui in interiorul unitatii noastre.

Revelandu-se si ascunzandu-se in mod repetat, El ne trezeste, pentru a simti nevoia de a-L dezvalui in punctul nostru de unitate, chiar din ascunderile Lui. Nu il pot vedea pe Creator in avans, asa cum vad orice scop in lumea aceasta.  Ascunzandu-se, Creatorul ne da posibilitatea de a ne crea imaginea Lui, analizand calitatile eu si grupul, si de asemenea, eu si Creatorul.

Discernem si evaluam aceste calitati, in timp ce ne facem drum catre El, simtind ce este in jur si dand forma la ceva ce este un mister, chiar si pentru noi insine. Gradual, in timp ce ne formam sistemul spiritual in noi, ne folosim dorintele noastre si forta Creatorului, Lumina. Astfel, cream din ele imaginea Creatorului.

Pentru ca noi il cream pe El in interiorul intunericului, fara un exemplu vizibil pe care l-am putea copia, ajungem sa-L dezvaluim, sa-L intelegem si sa-L percepem. In acest fel devenim, cu adevarat, egali cu El.

Toate obstacolele pe care le primim, care sunt crude, in intelepciunea lor sunt lectii pe care Creatorul le-a planuit pentru noi, ca un instructor care isi ridica discipolii. Construim un sistem interior al guvernarii prin daruire: sistemul ecranului si al Luminii Reflectate. Chiar reflexia ne permite sa devenim similari cu Creatorul si sa adoptam aceleasi calitati.

In acest fel, o persoana devine, gradual, om – similar cu Creatorul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

De ce, in timpul celor Zece Zile ale Pocaintei (Penitentei) – (Slihot), dintre Anul Nou (Rosh Hashanah) si Ziua Ispasirii (Iom Kipur) ne putem vedea ca pacatosi complet? Un pacatos complet (Rasha Gamur) va obtine cu siguranta pocainta, Slihot. Dar noi nu putem sa ne simtim asa, decat daca Lumina vine si ne arata adevarata noastra natura.

Suntem deja complet pacatosi, doar, ca nu recunoastem asta, pentru ca nu este suficienta Lumina. Cu alte cuvinte, pentru a deveni pacatos nu trebuie sa comitem niciun pacat, deoarece noi suntem deja in ele. Ne lipseste doar faptul ca nu suntem constienti de ele. Nu mai este nimic din ceva ce nu am facut in egoismul nostru: furt, crima si clevetiri, dar nu am realizat ca sunt pacate, raul din noi. Si, intr-adevar, nu este un pacat faptul ca Tora vorbeste despre si ceea ce implica Creatorul.

A te pregati pentru pocainta inseamna sa incerci sa te unesti si prin unitatea noastra sa atragi Lumina care Reformeaza. Apoi, ne vom dezvalui pacatele, disponibilitatea noastra de a fi Unul. Singurul pacat care exista este numai refuzul nostru de a fi in unicitate. De fapt, o persoana va face orice, chiar va muri, mai degraba, decat sa se uneasca cu ceilalti!

SI atunci cand o persoana realizeaza ca nu este nimic mai important decat asta, dar ca nu are nicio dorinta sa o faca, este gata sa se pocaiasca. Ne lipseste doar constientizarea raului nostru, pentru a fi in stare sa strigam si sa cerem puterea de a ne uni, sa cerem forta iubirii si a corectarii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Pregatire pentru primirea Torei

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

La inceput, Nukva nu are nicio dorinta sa primesca Lumina, pentru ca este doar un punct fata de Zeir Anpin (este in spatele pieptului lui Zeir Anpin). Dar apoi, Nukva, incepe sa creasca si sa primeasca Lumina, pentru a-si construi dorinta sa (vasul, Kli). Lumina vine la Nukva de la Zeir Anpin si astfel, Nukva se construieste, prin proprietatea ei de a se conecta cu Zeir Anpin.

Se conecteaza spate la spate, timp in care Nukva trece prin perioada formarii, formarea ecranului, sau a formelor de daruire pe care o invata Zeir Anpin. Adoptand aceste forme, Nukva obtine mai multe dorinte si forte si este capabila sa devina similara cu Zeir Anpin. Nukva devine sotia lui Zeir Anpin si se unesc (creatia si Creatorul) fata in fata, unde Nukva primeste implinire de la El.

Totusi, creatia nu poate deveni niciodata Creatorul. Trebuie sa devina similara si egala cu El! Un lucru nu poate deveni altul; poate numai, deveni similar cu el. Este suficient si nici nu avem nevoie de altceva!

Nu stim ce se va intampla dupa aceea, dupa corectia finala, Gmar Tikun. In aceste momente este imposibil ca cineva sa-si imagineze asta. Se poate, ca atunci cand vom ajunge acolo sa revelam posibilitati complet noi, la fel cum o persoana din lumea noastra incepe, deodata, sa descopere lumea spirituala, facand ca intreaga noastra lume sa para ca un mic bob de nisip, comparat cu universul spiritual care se deschide in fata ei.

In acest fel ii apare unei persoane, in impresii, senzatii, implinire si dobandire, enorma lume spirituala. Este ca si cum o persoana s-ar naste din nou si ar percepe tot ce i s-a  intamplat in trecut ca o bagatela. Este chiar mai mica decat o picatura de samanta, comparata cu o persoana adulta, pentru ca picatura apartine aceleiasi lumi materiale si contine deja in ea toate informatiile referitoare la viitoarea persoana; tot ce are de facut este sa se dezvolte. In contrast, ceva complet nou se naste in lumea spirituala. Lumea spirituala inseamna o noua perceptie a realitatii, in care, in loc de percpere egoista, in interiorul ei, o persana iese din ea si percepe din afara.

Poate, dupa sfarstiul corectiei vom trece printr-o alta dimensiune, pe care nu ne-o putem imagina in niciun fel acum. Nu ne putem imagina nici macar lumea spirituala, chiar daca avem tot felul de instrumente pentru a o percepe, inclusiv Torah, religia si textele Cabaliste. Totusi, nu exista nicio marturie a ceea ce s-ar intampla dupa sfarsitul corectiei. Cabalistii nu spun nici macar un cuvant, pentru a ne da noua vreun indiciu despre asta. Ne spun doar despre drumul corectiei, dar nimeni nu ne spune ce se va intampla duca ce devenim egali cu Creatorul.

Zohar-ul ne limiteaza strict cercetarile noatre, doar pana la materie si la forma imbracata in materie. Nu putem intreba despre forma abstracta si despre esenta, pentru ca nu avem instrumentele cu care sa le cercetam pentru a putea primi un raspuns.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Talmud Eser Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce simte un Cabalist care a obtinut corectarea finala?

Raspuns: In starea corectiei finale (Gmar Tikun), au loc schimbari enorme. Sufletul exista simultan in urcari si coborari, deoarece el simte aceste doua stari identic, ca una singura. Cele doua extreme sunt unite in suflet, ca un intreg, pentru ca el si-a corectat perceptia asupra lor si, le simte ca o singura manifestare.

Totusi, in timp ce urcam catre Lumea Infinitului, tranzitiile de la gol la implinire nu inceteaza sa existe, ele se schimba insa in actiunea de comparare a celor doua actiuni initiale, opuse, ale Creatorului: Existenta din Existenta si Existenta din Absenta (Iesh mi Iesh ve Iesh mi Ein). Iar eu, fiinta creata, le unesc in mine, adaugandu-le la actiunea Creatorului.

Acest lucru dicteaza necesitatea crearii omului: El trebuie sa uneasca in el aceste actiuni opuse si sa descopere existenta din  existenta din existenta din absenta, asta este, sa-l descopere pe Creator.

Din Discutie despre Lumina care Reformeaza, 8.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce ne straduim sa obtinem echilibrul si repausul absolut, impregnat in radacinile noastre,  in Lumea Infinitului, daca tu spui ca, si acolo vom experimenta ascensiuni si caderi, gol si implinire?

Raspuns: In lumea Infinitului, ascensiunile si caderile se petrec la viteza si frecventa infinita. Din acest motiv, numim aceasta stare repaus absolut. Creatura este vie numai in masura in care se simte pe ea insasi si ceea ce o inconjoara, iar senzatiile sunt construite din contactul a doua forte opuse. Este spus: Senzatia Luminii provine din senzatia intunericului. Percepem alternarea diferitelor fenomene care suntem in contact unele cu celelalte, prin calitatile lor opuse, cum ar fi intuneric si lumina.

Starea Infinitului inseamna ca creatura simte totul in ea simultan si de aceea o asemnea stare este considerata repaus absolut. Asta inseamna ca creatura exista la o frecventa infinita a comparatiilor, contrastelor si judecatilor, toate acestea reprezentand senzatii.

Aceasta frecventa continua, permite creaturii sa fie simultan in toate locurile din spatiului infinit. Senzatia este compusa din impresiile deficientelor si implinirilor. Cu cat mai des se petrec aceastea in creatura, cu atat este situata mai sus creatura pe scara catre perfectiune. Abilitatea de a fi peste tot in acelasi timp (cu frecventa infinita), inseamna ca umplem spatiul si simtim repaus. Acesta este Sfarsitul Corectarii Sufletului (Gmar Tikun).

Oamenii de stiinta din fizica cunatica, inca nu au descoperit faptul ca este imposibil sa opresti miscarea particulelor simple, pentru ca asta duce la disparitia materiei, deoarece particulele nu pot exista fara miscare. Chiar daca acestia vor reusi sa opreasca particulele, acestea vor disparea, deoarece materia exista numai in miscare constanta intre doua stari: gol sau implinire. Apropo, fizicienii confima faptul ca o cuanta poate fi in doua locuri (stari), in acelasi timp.

Repausul nu inseamna absenta miscarii, de fapt el este o miscare continua, care ne permite sa fim in toate locurile in acelasi timp. Viteza infinita nu inseamna ca tranzitez de la un punct la altul instantaneu, ci inseamna ca eu sunt in ambele puncte in acelasi timp. Acesta este repausul adevarat.

Din Discutie despre Lumina care Reformeaza, 8.09.10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este Lumina care Reformeaza?

Raspuns: Lumina care Reformeaza (sau doar Lumina) este o impresie speciala, o stimulare sau o reactie speciala in dorinta. Numim Lumina Nefesh, Ruah, Neshama, Haia si Iehida. Cum stiu ce este? Dorinta mea de unitate incepe sa simta vibratii, primeste impliniri, inspiratii pe care le numesc Nefesh, Ruah, Neshama, Haia si Iehida. Asta numim Lumina; un fenomen particular in dorinta mea de corectare a spargerii sufletului comun.

De una singura, dorinta este fara forma; nu are nimic. Nici macar lipsa implinirii nu o poate simti fara influenta Luminii din afara. Este simtita numai atunci cand dorinta este stimulata de o frecventa particulara a unei Lumini particulare, asta insemnand ca cere implinire la aceaşi frecventa, adica Lumina.

Apoi, Lumina influenteaza, in primul rand dorinta, in asa fel incat ea sa devina compatibila cu Lumina conform calitatilor ei, astfel incat si dorinta sa actioneze de dragul daruirii. In masura in care daruirea este prezenta in dorinta, Lumina este revelata in ea.

Totul este realizat in dorinta; totul  incepe si se termina in ea. Nimic nu vine sau iese din afara dorintei si, astfel, totul depinde numai de senzatia noastra.

De aceea, mai intai trebuie sa-mi dezvolt dorinta pentru o implinire deosebita. Apoi, cercetez cum sa o primesc. Fac cateva actiuni pentru a corespunde implinirii, deoarece incep sa realizez ca depinde de masura similaritatii.

In masura in care incep sa corespund implinirii, simt o nevoie pentru ea. Apoi, simt similaritatea mea cu implinirea, care este numita calitatea daruirii, ecranul si Lumina Reflectata (Or Hozer). Numai dupa aceea simt implinirea insasi. Imi umple dorinta mea initiala de a primi placere, dar si dorinta de daruire pe care am creat-o acum. Aceasta primeste placere din faptul ca primesc implinire in echivalenta de calitati. Astfel, am acum o dubla implinire.

Asta se numeşte cel drept mosteneste dublu. Ma bucur de primire in dorintele mele naturale (Kelim), precum si de daruire in Kelim corectate, deasupra dorintei mele naturale. Totusi, toatea acestea sunt senzatii si impresii numai in dorinta de a primi placere si ele toate sunt numite tipuri de Lumina. Chiar si lipsa implinirii este Lumina.

De fapt, daca o asemenea implinire cu foame (nesatula) nu ar exista, nu as simti niciodata nevoia de implinire. In plus, daca nu ar fi foamea de daruire, nu m-as bucura niciodata de calitatea de daruire sau de similaritatea cu Creatorul.

Din Discutie despre Lumina care Reformeaza, 8.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ieri, in postarea din blogul tau, Calatorind in lumea dorintelor, ai scris, In lumea spirituala nu este nicio sursa de Lumina, pentru ca Lumina umple intregul univers. De aceea, influenta ei este aceeasi, indiferent unde te afli. Asta inseamna ca noi putem spune cat de apropiati suntem de Sursa de Lumina, Creatorul, numai in conexiunea dintre noi?

Raspuns: Este corect. Nu exista niciun loc, in afara de cel in care suntem acum. Este singurul loc care a fost creat: Malchut a Lumii Infinitului. Totusi, ca rezultat al restrictiei graduale a Luminii (prezenta Creatorului in acel loc) prin 125 de grade, noi suntem in spatele a 125 de filtre. Acum suntem in spatele ultimului nivel de ascundere, unde nici macar nu simtim ca suntem in legatura cu toate nivelele.

Pentru a incepe sa revelam acest loc, Malchut a Infinitului, fara ascundere, trebuie sa ne imaginam ca suntem in ea, dar nu il simtim pentru ca sunt separati prin egoism unul de celalalt. Daca incepem sa ne unim, atunci, in masura in care facem asta, ne intoarcem de-a lungul celor 125 de nivele ale revelarii senzatiei Malchut a Infinitului. In principal, ne intoarcem la constienta, ridicand valurile ascunderii.

Totul devine revelat, in functie de forta de conexiune dintre noi. Cand aspiram sa ne unim, atunci forta opozitiei la aceasta unire se numeste inclinatia rea. Cand dorim sa ne unim in aspiratia noastra de a deveni ca si Creatorul, descoperim un intreg sistem de conexiuni gresite, dintre noi, care sunt opuse unirii. Descoperim sistemul lumilor impure BYA (BYA de Pruda – lumile separarii). Corectandu-ne intentia din primire la daruire, schimbam BYA impure in sistemul de lumi BYA pure (BYA de Kdusha – sfintenie, daruire).

De fapt nimic nu s-a spart in realitate. Numai conexiunea dintre noi s-a stricat. S-a transformat in una egista, dar noi acum o refacem din nou in forma de daruire!

In realitate nimic nu e spart. Numai conexiunea dintre noi este ruinata. S-a transformat in una egista, dar noi acum o refacem din nou in forma de daruire!

Nu suntem sparti, ci doar divizati unul de celalalt. Doar conexiunea dintre noi nu este corecta. In loc sa vreau sa-ti daruiesc bunatati, eu vreau doar sa-ti iau si sa-ti fac rau, in loc. In acest fel simtim fiecare dintre noi si asta se numeste un sistem spart. Totusi, in realitate nimic din acest sistem nu este spart. Este acelasi sistem in care noi toti suntem uniti, dar numai conexiunile sunt incorecte. Atunci cand descoperim ca aceste conexiuni sunt incorecte, inseamna ca deja suntem in lumile BYA impure, si asta este deja o revelare spirituala. Dar, pentru moment, noi suntem in spatele a 125 de straturi de ascundere ale acestei conexiuni. Totusi, este doar o lispa de constientizare.

Prin urmare, totul depinde numai de eforturile noastre de a dezvalui sistemul de conexiuni corecte intre noi. Prin aceaste conexiuni descoperim forta care guverneaza creatia: Creatorul. Nu exista nicio alta oportunitate de a-L descoperi.

De fapt, noi refacem Kli-ul nostru (vasul comun al sufletului) din starea sparta, in care toate partile lui lucreaza in mod incorect, ca organele unei persoane bolnave, pana cand vom dobandi armonie si conexeiunile corecte. Starea sanatoasa la care ne vom intoarce, functionarea noastra normala, forta interna care ne controleaza, necesitatea si scopul existentei noastre – toate acestea sunt numite Creator!

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Daca dorim sa ne unim pentru a-L descoperi pe Creator, atunci  toate treptele scarii pe care trebuie sa urcam sunt incluse in variatele forme si faze ale conexiunii dintre noi. Aceasta scara incepe din lumea noastra, din starea de separare dintre noi si continua pana la starea numita Lumea Infinitului.

Toata stiinta Cabalei (sau toata Tora), vorbeste numai despre cum sa descoperim cele 125 de grade ale unitatii dintre noi. De aceea, daca fiecare dintre noi se pregateste sa se uneasca cu toata lumea intr-un singur intreg, in timp ce citim Cartea Zohar, si doreste sa reveleze Creatorul (forma pe care o ia unitatea dintre noi) inauntrul acestei unitati, atunci aspiratia noastra este numita: Israel (aceia care aspira catre Creator), Tora si Creatorul sunt una. In acest caz, noi deschidem Cartea Zohar, cu adevarat, pentru a obtine scopul.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Unitate, Zohar - Niciun comentariu→

O persoana are nevoie de forta Torei, pentru a se descoperi pe sine si realitatea, in relatie cu Creatorul. A fi aproape de Creator inseamna a fi similar cu El, in calitatea de daruire si de iubire. Aceste calitati devin revelate unei persoane, prin atitudinea sa fata de mediu, asta insemnand cineva apropiat si cu acelasi scop in viata. Acesta este criteriul corect pentru analiza proprie si masurarea atitudinii tale fata de Creator.

Scopul revelarii Creatorului si uniunea cu EL se obtine in doua etape:

1. Calitatile unei persoane devin revelate ca fiind rele, pentru ca acestea nu il lasa sa atinga scopul.
2. Forta corectiei, Lumina, este dezvaluita in interiorul uniunii dintre oamenii care aspira la scop. Apoi inclinatia rea – natura omului – il ajuta sa se uneasca cu Creatorul.

La inceput, defectele egoismului (Klipot) par sa fie obstacole foarte mari. Totusi, pe masura ce avansam, descoperim abilitatea de a le transforma in bunatate. Ele devin punctul nostru de independenta (Klipat Noga), care ne permite sa crestem.

Pe partea dreapta il avem pe Creator, iar pe partea stanga –Klipa. Ne formam din amandoua, creand forma noastra independenta a similaritatii cu Creatorul. Cand forta Luminii si forta intunericului ne conecteaza corect unul cu celalalt, ele dau nastere in noi la forma Adam, fiinta umana. Fiinta umana din noi este gradul similaritatii noastre cu Creatorul.

Totul este facut de catre Lumina. Ea dezvaluie forta inclinatiei rele din noi, precum si propria forta de a ne dezvolta egoismul. Ca rezultat, descoperim Sursa Unica, Creatorul, iar distinctia intre bine si rau sau intre Lumina si intuneric dispare. Toate fortele si calitatile formeaza imaginea unei singure realitati, Sursa.

Aceasta constituie intreaga Stiinta Cabala: revelarea Creatorului de catre creaturi, sau mai degraba, in interiorul creaturilor.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Libera alegere, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→