De Ziua Judecatii, citim povestea lui Ioan, profetul pe care Creatorul l-a instruit sa calatoreasca in Ninive pentru a-i trezi pe oamenii de acolo ca sa faca fapte bune. Totusi, Ioan a decis sa fuga de Creator. S-a imbarcat pe o nava si a decis sa calatoreasca departe, foarte departe. Dar Creatorul a creat o furtuna pe mare si, atunci cand marinarii de pe corabie au aflat ca Ioan este cauza furtunii, l-au aruncat in mare. O balena l-a inghitit pe Ioan si l-a adus la tarm, in cetatea Ninive.

Ioan a mers in cetate si, dupa ce a vorbit cu oamenii, ei s-au intors de la rau si au obtinut iubirea unul fata de celalalt. In acest fel, Ioan a indeplinit cererea Creatorului, impotriva vointei proprii.

Ioan, imbarcandu-se pe corabie, este sufletul care descinde intr-un corp uman, pentru ca o persoana din aceasta lume este ca o corabie intr-o furtuna pe mare. Sufletul vine in corp, pentru a obtine corectia prin conectarea cu alte suflete. Se poate conecta si ii poate iubi pe ceilalti, tocmai prin dorintele egoiste de a primi placere ca se poate corecta, folosind egoismul si inclinatia de a-i respinge pe ceilalti. In acest fel se dezvolta sufletul din punctul daruirii, pana la nivelul si maretia Creatorului.

Acest punct al daruirii conecteaza la sine, in mod gradual, tot mai mari dorinte egoiste. Dorintele care nu se pot utiliza inca de dragul daruirii sunt lasate nefolosite (restrictionate). Asta se intampla gradual, de 125 ori, pana cand punctul isi transfera toate dorintele de a primi placere.

Creatorul trimite punctul de daruire, radacina sufletului (profetul Ioan), in aceasta lume si in dorintele unei persoane (corabia). Marinarii si capitanul sunt ingerii, adica agentii Creatorului care il inconjoara pe om.

Ioan are nevoie sa-si trezeasca dorintele pentru corectare, sa se conecteze cu toate sufletele (cetatea Ninive) si sa le trezeasca pentru corectie. El trebuie sa intoarca inclinatia rea, in -buna si in iubire unul fata de celalalt. Altfel, ei vor esua in egoism si ura, care ii va duce la moarte.

Pentru a face asta, trebuie sa atragem ajutorul Luminii. Asta inseamna sa cerem sau sa strigam dupa ajutor. In functie de cat de tare strigam, Lumina ridica o parte din dorintele noastre de a primi placere si le conecteaza la actiunea de daruire.

In acest fel, noi transferam toate dorintele din lumea noastra, de la dorinte de dragul nostru, in lumea urmatoare, la dorinte de dragul celorlalti. Actionand astfel, noi intram in lumea Creatorului, unde ne percepem pe noi si lumea, prin calitatea de daruire, experimentand o existenta eterna si perfecta.

Povestea profetului Ioan vorbeste despre felul in care ne va forta Creatorul – fie prin metoda buna fie prin metoda suferintei – sa diseminam Cabala – metoda corectarii lumii – in intreaga lume. De aceea este scris: Pentru asta, alege viata, exact ceea ce reprezinta Ziua Judecatii.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Forta credintei este iluminarea care se extinde de Sus si este privita ca marturia Creatorului, asa cum este scris: Creatorul va depune marturie ca el (omul) nu se va mai intoarce la egoism. Prin ce confirma Creatorul? El confirma prin proprietatea Sa, Lumina simpla. Totusi, prin extinderea catre noi prin sistemul lumilor, Lumina simpla se formeaza in iluminarea a trei linii si straluceste catre noi din linia mijlocie.

Aceasta imi da mie oportunitatea de a realiza raul meu (prin compararea binelui – linia de dreapta, cu raul – linia de stanga), de a efectua analiza adevar/fals peste amar/dulce, de a urca in daruire (care se numeste credinta deasupra ratiunii), deasupra vointei de a primi, si de a ma construi in linia mijlocie urmand exemplul Luminii (proprietatea Creatorului, din linia mijlocie, martuia Sa) care se extinde in mine.

Vad acele modele pe care mi le ofera Creatorul, primesc forte de la El si ma construiesc pe mine insumi in similaritate cu El. Dar toate acestea sunt posibile in timp ce Creatorul ma ilumineaza, eu neavand puterea credintei de unul singur. Aceasta se numeste marturia (testimoniul) Creatorului.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ma motiveaza sa tin legamantul pe care l-am facut cu Creatorul?

Raspuns: Nimic! Sa presupunem ca sunt indragostit de o fata. O luna mai tarziu nu o mai doresc. Ce ar trebui sa fac? Oamenii imi spun: Trebuie sa ramai cu ea pe viata. Dar de ce trebuie? Ar fi o minciuna, si nu dorinta inimii mele. Daca o urasc acum, cum voi putea sa fiu in stare sa traiesc toata viata cu ea? Cum, atunci, ne vom obliga la casatorie? Realizam ca nu suntem in stare sa traim cu acelasi sentiment al iubirii (pasiunii) nebune pentru totdeauna si ca asta ar fi o minciuna.

Casatoria are o Radacina Superiora: uniunea dintre Creator si fiinta creata, intemeiata pe dobandirea Scopului Inalt, nu a iubirii corporale. Iubirea este definita ca sprijin si asistenta reciproca pentru atingerea acestui obiectiv.

Daca inteleg acest principiu, ma pot ridica deasupra dorintei mele de a primi placere si pot merge pe calea vietii mele prin daruire. Nu semnez o promisiune ca voi iubi daruirea toata viata mea; asta este imposibil, si de aceea nici macar nu vorbim despre asta. Mai degraba, semnez promisiunea spunand ca il voi trata intotdeauna pe Creator ca Maret si ca doresc sa il dobandesc prin facerea unui legamant cu El. De aceea este scris: Sot si sotie si Creatorul intre ei. Altfel, nu ar fi o casatorie.

Este Gazda cea care conteaza pentru mine si nu masa Lui plina de tratatii delicioase, care sta intre noi. Tratatia (Bunatatile) servesc ca un prim contact intre noi, pana cand devin capabil sa construiesc o conexiune mai mare cu Gazda, pentru a obtine aceasta conexiune mare. In alte cuvinte, legamantul pe care il facem cu Gazda nu se intampla la nivelul iubirii dintre noi sau pentru ca El imi furnizeaza o anumita tratatie (bunatati), ca in cazul unui tanar si o tanara care se casatoresc datorita dragostei animale dintre ei. Din contra, ne apreciem unul pe celalalt, deoarece conexiunea dintre noi ne permite sa obtinem Radacina Superioara, scopul spiritual dorit.

Acum, se naste o intrebare: Cum poate ramane cineva concentrat pe acest scop solemn? De aceea ne trebuie un grup. Acolo este locul in care ai garantia si aceasta iti da forta credintei care iti va servi intotdeauna drept combustibil. Nu poti obtine asta pe cont propriu. Nici macar Creatorul nu te va sustine daca nu faci efortul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Niciun pacat nu anuleaza o fapta buna

Filed under: Casatorie, Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Dupa ce a studiat un anumit numar de ani intr-un grup Cabalist, o persoana ajunge la concluzia ca pentru a progresa in continuare ii trebuie o forta straina. Ii trebuie cativa ani sa ajunga la concluzia ca singur este incapabil sa dobandeasca revelarea lumii spirituale, a Creatorului. La inceput, vrea sa avanseze prin invatarea cunostintelor intelepciunii Cabala si, de aceea se straduie sa studieze mai mult. Mai tarziu vrea sa participe la diseminare, gandindu-se ca va obtine ce doreste prin forta si putere.

O persoana asociaza avansarea spirituala cu orice altceva, in afara de dorinta de a darui. Cu toate acestea, ea trece printr-un proces al dezvoltarii spirituale, in timp ce studiaza in grup si Lumina o influenteaza, facand-o sa se intrebe: Ce se va intampla cu mine? Voi obtine vreodata calitatea de daruire? Gradual, daruirea incepe sa castige mai multa importanta in ochii ei.

Incepe in mod gradual sa simta faptul ca daruirea este foarte valoroasa si nu pote fi obtinuta prin nimic din aceasta lume. Vede ca aceia care au obtinut daruirea au ceva foarte pretios, cu o valoare de nedepasit. Si toate aceste realizari rezulta din influenta Luminii. Odata ce o persoana simte asta, ea este de acord cu toate conditiile grupului, astfel incat cei de aici devin garantii sai pentru obtinerea calitatii daruirii. Asta se intampla atunci cand o persoana este gata sa formeze o alianta cu ei.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Niciun pacat nu anuleaza o fapta buna

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Rabash scrie ca, Creatorul aude rugaciunea fiecarei guri. Dar tu spui ca rugaciunea trebuie sa fie interna. Deci, ce rugaciune aude El?

Raspuns: O rugaciune este o dorinta care ajunge cu adevarat la Creator. Exista doar doua forte in lume: forta primirii (atractie) si forta daruirii (respingere). Si exista o lege a echivalentei de forma: in masura similaritatii lor, fortele (obiectele) se apropie si in masura deosebirii, ele se indeparteaza una de alta.

Deoarece Creatorul este vointa absoluta de a darui, El asteapta de la noi echivalenta cu El, unde vointa de a primi va fi dorinta de a deveni similar cu El si, de asemenea, sa devina o forta a daruirii. Pentru a asigura asta, El si-a plasat scanteile Sale, punctele in inima, punctul initial al calitatii de daruire, in vointa de primire, natura noastra. Si noi trebuie sa il cultivam.

Creatorul raspunde numai la o rugaciune a acestuia (a punctului din inima). Toate celelalte tipuri de rugaciuni nu ajung la El. Creatorul aude rugaciunea tuturor acelora care ii cer forta daruirii. Creatorul este o lege a daruirii, deci nu reactioneaza decat la rugamintile care cer abilitatea de a darui. Iar daca nu o cerem, Creatorul ne trimite suferinte mai mari, astfel incat sa putem intelege ceea ce trebuie sa cerem.

Din Lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand citim Zohar-ul, eu imi imaginez constant, lucruri din aceasta lume. Ce ar trebui sa fac?

Raspuns: Asta nu conteaza. Daca doresti sa-L vezi pe Creator in spatele acestor imagini corporale, atunci este un lucru bun. Gradual, imaginile corporale, cum ar fi casa, Abraham, plante si animale, se vor transforma intr-o imagine de trasaturi si calitati. Toate cuvintele vor incepe sa-ti dea o impresie senzoriala, pentru ca totul este, de fapt, descris in senzatiile noastre.

Daca tu vezi numai imagini corporale si ti le imaginezi acum, este pentru ca, deocamdata tu traiesti in aceasta imagine a lumii, cu care esti obisnuit. Totusi, Lumina te va face, gradual, sa simti calitati, caracteristici si forte. In loc de cuvinte care descriu oameni, minerale, plante, animale, vei incepe sa simti calitatile fiecaruia dintre ele si vei face corelatii intre ele. Apoi vei incepe sa le asamblezi impreuna intr-o imagine, din impresiile si senzatiile interioare. Aceasta imagine iti va aparea din toate calitatile si detaliile naratiunii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Dupa ce este spus si facut totul, rezultatul pe care il luam din studiul stiintei Cabala vine de la Lumina care Corecteaza. Ea ma influenteaza, elucidandu-mi intreaga imagine a realitatii si, ca rezultat eu percep lumea spirituala ca o imagine ce este prezentata in dorintele mele.

Dorintele mele sunt mijloace ale senzatiilor, si pentru ca o persoana sa se acordeze la Lumina care Corecteaza noi studiem Cartea Zohar. In timpul studiului eu caut o cale de a-L vedea pe Daruitor prin imaginea care rasare in mine. Aceasta imagine sta intre mine si Creator ca o masa umpluta cu alimente (pentru reimprospatarea fortelor), dar cine este in cealalta parte a mea? Cine este El, Cel care formeaza aceasta imagine in mine?

De aceea, tot ceea ce exista, intreaga lume si tot ceea ce imi imaginez atunci cand citesc Zohar-ul, devine pentru mine un mijloc de a releva Sursa. In acest caz, eu studiez cu adevarat Torah.

Cer Lumina care Reformeaza, dar de ce? Pentru a releva Sursa, Creatorul, asa cum este scris: Scopul stiintei Cabala este de a revela Creatorul, creaturilor din aceasta lume.

Cand citim Talmud Eser Sfirot, ne straduim de asemenea sa Il descoperim pe Creator, ca atunci cand studiem Zohar-ul. Citim despre aceleasi lucruri, dar intr-un limbaj, mai degraba tehnic , decat intr-unul literar. In plus, nu citim prin inima ci prin minte. Totusi, facem asta cu aceeasi intentie, care este sa-L revelam pe Creator.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Surse Cabaliste, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai spus ca atunci cand citim Zohar-ul, trebuie sa recunoastem forta care este in spatele povestii. Este corect sa-mi imaginez ca o anumita forta imi vorbeste intr-o alta limba pe care nu o inteleg si ca incerc sa inteleg aceasta limba, ca un copil care ii aude pe ceilalti vorbind si invata in acest fel limbajul?

Raspuns: Nu, este incorect. Prin mintea si sentimentele mele corporale nu voi putea fi niciodata in stare sa recunosc imaginea in spatele careia este situat Creatorul. Singura mea sarcina in timpul studiilor este de a trezi in mine o influenta speciala, numita Lumina care Corecteaza, care va construi apoi, o noua calitate in mine si imi va permite sa simt imaginea unei lumi diferite.

In acest moment imi lipseste calitatea de care am nevoie, pentru a-L vedea pe Creator prin textul Zohar-ului. Aceasta calitate trebuie sa se formeze in mine in mod gradual, ca rezultat al propriilor mele eforturi. Lumina ma influenteaza si construieste un simt interior aditional – calitatea daruirii. Apoi eu incep sa-L simt pe Creator prin acest simt. Niciun alt efort sau scop nu ma va ajuta, atunci cand studiez cartile sfinte (adica, cartile despre Lumea Superioara si despre Creator). De aceea, toate eforturile mele trebuie sa fie directionate numai pentru trezirea Luminii Inconjuratoare.

Creatorul poate fi descoperit numai daca eu sunt similar cu El, avand aceleasi calitati. El este un Daruitor complet, in timp ce mie imi lipseste calitatea de daruire, care este simtul prin care il voi descoperi. Pot obtine acest simt prin influenta Luminii care Corecteaza, ascunse, pentru ca Lumina creeaza calitatea de daruire in mine. Apoi il voi recunoaste pe Creator.

De aceea, in timp ce citim Zohar-ul, fiecare dintre noi trebuie sa se straduiasca sa trezeasca Lumina care il influenteaza.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce am nevoie de un grup si de unificare?

Raspuns: Creatorul nu poate fi simtit decat in interiorul dorintei pe care El a creat-o si care devine similara cu El, in ciuda calitatii ei initiale. Ceea ce numim noi Creatorul nu este El (Atzmuto – esenta Sa), ci perceptia noastra asupra Lui, prin similaritatea noastra cu El.

Intrebare: Cum pot sti ca perceptia mea asupra Lui si El sunt acelasi lucru?

Raspuns: Noi putem simti doar 1) materie, si 2) forma materiei, dar nu 3) forma din afara materiei  si 4) esenta. De aceea, noi putem vorbi doar despre ce este imbracat si simtit in noi, conform principiului: Te voi cunoaste dupa actiunile Tale (dupa mine).

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Talmud Eser Sfirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie - Niciun comentariu→

Atunci cand citim Zohar-ul, ce este important pentru mine? Sa cunosc textul in toate detaliile lui sau sa ajung sa-l cunosc pe Creator? De fapt, Zohar-ul vorbeste despre El si despre actiunile Lui. Doresc sa cunosc ce este scris despre actiuni sau sa stiu de la Cine vin aceste actiuni?

Exista un punct de spargere ascuns, care ne conduce fie la succes, fie la esec, Lumina sau intuneric, revelatia Creatorului sau memorarea textului, studiul Torei sau dobandirea Celui care da Tora. Scopul este de a revela si de a a-L cunoaste pe Creator, care este in spatele textului.  Exact asta este important pentru mine si de aceea ma gandesc cum sa descopar forta prin actiunile care sunt descrise aici.

Este ca si cum stau la masa cu Gazda, care a pregatit cele mai minunate feluri de mancare pentru mine. Totusi, eu nici macar nu ma uit la mancare sau dau vreo atentie la ce este in jurul meu. Nu ca as neglija totul; este doar pentru a-L descoperi pe El si pentru a obtine conexiunea cu El.

Mai intai, de ce am venit la masa? Am venit de dragul Gazdei, pentru a-L intalni si nu pentru mancare. Odata ce am facut diferite actiuni pentru a-L cunoaste, imi este permis dupa aceea sa iau orice vreau de pe masa, sa gust si sa ma bucur. Pot face orice, atata timp cat El este important pentru mine si restul sunt doar mijloace.

In timp ce citim Zohar-ul, studiem actiunile Creatorului si singurul motiv pentru care o facem este pentru a-L descoperi.  Trebuie sa ne concentram pe ce este in spatele textului si sa incercam sa patrundem prin el. Pe de o parte, Cartea pare sa ma induca in confuzie. Pe de alta, prin eforturile mele de a penetra prin text, deodata incep sa il vad pe Creator in spatele lui. Nu exista alta oportunitate de a-L descoperi. Nu exista nicio alta conexiune cu Gazda.

Nu il inteleg pentru ca este ascuns in spatele mesei. Il pot intelege numai daca studiez felurile de mancare care mi-au fost date. De exemplu, imi plac dulciurile si El le-a pregatit pentru mine. El m-a creat sa-mi placa dulciurile si El mi le-a dat. Ce a vrut prin asta? In plus, nu prea imi plac lucurile acidulate. Totusi imi da din acestea. De ce? Trebuie sa-L descopar prin mine insumi.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune, Zohar - Niciun comentariu→