Primul om a fost creat numai cu Kelim de daruire, Galgata veEinaim. El nu avea dorinta de a primi, AHP, pentru ca el trebuia inca sa le dobandeasca. Si nu ii trebuiau dorinte de a primi, ci dorinte care erau gata de corectie, adica dorinte care aveau scantei de daruire.

Acolo nu este nevoie de corectia Galgata veEinaim, deoarece nu este o persoana; este un inger in Gradina Raiului. De ce era nevoie, era o persoana cu un suflet spart, cu toate pregatirile pentru corectie si de aceea s-a intamplat spargerea.

Totusi, spargerea singura nu a fost suficienta, deoarece o persoana nu simte ca este sparta – s-a nascut in acest fel! Fiind sparta, ea nu are niciun contact cu Lumina, relativ la ce ar putea masura ea insasi si realiza starea ei. Acum ii trebuie sa acumuleze gradual definirile in interiorul sau, pentru a intelege ca este sparta. Si face asta prin doua componente: dorinta sa de a primi placere si scanteile de daruire. Ambele trebuie sa fie cultivate.

Se angajeaza in asta pana cand, prin verificarea uneia impotriva celeilalte, atinge o stare de dezamagire. Atunci poate incepe corectia pentru a deveni uman.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 19.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Daca actiunile unei persoane sunt directionate catre unirea cu prietenii, el descopera foarte repede nevoia de conexiune directa cu Creatorul, care trebuie sa ajute aceasta unire. Fiecare actiune trebuie sa ne conduca pe noi catre corectarea spargerii, la unitatea dintre noi si apoi nevoia pentru influenta Creatorului pentru calitatea de daruire si iubire se va manifesta in ea.

Astfel, trei componente ale starii noastre – Tora, Israel si Creatorul – sunt relevate. Tora este fota care creeaza dorinte (lumea este creata prin Tora), forta care corecteaza intentia dorintei (Lumina care Reformeaza) si forta care umple dorinta (placere si intelepciune, scopul creatiei). Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti este regula generala a Torei. Israel (cel care aspira la Creator, sufletul) este Kli-ul comun (unificarea sufletelor, Shchina). Tora este Lumina, forta care corecteaza. Creatorul este sursa interioara a acestei forte.

Impreuna cream conditiile pentru unificare si garantie reciproca. Pregatim spatiul pentru revelatie pana cand fiii lui Israel tipa pentru munca, asta este, pana cand ne trebuie ajutorul Lui. Vedem comparatii intre societate si Creator in aprope toate descrierile din Tora. Fara societate suntem incapabili sa-l dobandim pe Creator. De aceea, grupul este mijlocul. El este Shchina, Kneset Israel (Adunarea Israel), suma sufletelor care cer sa nu mai stea in praf (egoism). Toate articolele spun asta.

O persoana uita de nevoia de conexiune cu Creatorul, deoarece asta este impotriva naturii sale. Totusi, aceasta conexiune va aparea in natura noastra atunci cand ne unim intr-un grup. Daca nu sunt conectat intr-un grup, atunci nu sunt atintit catre Creator si nu voi mai gasi directia catre El.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 19.07.10, Articolul In patul meu, noaptea

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Torah - Niciun comentariu→

Baal HaSulam Introducerea la Cartea, Panim Meirot uMasbirot, paragraful 20: Din cauza pacatului cu Pomul Vietii, fortelor impure le-a fost dat controlul asupra omului. De aceea ordinea universului este foarte confuza. Pacatosii nasc raul, scazand abundenta Luminii pentru oameni. Asta duce, in mod natural la distrugere si suferinta. Dar daca ei cresc abundenta, atunci separarea de primitori creste si mai mult, asa cum spun inteleptii, Daca o persoana are o suta de monede, el vrea doua sute si daca are doua sute atunci vrea patru sute.

Natura omului este de a vana intotdeauna placeri, dar facand asta el doar isi creste dorinta de a primi. Toata viata este doar o urmarire fara de sfarsit a placerii pe care nu o poti dobandi. Si cantitatea mica de implinire pe care o primim ne este data numai pentru a continua urmarirea si a creste dorintele.

Ni se pare ca alergam dupa placere, dar noi alergam dupa placeri chiar mai mari! De abia atingem obiectul dorintei, si in urmatorul moment simtim ca ne trebuie de doua ori mai mult. Cand experimentam placerea pentru un moment, ne crestem dorinta de doua ori si astfel placerea insasi se transforma in dorinta. Aceasta continua din nou si din nou pana cand devenim deziluzionati.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 19,.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Este scris despre un embrion: Mama ii da partea rosie, tatal ii da partea alba, iar Creatorul ii da sufletul. O problema comuna in munca spirituala este ca noi uitam aceasta a treia componenta, Creatorul, care trebuie sa termine munca pentru noi. O persoana depune o mare cantitate de efort si dupa aceea este perplexa: Unde este rezultatul dorit? Nu intelege ca nu si-a completat actiunea; uita ca toate actiunile lui trebuie sa inceapa si sa se termine cu Creatorul, Forta Superioara, in timp ce el este in mijloc.

In acelasi fel, noi iesim din Infinit si ne intoarcem in Infinit. Si pe drum ne dezvoltam si devenim corectati fie prin calea suferintei, fie prin calea Luminii. Dar in ambele cazuri, Lumina lucreaza si noi, doar adaugam dorinta. Nu ne corectam noi; numai ne acceleram dezvoltarea.

Totusi, cineva uita de obicei, ca el este doar o componenta a dezvoltarii sale. El intensifica usor si astfel simte actiunea schimbandu-se de la negativ la pozitiv. Dar actiunea insasi se petrece datorita fortelor care deja exista in natura. Cea mai importanta componenta este forta Creatorului. Daca o persoana nu-L aduce pe Creator sa o ajute, astfel incat El sa completeze actiunea, daca nu aduce aceasta a treia componenta care nu este prezenta in imaginea ei asupra naturii, atunci nici macar o singura actiune nu este finalizata si persoana ramane intotdeauna la fel cum a fost!

Aceasta este o greseala comuna, care ramane deseori neobservata. Si este numai o singura solutie aici: sa te intorci la grup pentru ajutor. Daca in grup este o opinie comuna , asupra faptului ca Creatorul este cea mai importanta forta care determina sfarsitul actiunii, atunci, niciun membru inclus in grup nu o va mai uita. Nu va mai fi fortat sa experimenteze dezamagiri amare rezultand din munca grea pe care o face si totusi nedobandind nimic din ea.

Cauta-l pe Creator (asa cum este scris in Cantarea Cantarilor: Noaptea, in patul meu am cautat pe Cel pe  care-L iubeste sufletul meu) si aminteste-ti ca cineva nu are taria sa castige aceasta batalie singur; are de asemenea, un Partener iubit. Si fara El, o persoana are doar o dorinta goala, care moare treptat, ca un foc mic.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 19.07.10, Articolul In patul meu, noaptea

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca Abraham si Lot sunt amandoi intr-o persoana, atunci cum, unul dintre ei este perfect si locuieste in resedinta Creatorului iar celalalt sta cu cei pacatosi?

Raspuns: Poate resedinta lui Abraham sa atinga Elon Moreh (locul uniunii cu Creatorul, starea de Brit – adeziune cu Creatorul) fara Lot? Cum poate o persoana dobandi sfintenie (proprietatea daruirii) daca nu a avut inainte Klipa (dorinta egoista)?

Este scris: Am creat inclinatia rea si am dat Tora pentru corectia ei. Nu este nicio sfintenie in lume. Creatorul a creat Klipa sau raul, intentia vicioasa. Nu a creat binele. Nu spune: Am creat inclinatiile bune si rele. Alege-o pe cea buna. Din contra. El spune: Tu vei face binele (corectand raul pe care Eu l-am creat). Dar Eu sunt cel care a creat raul.

Cum va atinge omul Elon Moreh, locul primei sale intalniri cu Creatorul, daca nu are nici Lot nici Sodom? Va atinge acel loc numai dupa ce a facut corectii. De aceea, Lot trebuie sa fie aproape de Abraham pana cand sunt separati. Totusi, Lot se intoarce de nenumarate ori. In acest fel, o persoana discerne.

Fara discernaminte si corectii nu ai nicio sfintenie, calitatea daruirii. Sfintenie de la sine nu exista – noi o construim. Sa speram ca vom reusi!

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 10.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→

Intrebare: In articolul sau, Din carnea mea il voi vedea pe Creator, Baal HaSulam scrie ca o persoana se tot reincarneaza pana cand dobandeste complet intelepciunea Cabala. Ce inseamna asta?

Raspuns: A dobandi complet intelepciunea Cabala inseamna sa-ti intelegi structura sufletului in general, iar in particular sa percepi toate diferentele interioare si actiunile care ti se intampla, cu toate implinirile, cauzele si efectele. Asta este, cineva dobandeste structura sufletului, actiunea care are loc in el si de acolo o stare perfecta. Asta este cunoasterea adevarata, aprofundata.

Cu alte cuvinte, completa cunoastere este dobandirea Creatorului care se intampla ca rezultat al adeziunii noastre la El. Sufletul (un suflet sau toate sufletele impreuna) sau Creatorul sunt la fel. Fiecare suflet atinge celelalte suflete pentru ca toate sunt partile lui. Creatorul este forta care conecteaza sufletele impreuna si le inconjoara.

Cine a fost zdruncinat? Creatorul a fost. Presupunem ca spargerea a avut loc in Kli-ul nostru (dorinta generala, sufletul unificat). Dar de fapt, spargerea s-a petrecut in Creatorul din noi; ecranul (Masach), forta care ne tinea pe toti impreuna, s-a spart. Creatorul s-a spart in noi intr-un asa mod, incat am inceput sa nu-L mai simtim si sa nu-L mai recunostem.

Ce dobandim de fapt, daca aducem fragmentele sufletului spart impreuna? Cand ne conectam impresiile, inspiratiile si senzatiile in una singura, aceasta componenta ne aduce, in cele din urma, la perceptia Creatorului. Acelasi Creator, aceeasi Forta Superioara care ne-a umplut inainte, atunci cand eram in starea de iubire fata de altii, dar care, datorita spargerii s-a trasnformat in ura nefondata.

Acum, trebuie sa schimbam inapoi aceasta forta in starea corectata. Nu inseamna ca ea se va schimba; relatia dintre noi o va face.  De aceea, din starea de ura fata de Creator ne ridicam la iubirea pentru El, care se intampla in masura eforturilor noastre de a trasnforma ura nefondata in iubire frateasca.

Din Lectia zilnica de Cabala, 16.07.10, Articolul Din carnea mea il voi vedea pe Creator

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este adevarat ca de fiecare data cand citim Zohar-ul, el imi descrie cu precizie starea mea spirituala?

Raspuns: Starile spirituale includ totul, ca o imagine holografica. Intr-adevar, fiecare stare spirituala este formata din zece Sfirot. Si in orice fel te-ai uita la ele, in fiecare stare te vezi pe tine.

Cum este posibil? Este posibil pentru ca toate astea reprezinta o singura si universala stare; si numai in ea noi discernem o gradare a calitatilor. Nu exista stari multiple, ci numai o singura stare: prima si ultima stare de adeziune. Totusi, pentru noi este revelata in perspective diferite, chiar daca ne uitam la aceeasi imagine din unghiuri vizuale diferite. De aceea, ma pot vedea si ma pot recunoaste pe mine insumi in fiecare stare.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Este adevarat ca de fiecare data cand citim Zohar-ul, el imi descrie cu precizie starea mea spirituala?

Raspuns: Starile spirituale includ totul, ca o imagine holografica. Intr-adevar, fiecare stare spirituala este formata din zece Sfirot. Si in orice fel te-ai uita la ele, in fiecare stare te vezi pe tine.

Cum este posibil? Este posibil pentru ca toate astea reprezinta o singura si universala stare; si numai in ea noi discernem o gradare a calitatilor. Nu exista stari multiple, ci numai o singura stare: prima si ultima stare de adeziune. Totusi, pentru noi este revelata in perspective diferite, chiar daca ne uitam la aceeasi imagine din unghiuri vizuale diferite. De aceea, ma pot vedea si ma pot recunoaste pe mine insumi in fiecare stare.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Natura acestei lumi este egoista si noi ne-am nascut in dorinta a carei natura este de a primi. Deci, aceasta dorinta ma trage si ma impinge constant spre placere, nelasandu-ma singur niciun moment. In fiecare clipa ea creeaza o nevoie in mine, incitandu-ma cu o noua sursa de placere. Reiese ca in acesta lume, eu sunt sub forta persistenta a naturii care trezeste in mine senzatia durerii si a suferintei. Deci, daca nu fac nimic nu este nicio pedeapsa. Chemarea de a face ceva deriva din natura, pentru ca sunt controlat de forta care ma impinge din spate.

Pe de alta parte, nu exista nicio forta de impingere in dezvoltarea spirituala deoarece nu este nicio constrangere acolo. Sta numai in puterea mea sa castig, sa colectez, sa acumulez si sa aranjez forta din mine,  care ma va avansa. De aceea, pentru a ne ajuta pe noi, cei care traim in egoism (dorinta de a primi placere), ca sa avansam spiritual, suntem pedepsiti daca nu muncim. Asta este, suntem pedepsiti pentru ca nu actionam.

Daca incepem sa acordam atentie sentimentelor noastre, vom recunoaste ca ele vin de la Creator. Ele ne vor ajuta mult sa reactionam mai corect si sa avansam. Daca incepem sa vedem atitudinea Creatorului asupra noastra, pedeapsa pentru inactivitatea din munca, in fiecare stare prin care trecem, vom fi capabili sa ne pregatim mai bine pentru fiecare noua actiune, secunda cu secunda. Vom vedea ca Creatorul este intotdeauna primul si ca El ne invita si ne ghideaza cum sa actionam. Tot ceea ce ne trebuie este sa acordam atentie la ceea ce El spune, la cum lucreaza El in noi si, conform cu aceste lucruri sa discernem detaliile muncii noastre. De fapt, intreaga noastra munca consta in unirea sufletelor noastre, unde Creatorul ni se va reveleaza.

In aceasta unitate, simtind cum Creatorul ne ghideaza, vom incepe sa percepem Lumina Directa, Lumina Reflectata si toate celelalte actiuni pe care le studiem in intelepciunea Cabala. Vom incepe sa percepem cum se manifesta acestea intre noi. In acest fel, Creatorul ne impinge sa ne conectam, astfel incat dorintele noastre sa corespunda cu ale Lui.

Deci, Creatorul nu ne pedepseste, ci ne corecteaza traiectoria.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Articolul Sunt primul si sunt ultimul

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care sunt semnele ca am facut primul pas pe scara spirituala?

Raspuns: Cand ajungem la primul grad spiritual, simtim o nevoie presanta de unire pentruca ca sistemul de suflete comun integrat ne devine relevat.  Acest sistem este o retea compacta a fortelor de iubire si daruire reciproca, umpluta cu forta unificatoare, superioara, Creatorul.

Cu cat suntem mai dispusi sa devenim echivalenti cu Lumina, cu atat mai strans se atrag sufletele noastre sub efectul ei, si noi simtim cum trece prin noi. Sufletele se aliniaza cu Lumina din ce in ce mai mult, inlaturand obstacolele (rezistenta) din calea ei si Lumina calatoreste  prin ele fara restrictii, trecand de la un suflet la altul. Lumina devine intreaga si completa ca in Lumea Infinitului. Nu are nevoie sa execute nicio actiune sau miscare pentru a trece de la un loc la altul; ea umple simplu, absolut si uniform intreaga retea.

Aceasta retea exista la fiecare  nivel al scarii spirituale, de la primul pana la ultimul. Totusi, in timp ce avansam la un grad spiritual mai inalt, noi percepem o retea mai integrata, umpluta cu mai multa Lumina. Percepem asta pentru ca este o diferenta din ce in ce mai mica intre suflete si Lumina in care traiesc. Asta inseamna ca Creatorul, care umple spatiile dintre suflete, este relevat din ce in ce mai mult.

Vedem Lumina chiar la primul grad spiritual, la fel cum un copil nou nascut incepe sa perceapa lumea noastra cu cele cinci simturi corporale: vaz, auz, gust, miros si pipait. Un nou nascut nu stie cum sa-si foloseasca organele senzoriale inca, dar este capabil sa se familiarizeze intr-un fel.

La fel se intampla si cand dobandim primul grad spiritual. Dupa ce am dobandit primul grad spiritual, noi existam in aceasta lume in corpul fizic si, de asemenea, in sufletul nostru in lumea spirituala. Lumea spirituala este eterna si, cand suntem in ea, nu simtim nevoia corpului fizic. Putem exista fara el, numai in senzatia Lumii Superioare.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→