Întrebare: Cum pot afecta relaţiile dintre oameni un vulcan sau un cutremur? Un ocean poate să afle că oamenii de la ţărm au început să se trateze mai bine între ei şi apoi să se calmeze?

Răspuns: Noi toţi o vom face; natura inanimată, plantele, animalele şi oamenii aparţin unui singur sistem. Țunamurile şi uraganele sunt trezite de aceleaşi forţe care sunt controlate de gândurile şi sentimentele noastre. Numai că mintea şi sentimentele noastre sunt la un nivel superior decât forţele care provoacă uraganele. Un uragan este o cantitate puternică, iar persoana este în calitate.

Dacă ne îmbunătăţim relaţiile la nivelul uman prin „zece grame”, apropiindu-ne între noi, atunci, prin aceasta trezim uraganul la un nivel inferior nu prin zece grame, ci de miliarde de ori. Nu vor mai provoca niciun rău.

Până una alta, acesta este un singur sistem, un nivelul peste altul. Noi, la nivelul uman, ne aflăm la nivelul calitativ, iar uraganul, la nivelul inanimat, este la nivelul cantitativ. Puterea sa este în cantitate, iar a noastră în calitate şi, prin urmare, gândul uman este capabil să pornească sau să oprească uraganele. Totuşi, până acum, noi doar le pornim.

Întrebare: O sută de oameni care stau la ţărm, pot opri un uragan care se apropie cu forţa gândului?

Răspuns: Nu. Întâi de toate, ei nu trebuie să stea la ţărmul oceanului pentru acest lucru. Principalul lucru este că noi trebuie să ajungem la conexiune şi unitate între noi şi să echilibrăm forţele rele, pe care le avem, cu forţele bune. Apoi la toate nivelele – inanimat, vegetal şi animal, care sunt sub noi, echilibrul va fi restaurat.

Întrebare: Asta înseamnă că ameninţarea nu vine din partea oceanului furtunos, de la pământul care tremură sub noi sau de la erupţia de vulcani? Ar trebui să ne întoarcem forţa gândurilor noastre spre ele?

Răspuns: Deloc! Ar trebui să acordăm atenţie numai nouă înşine, spre corectarea atitudinii faţă de ceilalţi. Pe cât de mult ar părea o fantezie, ireal şi neştiinţific, funcţionează exact în modul acesta.

Trebuie să învăţăm să ne controlăm gândurile, dorinţele şi intenţiile. Până una alta, dacă noi nu facem acest lucru, atunci ele vor trece automat de partea egoistă, căutând să aducă mai mult beneficiu pentru noi şi mai mult rău altora.

Întrebare: Cum va fi o persoană corectată a viitorului?

Răspuns: Persoana corectată a viitorului va învăţa aptitudinea de a păstra un echilibru ideal cu ceilalţi, aşa încât să nu fie deasupra tuturor şi ca ei să nu fie deasupra lui, ci ca ei toţi să fie prieteni, conectați prin relaţii bune. Mulţumită acestui lucru toată natura va ajunge la un echilibru, iar asta se va numi Grădina Eden, paradisul.

Întrebare: Ce griji vor avea oamenii când se vor trezi dimineaţa într-o asemenea Grădină a Edenului?

Răspuns: Este scris că „lumea acţionează conform legilor neschimbătoare”, iar în viaţă totul va fi la fel. Dar o persoană va avea grijă de echilibrul dintre el şi toată natura, incluzând întreaga umanitate.

Întrebare: Aceasta va fi o viaţă bună sau va fi prea plictisitoare?

Răspuns: Nu-ţi fă griji, vei avea experienţe nu din probleme, ci din lucruri bune. În loc să te îngrijorezi de un apel telefonic de la poliţie, doctor sau de la şcoală în ceea ce priveşte copiii, tu vei fi atins de o atitudine bună față de tine.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă” 10/10/17

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Pământul este casa noastră comună, însă, în ultima vreme, l-a condus haosul. Anul trecut s-au înregistrat un număr mare de dezastre naturale: incendii severe, inundaţii şi uragane, care au avut un impact asupra ţărilor şi, de asemenea, asupra indivizilor, provocând daune materiale şi emoţionale.

Viaţa liniştită se apropie de sfârşit. Se ştie că pământul a trecut prin diferite perioade geologice, dintre care unele foarte instabile. Aceste catastrofe ecologice sunt inevitabile ca rezultat al cursului natural de dezvoltare al pământului sau sunt ceva excepţional ce poate fi evitat?

Răspuns: Toate aceste catastrofe ar fi putut fi evitate, deoarece natura devine instabilă doar pentru că oamenii nu ştiu să o echilibreze. Natura ne-a împins tot timpul spre dezvoltare prin crearea condiţiilor dificile, cum ar fi căldură, frigul, cutremurele şi epidemiile. Până la urmă o persoană începe să se mişte doar atunci când se simte rău.

Noi suntem egoişti şi nu facem nici cea mai mică mişcare dacă nu simţim că ne va produce un anumit beneficiu.

Aşadar, natura este forţată să ne trimită suferinţe pentru a ne încuraja să ne dezvoltăm. Apoi am început să dezvoltăm ştiinţa şi economiile şi am început să ne studiem pe noi şi mediul din jurul nostru, pentru a găsi modalităţi de a ne organiza o viaţă mai sigură şi mai confortabilă.

Toată această dezvoltare este necesară numai din cauza problemelor pe care le experimentăm. Este ştiut că dacă ne dorim succesul pentru copiii noştrii, noi trebuie să le cerem acest lucru şi să îi forţăm să înveţe bine. Acesta este acelaşi mod în care ne-a dezvoltat natura pe de-a lungul a mii de ani din istoria umană. Din momentul în care oamenii s-au dat jos din copaci şi când au ieşit din peşteri, noi ne-am dezvoltat continuu ca rezultat al problemelor „umane”, care sunt cu un nivel deasupra celor animalice.

Asta înseamnă că natura nu numai că ne-a bătut ca pe toate animalele, forţându-ne să găsim hrană, vizuine şi să avem grijă de urmaşii noştrii, dar ne-a şi încărcat cu tot felul de probleme proiectate ca să ne dezvolte mintea şi senzaţiile. Mulţumită acestui lucru noi trăim nu numai prin instinctele animalice, ci ne-am şi dezvoltat tot mai mult într-o societate umană. Noi trebuie să ne construim vieţile, deoarece copiii noştri au nevoie de grijă vreme de 10-20 de ani până se maturizează.

Natura ne împinge, nu doar prin dorinţele primitive ca mâncare, sex şi reproducere, dar și ne direcţionează să ne dezvoltăm ştiinţa și sistemele economice şi educaţionale. Ne forţează să descoperim şi să explorăm continente noi şi să explorăm natură pentru a ne îmbunătăţii vieţile.

Adică natura a împins oamenii să devină mai inteligenţi. Dezvoltarea umană este, prin urmare, în contrast cu dezvoltarea materiei inanimate, plantele şi animalele. Pe lângă asta, natura a direcţionat oamenii să se dezvolte senzual şi, astfel, ne-am dezvoltat în zonele culturii, educaţiei şi în artă: pictură, muzică şi literatură, care toate sunt determinate de starea prezentă a umanităţii.

Noi nu trăim ca animalele, care se întâlnesc pentru o perioadă scurtă de timp ca să producă urmaşi şi care apoi se despart. Oamenii construiesc familii şi țări şi folosesc un limbaj de comunicare şi transmit cunoaşterea de la o generaţie la alta. Acesta este întreg sistemul care diferă calitativ de nivelul de dezvoltare animalic.

Totuşi, toată această dezvoltare intelectuală nu este suficientă, deoarece natura vrea chiar şi mai mult de la noi. Vrea ca noi să fim conectaţi într-un anumit sistem general și să ne completăm reciproc. Totuşi, nu suntem capabili de asta, deoarece, prin natura noastră, rămânem animale egoiste.

În interiorul fiecărei persoane rămâne ascuns acelaşi egoist animalic, iar toată cunoaşterea pe care a obţinut-o, de-a lungul a mii de ani de evoluţie, l-a ajutat doar să folosească mediul său cu viclenie şi cu scopul unui profit personal mai mare. Deși noi am creeat tot felul de sisteme sociale care să ne împiedice să ne mâncăm unul pe altul, totuşi noi tot încercam să profităm de pe seama altuia. Adică implementăm graniţe care susţin: ce-i al meu, e al meu şi ce-i al tău, e al tău.

Totuşi, de asemenea, nici asta nu funcţionează, deoarece egoismul creşte constant şi arde în interiorul nostru. Toată lumea vrea să încline întreaga lume ca să i se potrivească lui. Astfel noi nu suntem capabili să ne unim într-un sistem comun şi armonios. Asta este întreaga noastră problemă: societatea umană, în loc să progreseze şi să devină mai inteligentă, începe să decadă şi se întoarce spre sursa întregului rău, noi devenind cea mai dăunătoare creatură de pe pământ.

Oamenii distrug formele inanimate, vegetale şi animalice ale naturii şi otrăvesc solul şi atmosfera. Există mii de tone de deşeuri cosmice care se rotesc în jurul pământului, rămăşiţele sateliţilor. Noi nu facem lucruri înţelepte sau raţionale din cauza egoismului nostru şi, prin urmare, nu putem fi incluşi în mod corect în sistemul naturii.

Sistemul general integrat ne presează în funcţie de nivelul dezvoltării noastre. De la an la an, noi ar fi trebuit să ne dezvoltăm mai departe şi să ne conectăm între noi în mod corect, într-un mod benefic, influenţând astfel pozitiv societatea umană, la fel ca şi pe celelalte nivele ale naturii.

Totuşi, în loc de asta, noi am revelat diferenţa noastră completă fată de natură şi am devenit tot mai corupţi. În conformitate cu asta, influenţa noastră asupra naturii a devenit tot mai rea şi, prin urmare, nu este surprinzător că natura ne aduce mult mai multe lovituri că înainte.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă” 10/10/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este forţa superioară, absolută a naturii, care controlează întreaga creaţie? În ce fel este diferită de forţele de bază ale naturii, care sunt cunoscute ştiinţei: gravitatea, forta nucleară şi electromagnetică?

Răspuns:  Toate celelalte forţe pe care umanitatea le-a descoperit, prin intelect, există la aceelaşi nivel ca şi intelectul, unde, de altfel, şi noi existăm şi le studiem. Dacă ne-am fi dezvoltat într-o formă diferită şi la un nivel diferit atunci am fi descoperit forţe diferite şi o lume diferită.

Diferenţa dintre toate aceste forţe şi forţa superioară a naturii rezidă în subiectivitatea percepţiei noastre asupra lor. Totul depinde de persoană, de nivelul de la care investighează şi înţelege. Fără individ nu există nimic şi este imposibil să spui că există ceva de fapt.

Întrebare: Dar dacă ar fi să nu privim deloc subiectiv, ci obiectiv?

Răspuns: Asta este imposibil; suntem incapabili de o examinare obiectivă, deoarece suntem creaţi de forţa superioară cu calităţi definite. Dacă nu observ un fenomen atunci nu există. Apare doar în percepţia mea şi în forma în care sunt capabil să îl percep.

Întrebare: Atunci, ce există de fapt?

Răspuns: Nu există nimic altceva decât unica forţă superioară, care este fundaţia întregii naturi. Dar noi suntem capabili să percepem această forţă sub diferite forme şi calităţi, depinzând de forma şi calităţile pe care eu le creez.

Întrebare: Deci noi percepem această unică forţă în forma unor fragmente, depinzând de nivelul nostru de dezvoltare? Se va schimba această percepţie în viitor?

Răspuns: Totul depinde de persoană, deoarece lumea există în interiorul percepţiilor ei, iar în afară de ea există doar forţa superioară, numită natură, creând întreaga noastră viaţă. Toate percepţiile există în interiorul nostru ca efecte ale acestei forţe unice.

Tot ceea ce văd, simt, gândesc, tot ce este în interiorul meu şi în jurul meu, toate emoţiile şi gândurile mele, toate acestea sunt revelaţii ale forţei superioare. Persoanei îi este dată abilitatea de a se separa de această forţă şi, în această separare, se percepe pe sine ca existând într-o realitate particulară pe care o numim această lume.

Întrebare: Care este calitatea acestei forţe unice?

Răspuns: Singura sa calitate este acordarea, dăruirea, emanarea, o sursă care, în mod constant, dăruieşte şi dăruieşte şi dăruieşte…. Acesta este modul în care o experimentăm. Noi nu descoperim această forţă, mai degrabă relaţia ei cu noi, dăruirea ei.

Şi noi realizăm cu acest prim act de dăruire că această forţă superioară a creat în noi abilitatea de a-i simţi influenţa şi de a face diferenţa între ea şi noi, experimentându-ne pe noi ca existând în afara ei. În mod special această diferenţiere ne permite să experimentăm propria noastră existenţă şi o realitate în jurul nostru.

Din Emisiunea “O nouă Viaţă” KabTV 27/06/2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În lume există foarte multă corupţie, înşelăciune, nedreptate, inegalitate între aceia care au şi aceia care nu au – iar toate acestea stau în calea unei vieţi normale. Evident, sunt oameni care sunt mai vinovaţi decât alţii, dar ce i se poate cere unei simple persoane.

De ce insişti că fiecare trebuie să se corecteze. Nu ar fi mai bine să se corecteze aceia care sunt în poziţia în care deţin puterea, astfel încât să îmbunătătească toate sistemele noastre şi să ne facă viaţa mai bună. Ce are de a face cu asta o persoană obşinuită?

Răspuns: O persoană obişnuită suferă fără să ştie de ce. Dar adevărul este că fiecare este la conducerea egoului său şi vor trebui să se corecteze.

Întrebare: Atunci, de ce să nu se corecteze doar aceia care sunt cauza problemei?

Răspuns: Nu ei sunt cauza problemei ; problema este o consecinţă a tuturor. Dacă am înlocui oamenii din vârf, alţii care nu sunt mai buni îi vor înlocui. Trebuie să corectăm întreaga societate umană, iar apoi toate celelalte nivele: animal, vegetal, mineral vor fi corectate, deoarece toate depind de om.

Întrebare: Ce este specific fiecarei persone şi este în detrimentul întregului sistem?

Răspuns: Este dorinţa umană de a-şi construi succesul pe ruina altuia.

Întrebare: Dar noi încercăm să ne ajutăm unii pe alţii. Există atatea societăţi de ajutorare în prezent şi nimeni nu mai suferă din cauza foamei. Se pare că ne pasă de ceilalţi şi dorim bunăstarea celorlalţi?

Răspuns: Problema este că fiecare judecă conform propriilor sale opinii şi, ca atare, este un paradox de ce noi facem atât de mult bine celorlalţi, iar cu toate acestea lumea se înrăutăţeşte? Aparent noi nu ştim ce înseamnă să facem bine celorlalţi şi ce pretinde sistemul naturii de la noi. Noi nu înţelegem că nu trebuie să construim o societate umană bazată pe propriile noastre păreri, ci conform cerinţelor superioare, deasupra tiparului nostru egoist, a sentimentelor sau a filosofiei.

Fiecare persoană are propria sa înţelegere despre cum ar trebui să arate societatea umană ideală. În primul rând, ar trebui să stabilim care este forma societăţii corecte. Nouă ne lipseşte înţelegerea şi, ca atare, intrăm mereu în argumente, în războaie şi toată lumea crede că are dreptate.

Tribunalele sunt inundate de oameni care încearcă să îşi demonstreze convingerile.

Aşadar, cine ne poate da definiţia parametrilor corecţi ai sistemului lumii astfel încât să reprezinte un verdict obiectiv şi nu opinia cuiva? La urma urmei, toţi suntem egoişti, corupţi, plini de diferite stereotipuri şi, fie inconştient, sau nu, întotdeauna ne gândim doar la noi şi nu la ceilalţi.

Acesta este motivul pentru care primul lucru este de a determina forma corectă şi obiectivă a sistemului lumii. Şi pentru acest motiv trebuie să ne întoarcem către înţelepciunea Cabala, care explică ce reprezintă forţa superioară şi sistemul naturii şi cum putem devini similari. Deoarece aceasta este singura cale de a ajunge la o viaţă bună.

Forţa superioară a naturii este deasupra noastră şi nu o putem schimba. Cu toate acestea ne putem schimba pe noi şi ne putem aduce la armonie cu ea. Cu cât mai mult începem să ne asemănăm în calitate cu ea, cu atât mai fericite vor fi vieţile noastre.

Din Emisiunea “O Nouă Viaţă” pe KAB Tv 13/06/2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o mulţime de idei diferite despre cum ar trebui corectată lumea. Totul se rezumă la asta, fiind un scop foarte important şi exaltat. Oamenii religioşi aşteaptă venirea lui Mesia şi se aşteaptă ca toţi oamenii să devină religioşi.

Ecologiştii înţeleg corecţia lumii ca o îmbunătăţire ecologică. Comitetul Britanic Naţional pentru Protecţia Mediului a publicat recent o listă cu cele mai urgente 50 de măsuri pentru “salvarea lumii.”

Aici sunt câteva dintre ele: îmbunătăţirea radicală a consumului de energie electrică, introducerea panourilor solare la scară globală şi conştientizarea de a reduce risipa de energie. Toate aceste măsuri sunt din perspectiva Verzilor.

Ce reprezintă corecţia lumii din perspectiva unui cabalist?

Răspuns: Cabala este o ştiinţă exhaustivă care atinge fundaţiile lumii şi se extinde până în profunzimea naturii. Aşadar, înainte de a vorbi despre corecţia lumii trebuie să descoperim ce este corupt în ea.

Fiecare are propria opinie despre ceea ce ar trebui rezolvat, deoarece preocuparea principală a fiecaruia este pentru propria viaţă. Dacă întrebi un bătrân şi un tânăr, un bărbat sau o femeie, o persoană căsătorită sau una singură, fiecare îţi va da un răspuns diferit.

Înainte de orice trebuie să căpătăm înţelegerea dacă lumea este de fapt imperfectă şi mai exact cum. Această imperfecţiune depinde de persoană sau nu? Şi dacă este astfel, urmează ca persoana este cea care trebuie să se schimbe şi nu lumea.

Conform ştiinţei Cabala, lumea este rea, deoarece a fost coruptă de la început. Tuturor le este cunoscută povestea lui Adam şi a Evei care au trăit în Gradina Edenului; totul a fost perfect până când au încălcat porunca şi au păcătuit mâncând fructul Copacului Cunoaşterii. După aceea, şarpele sau egoul nostru a început să domine lumea. De atunci, am început să dorim răul celorlalţi şi, în mod evident, aşa a rămas până în prezent.

Aparent, lumea ar fi fost mult mai bună dacă nu ar fi existat păcatul lui Adam.  Dacă oamenii ar fi fost mai buni unii cu alţii, atunci, cu siguranţă, lumea ar fi fost mai bună.

Dacă privim la calitatea întregii naturii: mineral, vegetal şi animal, chiar şi acolo observăm că unul îl consumă pe celălalt şi trăieşte pe seama altcuiva. Deci, se pare că şi aici este nevoie de corecţie. Nu există nicio specie care să trăiască pe cont propriu; întotdeauna pe seama altora.

Se dovedeşte că pentru a corecta lumea trebuie să corectăm natura generală. Şi Cabala afirmă că dacă natura umană este corectată, atunci întreaga lume ar fi corectată – totul se va uni într-un sistem strâns şi chiar şi lupii şi oile vor trăi laolalta, în pace, iar un copil mic le va paşte, după cum au scris profeţii.

Din Emisiunea “ O Nouă Viaţă”  pe KabTV 13/06/2017

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: În lumea noastră, egalitatea este ceva pentru care oamenii s-au luptat de-a lungul istoriei.

Răspuns: Nu există egalitate şi nu va fi niciodată. Egalitatea poate exista numai în raport cu Creatorul, pentru că suntem cu toţi egali Lui, aşa cum le sunt copiii părinţilor. Creatorul este rădăcina noastră comună. Şi, în consecinţă, noi suntem creaţi absolut egali Lui.

Dar, în raport cu fiecare dintre noi, suntem cu toţi diferiţi. Nici măcar nu putem măsura diferenţele dintre noi. Nu există o măsură comună pentru a ne compara. Numai când ne apropiem de adeziunea cu Creatorul şi ne unim în El, devenim cu toţi egali în faţa Lui.

Întrebare: Putem spune că suntem egali în dorinţa noastră de adeziune cu El?

Răspuns: Nici măcar în asta nu suntem egali, dar ajungem treptat la asta.

Numai aderând la El şi devenind „sclavii” Lui, obţinem egalitatea, pentru că în sclavie toată lumea este la fel.

Atunci când te supui sistemului superior, participi la el în modul corect, atunci această stare, în principiu, se numeşte sclavie. Dar această sclavie este umplută cu o imensă senzaţie de inspiraţie şi bucurie.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 09.07.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă un Cabalist are cel mai mare egoism din lume, asta înseamnă că este omul care are cea mai mică libertate?

Răspuns: Omul foloseşte egoismul pentru a se ridica deasupra lui.

Egoismul este o forţă, iar atunci când ne ridicăm deasupra lui, ne simţim în continuare liberi într-o măsură mai mare. Nu pot să mă simt liber dacă nu am senzaţia că nu sunt liber.

De aceea, Cabala este construită pe doi parametrii: Creatorul şi creaţia, o enormă calitate a dăruirii şi iubirii şi un enorm egoism.

Întrebare: Adică, sunt recunoscător Creatorului pentru că mi-a dat un egoism mare şi vreau să mă separ de el?

Răspuns: Asta este obligatoriu. Cel care este superior altora are şi un egoism mai mare. Altfel, cum ar putea urca?
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 02.07.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă ştergem toate minciunile din istorie, nu va însemna că noi vom rămâne doar cu adevărul; de fapt, noi am putea sfârşi prin a nu avea nimic. Se spune că istoria este scrisă de cuceritori. Este aşa? Dacă am studia istoria acelora care au fost învinşi, ar arăta ea complet diferită?

Răspuns: Adevărul este că nu este nicio istorie. Există o stare fixă la începutul creaţiei, numită Malchut a lumii infinitului, care conţine substanţa iniţială a întregii creaţii. Toate lumile şi tot ce locuieşte în ele există în Malchut a lumii infinitului.

Cabala studiază cele patru faze ale expansiunii Luminii directe. Totul începe cu Lumina sau cu Creatorul. Lumina este numită Creatorul, deoarece ea crează sau dă naştere. Această substanţă fizică este calitatea dăruirii.

Lumina, când se extinde de sus în jos, construieşte o dorinţă care să se potrivească cu ea; aceasta este prima fază. Apoi evoluează în a doua fază, apoi în a treia şi într-un final în a patra fază, numită Malchut. Aceasta completează expansiunea celor patru faze a Luminii directe.

Restul are loc în interiorul lui Malchut, care este o enormă voinţa de a primi.

Malchut, percepându-se pe sine distantă de Lumină şi opusă ei, nu este de acord să rămână în această stare şi face o restricţie. Până la urmă ea decide că, în mod necesar, trebuie să fie în echivalență cu Lumina, adică face anumite tranzacţii cu ea. În modul acesta creşte gradual mai aproape de Lumină.

Problema pe care Malchut vrea să o rezolve este: Cum se alătură Adam cu lumea într-un mod în care întregul său volum (partea cu galben din imagine) va fi umplut de Lumina superioară?

Acest lucru este implementat de oamenii care în lumea noastră încearcă să fie similari cu Lumina. Ei crează o dorinţă comună care este similară Creatorului şi ajung la starea de completă corectare, numită Gmar Tikkun.

Aceasta cuprinde întreaga istorie umană.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 7/16/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum face Cabala un om liber?

Răspuns: Cabala îi revelează omului întreaga măsură a lipsei lui de libertate și îi explică limitele între care există libertatea lui.

În lumea noastră este posibilă eliberarea de egoismul nostru, de natura noastră, alcătuită din părțile minerală, vegetală, animală și vorbitoare. Numai Metoda Cabalei oferă acest rezultat. Ea ne învață cum să atragem Puterea Superioară care ne ridică deasupra egoismului nostru animalic.

În realitate, noi suntem foarte slabi și incapabili să fugim din egoismul nostru. Omul nu se poate extrage singur din mlaștină. Cu ajutorul Luminii Superioare, pe care o putem atrage asupra noastră, suntem scoși din planul material.

Așa numitul ”AHP de Sus”, coboară asupra noastră în ”Galgalta ve Enaym” a celui de jos și începem să ne ridicăm; trecem de limitele naturii noastre interioare într-un tărâm mai înalt.

Dar, chiar și atunci, nu suntem încă liberi, adică nu putem face tot ceea ce vrem. De aceea, conceptul de libertate absolută nu există. Numai Creatorul are libertate absolută, nu și creatura Sa.

Creatura poate fi în starea de libertate în interiorul naturii sale egoiste primordiale și, în același timp, să caute echivalența de formă cu Creatorul, cu alte cuvinte, să încerce să-și mărească atracția pentru altruism, pentru dăruire și iubire. În această stare, omul se simte complet satisfăcut și împlinit, nu are nicio lipsă și simte libertate nelimitată.

În plus, omul își dezvoltă simțul responsabilității – se simte obligat să dea, să ajute, să îi ”umple” (împlinească) pe ceilalți. Omul simte că această stare de lipsă absolută de libertate este, de fapt, libertatea absolută, obținută de fiecare dată când se ridică peste egoismul său, peste tot felul de senzații imperfecte.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 2/07/2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Deținătorii de proprietăți vor fi sub supervizare publică sau sub auto-tutelă sau prin contabilizare. (Baal HaSulam – „Ultima generație”)”.

Societatea viitorului va avansa constant. Totuși, omul se naște încă egoist. Părinții lui nu îi pot transmite nimic din nivelul spiritual obținut de ei. Și el, născut ca un animal, trebuie să intre treptat într-o nouă arie, într-un nou mediu. El trebuie să treacă prin toate aceste transformări.

Totuși, oamenii vor trece foarte curând în acest nou sistem de interconectare. Azi, chiar și un copil mic mânuiește telefonul mobil sau computerul mai bine decât părinții săi.

Întrebare: Pe de o parte, este mai bine pentru mine să-mi cedez cât mai mult din proprietăți și să mă eliberez cât mai mult de acest fel de griji. Pe de altă parte, vreau să servesc societatea. Așa că, poate, din contră, ar trebui să achiziționez diverse fabrici?

Răspuns: Fă ceea ce îți spune societatea să faci. Nu trebuie numai să asculți cererile societății, ci să te străduiești să fii cât mai util posibil societății. În ce fel? Asta decizi împreună cu conducătorii.

Conducerea nu este anulată. Este o conducere ideologică, numită Sanhedrin, precum și planificare materială, îndrumare și management. Dar, cel mai important, societatea funcționează cu noile principii.

Întrebare: Nici nu pot să mă gândesc că aș putea să desconsider o decizie a Sanhedrinului, nu?

Răspuns: Nu ai interesul să nu fii de acord, fiindcă  fiecare mișcare care îți este sugerată de societate și pe care o faci în beneficiul societății sfârșește prin a fi și în beneficiul tău.

Din Kab Tv „Ultima generație” 31/07/ 2017

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→