In Stiri (Pravda.ru) “Pentru mine, o experienta foarte interesanta este Pokemon Go. Pana recent, a fost o perioada de imersiune in lumea virtuala, dar acum se misca catre o dorinta de a intra in lumea reala. Iar acest Pokemon Go – este despre a dori un dialog real, cu actiuni reale, intalnirile fiind un mod de a atrage atentia, fiind o forma de a spune ca nu am facut ceva doar ca un Avatar, ci ca sunt un om si doresc sa fiu vazut, doresc sa interactionez cu altii, chiar si intr-o maniera atat de ciudata.

“Oamenii, de asemenea, nu au suficiente emotii pozitive si anumite scopuri sau obiective in viata.”

Comentariul meu: O persoana se joaca tot timpul, din moment ce este in cautarea scopului vietii si a realizarii individuale. Nu sunt impotriva jocului Pokemon, deoarece tot ce apare in lumea noastra ne conduce in final spre conexiune.

Intrebare: Poate o persoana sa-si gaseasca sensul vietii print-un joc ?

Raspuns: Evident ! Intreaga Intelepciune Cabala este un joc. Este scris cum Creatorul se joaca cu Leviantul, asadar si noi ne jucam unii cu altii. Un  joc este o activitate in care imi imaginez o stare in care nu ma gasesc inca, precum in teatru. Ne adunam impreuna si incepem sa stimulam starile spirituale care se descopera in mod special in conexiunea dintre noi. Chiar daca nu am atins inca acea conexiune, ne imaginam cum ar putea fi, cum ar arata o societate viitoare in care cu totii sunt conectati si sa incepem sa simtim startul starilor spirituale. In felul acesta atragem o energie unica spre noi, care ne impinge fizic inainte.

Intrebare: Suntem copii ?

Raspuns: Cu siguranta ! Daca realizam ca suntem copii, realizam si ca suntem precum copiii care mai au mult pana sa ajunga adulti. Crestem gradual cand intram in joc, deoarece in viata viitoare un nivel superioar ne asteapta, o viata foarte buna si calda, in care nu doar jucam un joc, ci un adevarat Pokemon.

Asta se datoreaza faptului ca vanarea de Pokemoni este de fapt vanarea pentru a descoperi Creatorul ! Asta este in esenta si ceea in ce ne agreneaza Intelpciunea Cabalei. Prin noi si prin conexiunea dintre noi, ne directionam constant catre o mai mare revelare a Creatorului. Urmarim asta pana atingem o stare in care Creatorul se reveleaza din ce in ce mai mult. Acestea sunt cele 125 de nivele de atingere si de descoperire a unei stari nelimitate de perfectiune ; aceasta nefiind o urmarire a unei imagini fantomatice. Mai degraba, este o stare care ne schimba viata si care ne duce intr-o alta dimensiune.

Intrebare: Ce ne mana in acest joc ?

Raspuns: Cand o persoana se directioneaza spre conexiunea interioara dintre ea si ceilalti, isi schimba toate simturile in felul acesta. Intram intr-o alta realitate mai mult si mai mult. Este posibil sa comparam asta prin alergatul prin parc cautand ceva.

Comentariu: In ciuda a tot ce spune, aceasta este o o noua etapa a umanitatii.

Raspuns: Fara nici un dubiu ! Fenomene variate din lumea noastra mereu ne ofera o anumita avansare. Dar hai sa ne directionam totusi catre adevarata cautare !

.Din emisiunea de pe Kab TV “Stiri cu Michael Laitman” din 21.07.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Fiecare persoană are abilităîile și talentele care i-au fost date din naștere. Cum să le folosim în mod corect în viață ?

Raspuns: O persoană talentată, să presupunem un muzician, un pictor sau un scriitor, poate combina cu siguranță Înțelepciunea Cabalei cu activitățile ei specifice, dar este foarte dificil din moment ce investește atât intelectul, cât și emoțiile în creația lui, care în principiu ar trebui investite în înțelepciunea Cabalei.

Când o persoană este implicată în Înțelepciunea Cabalei, în dezvoltarea spirituală, consumă multă energie pentru a tanji dupa ea, în inima sa, în sufletul său și, de asemenea, în intelectul său. Nu se combină prea bine cu activitățile lumești cum ar fi știința sau arta.

Intrebare: Nu este posibil ca aceste talente să fie date persoanei în mod special ca să le poată aplica în Înțelepciunea Cabalei ?

Raspuns: Oricât de ciudat ar suna, nu există activități corporale care pot fi de folos în Înțelepciunea Cabalei, exceptie facând scrisul și desenatul, iar acestea trebuiesc folosite cu scopul de a disemina Înțelepciunea Cabalei, de a o descrie și de a o aduce mai aproape de oameni.

Intrebare: Cum rămâne cu teatrul, pictura si sculptura ? Mai ales că aduc multă bucurie sufletului. …

Raspuns: Nu știu de ce oamenii cred ca sufletul este “fericit” când cineva vede o sculptura. Înțeleg că oamenii gândesc în felul acesta, dar acela nu este suflet.

Observarea în felul acesta vine din nevoile fizice, care controlează persoana, dar acestea se vor schimba către o observare mai internă.

Omul nu ar trebui în nici un fel să distrugă, minimizeze, să scape sau să îi fie rușine de ceea ce este in el sau să se acuze că încă are anumite nevoi sau apucături.

Se poate bucura de artă, literatură, muzică și orice altceva, dar ca rezultat al studierii Cabalei, când începe să devină mai aproape de revelarea lumii spirituale, aceasta revelare va fi atât de comprehensivă și cuprinzatoare, emoționantă și împlinită, încât nu va mai avea loc în inima sau în mintea sa să fie altceva decât munca simplă necesară.

Rabash, profesorul meu a explicat că cel mai bun lucru pentru un Cabalist este să fie un pantofar. Se referea la orice muncă monotonă care permite persoanei să se gândească la spiritualitate.

Din lectia de Cabala in limba rusa in 10.07.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, “Deutoronomul” 6:10-6:13 : Iar când te va duce Domnul Dumnezeul tău în pământul acela pentru care s-a jurat părinţilor tăi: lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca să ţi-l dea cu cetăţi mari şi frumoase, pe care nu le-ai zidit tu, Cu case pline de toate bunătăţile, pe care nu le-ai umplut tu, cu fântâni săpate în piatră, pe care nu le-ai săpat tu, cu vii şi cu măslini, pe care nu le-ai sădit tu, şi vei mânca şi te vei sătura, Atunci, păzeşte-te, să nu se ademenească inima ta, ca să uiţi pe Domnul Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei. Să te temi de Domnul Dumnezeul tău şi numai Lui să-I slujeşti, de El să te lipeşti şi pe numele Lui să te juri.

Daca argumentam din punctul de vedere al unei persoane ordinare, nu ne-am castigat oare pamantul Israel fiind in sclavie in Egipt 400 de ani si apoi am ratacit prin desert 40 de ani, “L-am primit oare pe gratis pamantul ? Am varsat atat de mult sange pentru el si am suferit atat de mult”.

Dar munca spirituala este complet diferita de ceea ce ni se pare noua. Tot ceea ce este descris in Tora se intampla in interiorul nostru, pana in punctul in care cautam sa ne unim unii cu altii. Prin revelarea unei legaturi mai puternice ajungem  mai aproape de pamantul Israel.

Pamantul Israel este aceasta dorinta comuna pe care o atingem prima data ca o dorinta egoista in Egipt, cand eram conectati doar prin dorinta de a exista de dragul egoismului, de dragul Faronului.

Ne indeplinim constant aceste dorinte, imbogatind Egiptul, pana cand egoismul nostru se umfla atat de mult incant am vazut cum ne ingroapa si ne ucide. Iar apoi, prin cele zece plagi pe care Craetorul ni le-a trimis, am strigat si plans catre El si l-am rugat sa ne scoata din sclavie.

Toata munca noastra a fost sa strigam, sa rugam forta superioara a dragostei si unitatii sa ne scoata din egosimul si ura reciproca care ne separa. Am ajuns la ea si prin calatoria de patruzeci de ani prin desert, cand  nu am lucrat inca cu egoismul pentru a ne uni, doar ne-am ridicat asupra lui.

Prin separarea completa de Egipt si ridicarea deasupra egoismului am intra in tara Israel, in egoismul insasi, pentru a-l putea transforma in calitatea daruirii si iubirii. Iar cand aceasta mare dorinta numita Faraon sau Egipt este tranformata in aceasta calitate a iubirii si daruirii, atunici se numeste tara Israel.

Prin urmare, toate numele locurilor mentionate in Tora nu se refera la repere geografice; ele sunt in noi, in enorma noastra dorinta egoista careia umanitatea ii serveste in zilele noastre.

Iar in prezent realizam ca ne ucide, ca ne investim intreaga viata acestei dorinte egoiste enorme si murim fara a lasa mai nimic in urma. Asadar pentru ce traim ?  Este pentru a ne arunca noi si copiii nostri in groapa uratei creaturi, mereu nemultumite numite – egoism ?

Prin urmare decidem sa ne ridicam deasupra lui, asa cum este spus, “Iar fiii lui Israel s-au plans de munca grea”. Asta este atunci cand primim forta de conectare deasupra egoismului si incepem sa ne smulgem mai mult si mai mult din egoism, in timpul celor patruzeci de ani de munca in desert.

Iar apoi, inca odata deasupra egoismului, creeam o noua generatie puternica care a fost crescuta in desert, incepem sa intram in egoism si sa cucerim acest pamant. Coboram in egoism si incepem sa-l transformam si sa-l corectam. Iar aceasta este intrarea in tara Isarel.

Totusi, in timpul acestei urcari si coborari, legile ne sunt explicate ca fiind revelate in mod egal, dar sunt implementate in materiale complet diferit, iar prin urmare le percepem in moduri diferite.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Secretel Cartii Eterne” din 06.04.2016

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Deasupra Universului

Dacă ne ridicam si ne uităm la  întreaga imagine, exceptand umanitatea, la  natura neanimata, vegetativa și animata, atunci vom vedea o lege specială, uniformă, care ne tratează pe noi toți ca pe un sistem general. Mai mult decât atât, acest sistem este închis, integral și perfect interconectat în toate părțile sale.

Acesta este modul în care natura tratează pe toată lumea și doar noi, oamenii, suntem opusi lui, în esența noastră.

Acest lucru implică următoarele : dacă suntem opuși naturii, atunci o putem studia, înțelege, percepe din afara și putem deveni ca ea. Cu toate acestea, nu în mod natural, cum o face lumea inanimată, a florei și faunei, ci exclusiv și independent, ridicându-ne la comuniune, la nivelul superior al naturii, care se află chiar deasupra Universului nostru si deasupra Big Bang-ului, care l-a declanșat.

Acesta este adevăratul nivel uman, nivelul omului, de la cuvântul „Adam”, ce înseamnă similar (Domeh) cu sistemul general. In acest fel, vom prelua controlul asupra acestuia, vom înțelege și percepe întreaga natură, vom pătrunde profunzimile sale și ne vom include în ea. Aceasta este esența, scopul vieții noastre și libertatea noastră de voință. Numai acest lucru are valoare in viață. Altfel, vom rămâne furnici mizere care execută comenzile corpului nostru.

Și acest lucru înseamnă că trebuie să găsim o metodă care ne va permite să stăm în fața naturii, pentru a studia, dezvălui și de cerceta și, în același timp, prin aceasta, pentru a ne forma în echivalența cu această natură universală și globală, care include în sine întregul Univers, omenirea și cine știe ce altceva.

Aceasta este ceea ce trebuie să atingem. Numai dacă am atinge acest sistem universal, dacă l-am deschide, dacă aflu de ce exist, modul în care am fost creat, cum trăiesc și mă dezvolt și ce formă de natură inteligenta trebuie să ajung, abia atunci imi voi da seama.

Aceasta este libera mea alegere : a obține aceasta sau nu, a intra în interacțiune, în conexiune, cu natura sau cel puțin în familiaritatea și înțelegerea ei sau nu. O persoană se poate autoconstrui în mod liber, prin absorbția întregului sistem, până la cele mai mici detalii în mintea și sentimentele sale. Și apoi el va fi numit un om (Adam).

În această stare el combină două forțe opuse în el însuși. Pe de o parte, în funcție de natura acestei lumi, este egoist, dar pe de altă parte, în funcție de natura lumii globale, este altruist. El are sansa de a dobândi a doua forță. Iar această șansă așteaptă sa fie pusa in aplicare. O persoană este condusa la această oportunitate și apoi totul depinde de el, doreste sau nu ? El descoperă metoda, carti semnificative, mentori și un grup pentru punerea sa în aplicare, cu alte cuvinte, locul în care își pune în aplicare legătura cu natura. În acest fel, o persoană poate merge mai departe și poate să se dezvolte spre stadiul în care natura i se va revela.

Și el este liber pe această cale. La urma urmei, el poate, cu acordul sau, să fie inclus în mod liber în grupul care îl învață cum să se conecteze, să se alăture la sistemul global al naturii.

Din emisiunea de pe KabTV  „O viață nouă” 6/28/16

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce moment devine Cabala o știință ?

Răspuns: Cabala devine o știință atunci când Cabala se angajează în ea. Un Cabalist este cel care obține starea de ”primire de dragul dăruirii”. Omul care posedă asemenea proprietății înțelege acțiunile Creatorului în el și în univers. Devine un cercetător al întregului spațiu care se revelează în fața lui.

De aceea, este numit Cabalist. Aceia care studiază Cabala sunt studenți ai Cabaliștilor de acum, deoarece ei sunt pe drumul realizării lumii spirituale.

Din Congresul din Moscova, lecția 5 din 03.05.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Milioane de oameni din lume mor de foame, în accidente de mașină și diferite dezastre. Dacă întreaga lume este un singur corp, de ce nu simțim asta ? Numai un Cabalist simte asta ?

Răspuns: Nici Cabalistul nu simte asta. El simte dorința generală a întregii lumi, cum se mișcă gradual către sfârșitul creației și cum este împlinită într-un anumit mod, mai bun sau mai rău, mai armonios sau nu. De fapt, totul avansează spre o armonie comună.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 10.04.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă satisfacerea nevoilor mele materiale depinde de munca mea științifică, de ce ar trebui să renunț ? Cum este posibil să-mi furnizez tot ce este imperativ vieții, pentru a fi liber și să pot să mă angajez în spiritualitate ?

Răspuns: Dacă aceasta este munca ta și nu face rău nimănui, poți să te implici în ea atât cât este necesar. În același timp, ar trebui să te implici în înțelepciunea Cabala, iar mai târziu vei înțelege cât de mult este integrat totul împreună, în mod armonios. Îți vă plăcea asta pentru tot restul vieții. Să nu crezi că este imposibil să fi implicat în altceva în afară de înțelepciunea Cabala. Vei descoperi și vei vedea că domeniul tău științific și înțelepciunea Cabala pot fi compatibile. Și se poate ca deodată să descoperi că poți să adaugi una la alta, explicând înțelepciunea Cabala prin știința și știința prin înțelepciunea Cabala.

Întrebare: De ce unei persoane, căreia i s-au dat talente de către Creator, după ce ajunge la înțelepciunea Cabala nu mai trebuie să le folosească ?

Răspuns: Nici un talent nu merită nimic în comparație cu ceea ce revelează înțelepciunea Cabala. Înțeleg trepidația. Am trecut prin aceleași lucruri eu însumi, atunci când se pare că ceva necunoscut, secret, este revelat în fața ta și tu tânjești după el, încerci să-l găsești. Dar gradual, acesta dispare. Angajează-te în știința ta și cu ajutorul înțelepciunii Cabala se poate să adaugi noi fațete la ea și vei face cu adevărat o nouă descoperire științifică, bazată pe ceea ce primești din asta. Este absolut posibil.

Am câțiva studenți care sunt angajați în munca științifică în diferite domenii și cu toți încearcă să folosească înțelepciunea Cabala în activitățile lor profesionale. Câteodată mă întâlnesc cu știința și sunt întotdeauna bucuros să vorbesc cu oameni de știință. De câteva ori pe lună aranjăm în studiu întâlniri cu oameni de știință. Vorbim cu ei despre cum înțelepciunea Cabala poate conecta și se poate completa în mod reciproc cu aceeași știință pe care ei o reprezintă.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 10.04.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, ”Deuteronomul” 7:02 – 7:04: Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi. Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău, Că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mânia Domnului şi curând te va pierde.

Omul nu poate face nicio concesie cu egoismul, nicio conexiune, nicio soluție parțială. Ar trebui să ucidă complet egoismul, să se ridice deasupra lui, să înceteze să-l folosească în forma sa naturală și să-l folosească numai după prima restricție cu un ecran, cu Lumina Reflectată, pentru dăruire și iubire.

Întrebare: Ce înseamnă ”pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău” ?

Răspuns: Să nu lași nimic de origine egoistă care, în cele din urmă, se va manifestă în tine ca o calitate coruptă. Atunci vei  pierde legătura cu Creatorul și nu vei putea să continui să te lupți pentru purificarea corectării tale și înălțarea spirituală.

Să însori un fiu cu o fată al unui popor străin înseamnă că permiți în viior un anumit contact cu egoismul. În această acțiune nu poate fi Creatorul. De aceea, este spus ”vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei”.

Din emisiunea de pe Kab TV ”Secretele Cărții Eterne” din 06.04.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Vârsta – Vechiul conflict

Oamenii sunt în totalitate dependenti de ereditate și mediul înconjurător. Liberul arbitru nu este mai mult decât o iluzie.

Dar, dacă absolut nimic nu depinde de mine, dacă eu sunt doar o parte a mecanismului general, care nu are nici un fel de independență si dacă nu acționez, ci sunt influențat, atunci viața mea nu are nici un sens și nici un motiv. În acest caz, de ce existăm ? Pentru ce toate astea ?

Si aici am ajuns la miezul problemei : este o alegere liberă posibilă în viața omului, o acțiune liberă, care ne va permite să-l numim independent ? Aparent, doar de dragul acestei acțiuni, el s-a născut și trăiește din reîncarnare reîncarnare. Și miliarde de oameni trăiesc în acest fel.

Deci, ce este această acțiune liberă care, deși infima, în jurul ei se învârte întreaga mea existență ? Când voi ajunge să realizez asta ? Tocmai de acolo sensul vieții mele va crește și va deveni liber liber.

În cercetarea acestei întrebări ne descoperim pe noi în sistemul unic. Pe de o parte, toți suntem egoiști și ducem o viață extrem de individualistă. Cu timpul ne vom deconecta mai mult și mai mult și ne vom îndepărta unul de celalalt.

Nimeni nu are nevoie de vecini, nimeni nu vrea comunicare cu cei mai mulți dintre ei. Pe de altă parte, natura ne aduce mai aproape ; trăim pe mica planeta Pământ, într-un sat mic mondial, în conexiune globală, integrala unul cu altul.

Acest contrast, această contradicție crește de la an la an. Astăzi aceasta este vizibila mai ales în Europa, unde încercarea de a crea o piață comună a aratat incapacitatea europenilor de a se uni în reciprocitate corectă.

Deci, cum putem rezolva această problemă ?

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Congenital și dobândit

În general, există două concepte opuse în ceea ce privește liberul arbitru. Primul prevede că o persoană are posibilitatea de a lua decizii libere și, prin urmare, să direcționeze viața lui, dându-i un impact semnificativ.

Al doilea concept, dimpotrivă, atribuie totul sortii sau providenței, privând  persoana de orice voință liberă și declarând predeterminarea evenimentelor. Deci ce este corect ?

Prima mea profesie a fost Biocibernetica, care studiază sistemele corpului uman pe care îl controlează, asigură funcțiile sale vitale și il conduce la o anumită sarcină și scop. Așa că, în conformitate cu Biocibernetica, nu există niciun fel de voință liberă. La urma urmei, un corp este un sistem biologic complex cu două tipuri de parametri :

• proprietăți înnăscute
• calități dobândite din exterior

În acest cadru, o persoană obisnuita nu are nici cea mai mică posibilitate de a acționa potrivit voinței sale. Unele calități le-a moștenit de la părinți, altele au fost primite de la educatori, iar altele de la mediul înconjurător. Dezvoltarea ei este definită printr-o combinație a acestor factori.

De aceea, întrebarea este : Poate o persoană alege alți factori, prin care ea sa fie capabila să se schimbe ? Iar dacă ea alege, ce o ghidează ? Nu este ea ghidată de ceea ce este deja inerent în ea în interior și în exterior, adică genele și mediul ei ? Și chiar dacă ei ii este dat altceva, nu depinde de ea, nu ?

Voința Cerului

O persoană reacționează previzibil la ceea ce se întâmplă și isi continuă drumul. Presupunem că ea este capabila să ia decizii libere, bazate pe circumstanțe aleatorii. Dar, de fapt, nu este cazul și nu există nicio libertate în nimic.

Noi pur și simplu nu avem suficiente cunoștințe despre sistemul unificat numit natura sau Elokim (Dumnezeu). Acesta este împărțit în subsisteme complet interconectate și nu există nimic accidental în el. Dimpotrivă, totul este strict determinat. Astfel, o persoană este o creatură a naturii interioare și inconjuratoare. Ea nu este în măsură să ia decizii libere, care depind de ea.

Asa că, atunci cum s-o tratam ? Este posibil să fie evaluate acțiunile sale ca fiind bune sau rele ? Daca e să spunem adevărul, răspunsul este nu.

Este ca atunci cand nu evaluam defecte ale unor dispozitive făcute de noi. În cazul în care o parte din el este rupt, înțelegem că acest lucru este cauzat, fie de un defect de interior sau de factori externi cu care era în contact. Pur și simplu nu există alte opțiuni.

Și, prin urmare, dacă înțelegem și simțim sistemul corect, vom vedea că nu există nici un motiv pentru a pedepsi o persoană. Nu este o coincidență faptul că nu există nicio pedeapsă în sensul modern în Tora, ci doar corecții. O persoană ar trebui să fie plasata în astfel de sisteme, unde se va schimba prin factori externi și apoi viața ei ar decurge în mod diferit.

Cu toate acestea, suntem confuzi și împrăștiati pe o scară care se extinde de la fatalism și credința în destin, pana la credinta in norocul chior. Unii cred că totul este în mâinile cerului ; alții ca doar câteva evenimente sunt lasate la voia cerului.

De fapt, cerul este o componentă necunoscută cu care încercăm să stabilim un fel de relație, în scopul de a îmbunătăți viața noastră.

Din emisiunea de pe KabTV  „O viață nouă” 6/28/16

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→