Category Archives: Munca in grup

Operație cezariană sau naștere naturală?

Întrebare: Există o diferență între copiii care vin pe lume prin operație cezariană și copiii care se nasc prin naştere naturală?

Răspuns: O operație cezariană este foarte dăunătoare; este de dorit să se facă cât mai puțin posibil și numai atunci când este necesar. Nașterea este un proces serios prin care trece un nou-născut, un proces periculos, care este însoțit de mult stres, ceea ce este foarte necesar. În nașterea naturală nou-născutul primește un fel de imunizare speciala, de care acesta este lipsit dacă se face o operație cezariană.

Există situații în care este necesar să se efectueze o operație cezariană, dar, în general, este cu siguranță de dorit se facă o naștere normala.

Comentariu: Dar acum, multe femei au operaţii cezariene.

Răspuns: Eu nu as recomanda acest lucru. De dragul copilului, este necesar să se nască în mod natural, să treacă prin pregătirea prealabilă, exercitiul ușor etc. Este destul de rău că nu avem moaşe așa cum aveam odată.

Este posibil să se faciliteze nașterea prin masarea canalului de naştere, iar apoi femeile ar da naștere fără probleme. În zilele noastre, ne bazăm mai mult pe medicamente, astfel încât acest lucru este imposibil.

Din Lecţia de Cabala în Limba Rusă 4/24/16

Fii frumoasă!

Întrebare: Ce are înțelepciunea Cabalei  împotriva dorinței naturale a unei femei de a se împodobi pentru bărbat sau pentru a fi frumoasa? Cartea Zohar spune ca o femeie are o dorinţa naturala de a se împodobi.

Răspuns: Conform înțelepciunii Cabala, a se împodobi se referă la intenția de a dărui.

Comentariu: Cartea Zohar spune că „Malchut însăşi se împodobește, astfel încât mirele dorit va sosi …”, adică Creatorul.

Răspuns: Cartea Zohar se referă la pregătirea dorinței noastre, în scopul de a lucra cu intenția pentru a dărui, nu pentru a atrage un bărbat.

Întrebare: Deci, ar trebui o femeie să se împodobească sau nu?

Răspuns: Nu există nici o problemă în a te împodobi si a fi frumoasa.

Din Lectia de Cabala în Limba Rusă 4/24/16

 

Căutarea femeii

Intrebare: Stramosii nostri au scris, “cautati femeia!” De ce au fost identificate femeile “independente” de-a lungul istoriei cu sursa conflictelor, separarii, razboaielor si a problemelor?

Raspuns: Asta a depins de barbati si nu de femei. Femeile, desigur, au propriul lor caracter: acela de a insela si de a poseda un barbat pe care sa il foloseasca.

Aceasta este o dorinta pur egoista a femeilor care, de fapt, exista in noi toti, inclusiv in barbati. Prin urmare, in lumea noastra corectarea este plasata mai mult in partea masculina. In barbat exista femininul (egoismul) si masculinul (abilitatea de a corecta egoul). Iar in femei, aranjarea fortelor dintre linia stanga si cea dreapta, intre dorinta de a primi si cea de a darui, este diferita.

Femeile sunt mai directionate catre natura lor si depind de ea. Barbatii sunt mai mult distrasi de la munca spirituala deoarece in implicarea lor cu femeile, cea mai mare dorinta a barbatului este cea sexuala, mai ales dupa distrugerea templului, asa cum pentru femei, distragerea de la lumea spirituala vine din dependenta lor fata de barbati. Astfel, imaginea perturbarilor este diferita, este mai larga si reciproca.

Intrebare: Ce inseamna ca femeile depind de barbati?

Raspuns: Femeia are nevoie de barbat; il cauta si are nevoie sa fie langa ea, doreste sa fie conectati si este dependenta de el, deoarece la urma urmei femeie doreste sa aiba un camin si o familie.

Intrebare: Asta se intampla cand este singura, dar daca este maritata, ce fel de perturbari poate avea?

Raspuns: Din moment ce o femeie este canalizata doar pe familie, pe copii, este inghitita de acestea, dar in zilele noastre exista si multe alte probleme, aparand tot felul de efecte secundare ca rezultat al apropierii noastre de corectarea finala (Gmar Tikkun). In general, perturbarile din drumul spre spiritualitate sunt diferite si apar diferit la barbati si la femei.

Din lectia de Cabala in limba rusa din 24.04.2016

Raspunsuri la intrebarile voastre, partea 142

Intrebare: Care este insemnatatea lacrimilor conform intelepciunii Cabalei?

Raspuns: Este un semn de neajutorare sau compasiune.

Intrebare: Unitatea si iesirea din mine insumi sunt acelasi lucru?

Raspuns: Da, iesirea din tine insuti este actiunea, iar unitatea este rezultatul actiunii.

Polarizarea inevitabilă în societate

Intrebare: Pe de-o parte, banii au contribuit foarte mult la integrarea omenirii. Pe de alta parte, diferenta dintre bogati si saraci este in crestere. Ce putem face in legatura cu asta?

Raspuns: Diferenta dintre bogati si saraci va continua sa tot creasca si nu avem ce sa facem in legatura cu asta.

Ajungem intr-un punct in care polarizarea in societate va ajunge la varf. Numai atunci oamenii vor incepe sa-si schimbe atitudinea. Asta ar putea implica o teribila varsare de sange sau, daca vrem, intr-un mod rational, prin folosirea metodei unitatii conform intelepciunii Cabalei.

Pana atunci, divizarea in societate si dezintegrarea ei va continua. Vorbesc despre asta de cel putin în ultimul deceniu.

Lectiile pe care le-am oferit si inregistrate de acum 10-15 ani, care pareau total nerealiste in acea vreme, devin tot mai relevante astazi.

Din lectia de Cabala in limba rusa, din 03.04.2016

Întrebări legate de grup

Întrebare: Participarea la sărbătorile evreieşti este o obligaţie pentru grupurile din afara Israelului?

Răspuns: Recomand să ia parte la activităţile grupului pentru a înţelege esenţa fiecărei sărbători, pentru că fiecare sărbătoare este un nivel al creşterii spirituale.

Un echilibru rezonabil

Întrebare: Corectarea spirituală este testată prin sărăcie sau bogăţie?

Răspuns: Nu este niciun test! Omul trebuie să îşi trăiască viaţa într-un mod echilibrat şi să folosească totul pentru el într-un mod rezonabil, aş spune chiar la nivel minimal, pentru ca totul să fie simplu. Restul este investit în dezvoltarea spirituală. În acest fel, omul profită în această lume fără să îşi piardă energia sa sau altceva superflu şi în acelaşi timp câştigă lumea spirituală.

Întrebare: Să presupunem că cineva vrea să se implice în dezvoltarea spirituală, în înţelepciunea Cabala, dar nu are mijloace, este constant angajat în a câştiga bani. Cum ar trebui să se raporteze la o astfel de situaţie?
Răspuns: Nu se poate ca cineva să fie nevoit să muncească tot timpul pentru a face bani, dacă vorbim de nevoile sale normale, minime şi rezonabile. Presupunând că a început să studieze Cabala, va vedea cum deodată va putea să îşi echilibreze studiile cu venitul pe care îl are.

Întrebare: Există oameni care vor să se implice numai în spiritualitate, pentru că lumea fizică pur şi simplu îi dezgustă. Nu au nicio motivaţie să muncească, să câştige bani, să facă sport sau să îndeplinească îndatoririle casnice.

Răspuns: Asta este natural! Eu îi sfătuiesc să nu neglijeze munca. Rabaş a insistat că omul să muncească şi să câştige. Chiar dacă nu are nevoie de bani, ar trebui totuşi să muncească un anumit număr de ore zilnic.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 03.04.2016

Istoria omenirii – o privire în interior, partea 5

După căderea celui de-al doilea Templu, poporul lui Israel a plecat în exil, adică complet deconectat de spiritualitate. Acest lucru s-a întâmplat  treptat, deoarece lumina a estompat nivel după nivel, Yechida, Chaya, Neshama, Ruach și Nefesh.

Prin urmare, în generații de câteva sute de ani după distrugerea Templului, existau cabalisti, care erau în lumina sa. Spiritul Templului era încă în viață în oameni, deoarece Lumina nu i-a părăsit imediat și le-a dat un sentiment de apartenență la spiritualitate.

Cu toate acestea, în cele din urmă acest spirit a dispărut complet și a rămas doar în oamenii rari. Astfel de cabaliști alesi au existat în fiecare generație, până în timpul lui ARI, marele cabalist, care a primit toată metoda Cabalei si a transmis-o ucenicului său Rav Chaim Vital. ARI a fost unic, pentru că sufletul său a venit dintr-un loc special, dintr-un punct general al sufletelor, care este numit Mashiach Ben Yosef.

Mashiach Ben Yosef nu este o persoană, ci un concept. Există mai multe suflete care apartin Mashiach Ben Yosef și, de asemenea, câteva suflete, care sunt numite sau vor fi numite Mashiach Ben David. Trebuie să il percepem ca pe un concept spiritual și să nu-l legam de o anumită persoană în această lume.

Privind la istoria omenirii, este greu pentru mine să văd o formă exterioară în spatele celei interne, care este mult mai aproape și mai clara pentru mine. Este clar ca forțele acționează în interior și consecințele vor urma cu siguranță. Nu pot privi păpușile care se transformă pe scena istorică.

De îndată ce-mi vor distrage atenția, voi devia departe de esența interioară a imaginii și ma voi concentra pe forma exterioară. Apoi as ajunge imediat în dorințele egoiste și calculele oamenilor care nu înțeleg ce se întâmplă cu ei.

Istoria este un concept foarte subiectiv. Dacă ne comparăm cărțile de istorie tipărite în Rusia, SUA, Israel, Germania, vom vedea că fiecare dintre ele descrie aceleași evenimente în moduri foarte diferite, exact opuse unul de altul.

Așa că am prefera să rămânem la forța care învârte toate aceste păpuși și creează istorie în loc să ne concentram asupra consecințelor manifestării sale în lumea noastră și pe modul în care noi le explicăm în egoismul nostru, bazat pe emoțiile și stereotipurile noastre.

De asemenea, geografia nu există pentru că Egiptul, țara lui Israel, deșertul și muntele Sinai din povestea mea sunt concepte spirituale, diferite grade ale scării forțelor spirituale. Ar trebui să trecem la o astfel de viziune a istoriei și geografiei, în scopul de a judeca aceste științe în mod corespunzător, în mod obiectiv și să nu greșim. Acest lucru elimina imediat toate disputele dintre istorici și filosofi.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 8/12/16, Scrierile lui Rabash

 

Istoria omenirii – o privire în interior, partea 4

Exilul babilonian a durat exact 70 de ani. 70 de ani corespunde ciclului complet de dezvoltare spirituală, care este necesar pentru a deveni conștienți de exil. Finalul exilului este întotdeauna revelat ca o condiție: ori acesta va fi locul de înmormântare, ori te vei uni la fel ca pe Muntele Sinai.

Numai la Muntele Sinai a fost la cererea Creatorului sărbătorirea exilului egiptean și scaparea de Faraon și în Babilon mulțumită lui Haman și Mordecai. Mordecai era un profet și știa că fără Haman nu ar fi în stare să facă nimic cu evreii. Haman a jucat rolul de câine de pază care a adunat evreii din toate cele 127 de țări ale regatului babilonian într-o singura mulțime.

Deci, ei au reușit să ajungă la unitate, sa se întoarca în țara lui Israel, și să înceapă construirea celui de-al doilea Templu. Dar această unitate nu a fost la fel de puternica ca în vremea Primului Templu. Nu a fost vina lor; ei pur și simplu nu au putut face mai mult, deoarece au adus egoism suplimentar din exil.

În plus, aceasta trebuia să se întâmple asa, conform programului sistemului superior, deoarece distrugerile primului și al celui de-al doilea Templu corespund celor două etape ale zdrobirii dorințelor în lumea Nekudim. Dezvoltarea materială a lumii noastre este o consecință mecanică directă a proceselor din lumea spirituală.

Prin urmare, al doilea Templu nu a avut mai multe atribute ale primului Templu. Al doilea Templu a fost la nivelul de Mochin de Neshama, mult mai mic decât primul Templu, care a atins nivelul de Mochin de Haya. Aceasta este o diferență uriașă.

Mochin de Haya este revelația Creatorului și Mochin de Neshama este descoperirea relației Creatorului cu creaturile. Este ca și cum o persoană s-ar cunoaste pe sine sau ar primi colete cu cadouri de la el, uneori.

Cu toate acestea, al doilea Templu a fost o realizare foarte mare. De fapt, totul are partea sa pozitiva. Ei au primit o oportunitate de a răspândi cunoștințele lor spirituale și să scrie cărți despre asta, tocmai pentru că nu au atins nivelul de Mochin de Haya. Acest lucru nu a fost cazul în zilele primului Templu.

Au existat mai multi Kabbalisti angajati în realizarea spirituală, în zilele celui de-al doilea Templu. Primul templu a fost ca o academie, care a avut doar câteva zeci de cadre universitare, iar al doilea Templu a fost ca o universitate normală, cu niveluri mai mici, dar cu mii de elevi care studiază în ea.

Acesti mii de cabalisti „obișnuiti” au fost de fapt mai utili pentru noi, deoarece acestia au putut explica totul în Mișna și Talmud și au scris multe comentarii și cărți. Si-au permis să scrie despre asta pentru ca atingerea a coborât din înălțimea celor mai profunde taine spirituale și s-a apropiat de lumea materială.

Din momentul în care a fost construit cel de-al doilea templu, el a început imediat să se prăbușească, deoarece nu a fost scopul final al dezvoltării. Ceasul a continuat să ticaie, numărand secundele pe axa timpului și sa ne conduca la punctul final al căii. La urma urmei, scopul final al creației a fost inclus în planul inițial și totul a fost predeterminat.

Era clar că al doilea Templu este destinat, de asemenea, să se prăbușească. Cu toate acestea, cabaliștii au încercat sa previna această distrugere, așa cum au făcut în zilele primului Templu. S-au luptat împotriva căderii oamenilor de la nivelul spiritual și împotriva tuturor celor care au primit demnitari greci și romani în Israel. În interiorul poporului lui Israel, au existat războaie teribile între evrei.

Cabalistii au chemat oamenii, îndemnându-i să se unească. De ce luptau pentru unitate, dacă știau dinainte că Templul se va prăbuși? Cert este că munca noastră este de a merge prin credință deasupra rațiunii. Nu vreau să știu ce va fi în cele din urmă, în acest scop incrucisez mâinile și să aștept până când Templul cade. Eu trebuie să lucrez și să lupt in fiecare moment pentru a păstra sfințenia și ce va fi, va fi.

Chiar dacă ar trebui să mor, eu trebuie să păstrez sfințenia, atâta timp cât este posibil. Prin urmare, au existat mari războaie pentru a proteja templul. La urma urmei, în cazul în care kabbaliștii se resemnau cu faptul că acesta va fi în mod inevitabil distrus, era o mare crimă, deoarece munca noastră trebuie să fie în credință deasupra rațiunii.

E ca și cum datoria unei persoane bolnave este de a merge la medic, să ia medicamente de la el, sa le bea și apoi sa mulțumeasca Creatorului pentru recuperarea lui. Acest lucru nu este clar pentru o persoană obișnuită.

Și astăzi oamenii nu înțeleg că trebuie să ne construim viața noastră în sfințenie, fără a ne aștepta sa se intample ceva. Lucrarea de față este deasupra rațiunii și în timpul nostru, chiar și în interiorul acesteia.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 8/12/16, Scrierile lui Rabash

 

Sfarsitul jocurilor olimpice

Comentariu: Jocurile Paralimpice, olimpiada pentru cei cu dizabilitati, a inceput chiar dupa Jocurile Olimpice din Brazilia. Pentru prima data in 56 de ani de cand au inceput aceste jocuri s-au vandut doar 12% din bilete (BBC). Jocurile Paralimpice au fost mutate din salile de sport in aer liber astfel ca oamenii sa nu trebuiasca sa plateasca. Multi sportivi cu dizabilitati din tari diferite nu au putu veni la jocuri pentru ca costurile calatoriei nu au fost platite.

Raspuns: Din pacate, Olimpiada s-a rasuflat ca si concept. Sportivii se aduna pentru a se lupta si a se invinge unul pe altul. Acestea nu mai sunt jocuri olimpice; nu este un festival sportiv si nici o celebrare a calitatilor fizice ale omului. Politica, chimia si drogurile au penetrat adanc sportul, deoarece scopul este victoria cu orice pret si placerea jocului si a sportului in sine. In loc sa fie un festival al prieteniei, Olimpiada a devenit un razboi! Acesta este motivul pentru care multi nu mai doresc sa se implice.

Comentariu: Chiar daca luam Jocurile Paralimpice ca si exemplu, atitudinea fata de aceste jocuri a fost mereu de mila si compasiune, iar lumea venea sa vada aceste intreceri.

Raspuns:Astazi nu mai exista compasiune sau mila. Din moment ce drogurile si substantele dopante au intrat in sport, nu mai este o intrecere sportiva ci, mai degraba, o intrecere intre chimisti, iar asta a dus la sfarsitul competitiilor sportive.

Intrebare: Ce fel de sport sustineti?

Raspuns: Sunt total in favoarea sporturilor curate, unde sportivii nu sunt cumparati si nu sunt platiti. Sportul ar trebui sa fie pentru amatori. Nu ar trebui sa fie un eveniment politic.

Dar umanitatea nu se va intoarce catre acest fel de evenimente, pentru ca se inainteaza conform egoismului sau crescut, astfel incat olimpiadele s-au rasuflat in sine. Ego-ul uman nu ne va lasa sa tinem astfel de evenimente precum un festival sau o celebrare. Luptele si competitia dura sau grea nu vor mai impresiona audienta. In final, fiecare ramura a sportului se va termina, chiar si fotbalul, deoarece este imposbil de castigat o competitie sportiva fiind motivat doar de bani.

Comentariu: Predictiile nu sunt prea optimiste.

Raspuns: Acestea au fost predictiile mele chiar de acum 15-20 de ani, fiind chiar mult mai relevante astazi. Unele au inceput chiar sa fie din pacate adevarate.

Din emisiunea de pe Kab TV Stiri cu Michael Laitman 24.08.2016