Comentariu: Trăiam normal, lucram normal, eram pasionat de meseria mea și apoi, dintr-o dată, bam, am devenit gol. Dintr-o dată, nimic nu mai avea rost. Există muncă, există un loc de muncă, există bani, dar nu văd niciun sens în asta.

Răspuns: Este natural. Aceasta este creșterea unui om. Aceasta este dezvoltarea umană treptată.

Egoismul omului nu mai este împlinit. Este același egoism, care este fundamentul nostru. Dar a fost o vreme când era împlinit; se bucura de muncă, onoare, faimă, cunoaștere, bani, oportunitatea de a realiza cumva toate acestea. Iar astăzi, nu. Părerea altora nu contează; urcarea pe o scară nu contează.

Ai putea spune că există un fel de oboseală, poate ca în orice metal sau material, la fel este și aici.

Comentariu: Se numește „burnout/epuizare”. Există chiar și un astfel de termen.

Răspuns: „Burnout”, frumos spus, da.

Egoismul a trecut la următorul mod de funcționare. Nu-i mai este de ajuns să i se dea totul, lucrurile care odinioară îi aduceau satisfacție, împlinire, satisfacerea vanității și așa mai departe. Acum, nu mai este. Ce ar trebui să fac? Nu știu de ce ar trebui să fac ceva. De ce ar trebui să trăiesc sau să muncesc? Nu știu! Pur și simplu nu mă interesează deloc.

Pur și simplu nu există satisfacție, împlinire, saturație. De ce să muncesc? De ce să trăiesc? Nu există niciun motiv. Asta e. Dă-mi o pastilă și asta e. Oamenii vor ajunge în acest punct!

Comentariu: Da, simt că vor ajunge, cu siguranță.

Răspuns: De ce nu? Este o cale de ieșire din suferință. Îmi doresc să uit și să adorm.

Întrebare: Deci iai pastila. Acum, să spunem, am ajuns în acest impas. Chiar simt clar că acest lucru se va întâmpla. Sunt aproape sigur că se va întâmpla. Deci ce ar trebui să facă omul într-o astfel de situație? Continuaţi să spuneţi că va exista un strigăt atât de universal!

Răspuns: Da, dar acel strigăt este conștientizarea adevăratei dorințe de a înțelege sensul vieţii. Cu alte cuvinte, de ce am nevoie de toate acestea?

Într-o asemenea măsură încât nici măcar copiii, care este cel mai important lucru pentru om, și mai ales pentru o femeie, nu-i vor mai aduce bucurie.

Vei avea totul, absolut totul, dar nu vei mai putea să-ți îndeplinești nici măcar mecanic munca sau să faci ceva pentru ei. Nimic! Aceasta este adevărata disperare din pricina golului Kli-ului egoist.

Întrebare: Deci, când va veni eliberarea?

Răspuns: Eliberarea din această stare va veni atunci când va fi un urlet imens către ceruri, iar omenirea va începe să înțeleagă de ce există cu adevărat, și nu înainte.

Abia atunci când va apărea o nevoie reală de a înțelege sensul vieții. Vom trăi să o vedem!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 08/08/2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că omul trebuie să-și depășească propriile opinii și gânduri și să creadă cu credință deplină că aceasta este chemarea Creatorului. Ce depășim în noi înșine pentru a auzi vocea Creatorului în grupul de zece?

Răspuns: Trebuie să încercăm să ieșim din starea noastră limitată în care suntem conectați unii cu alții prin mici legături egoiste și să ne străduim să le înlocuim cu dăruirel reciprocă îndreptată către centrul grupului.

Pe cât posibil, ar trebui să evităm să ne adresăm personal cuiva din grupul de zece, și în schimb, să ne dizolvăm în prieteni și să-i conectăm împreună. La asta trebuie să ajungem.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.08.2025, „Sensibilitatea la chemarea Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În cel mai înalt punct al unei ascensiuni, cum își poate aminti omul în timp util că totul a fost făcut, se face și va fi făcut de către Creator și să nu-și atribuie nimic?

Răspuns: Un astfel de sentiment și o astfel de evaluare se formează treptat în om. Așadar, trebuie doar să continue.

Întrebare: Munca interioară cu Creatorul este menită să aducă pe om la intenţia de a dărui? Sau chiar înainte de munca interioară, ar trebui să simt că intenția mea este îndreptată spre dăruire și apoi voi ajunge la această muncă?

Răspuns: Nu, intențiile de dăruire se formează treptat în interiorul omului. Adică, munca interioară te aduce la o intenție clară de a dărui.

Întrebare: Ar trebui să percep toate cuvintele care vin de la prieteni ca fiind vocea Creatorului?

Răspuns: Nu toate, dar în cea mai mare parte.

Întrebare: Care ar trebui să fie răspunsul unui om la chemarea Creatorului?

Răspuns: Omul ar trebui să încerce să se apropie de Creator și să înțeleagă ce își dorește El de la el.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.08.2025, „Sensibilitate față de chemarea Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există multe povesti despre bărbați care au trăit vieți liniștite și sumbre. Chiar dacă au familii, sunt sumbri și distanți. Nu spun niciodată un cuvânt amabil nimănui, dar pe patul de moarte, se întorc către soțiile lor și în cele din urmă spun: „Te iubesc”. Ce puteți spune despre asta?

Răspuns: Omul, înainte de moarte începe să simtă ceva din lumea adevărului.

Întrebare: Deci este ca și cum ceva i se luminează?

Răspuns: Nu numai că i se luminează viitorul, dar este eliberat de egoismul trecutului. Ce este moartea? În primul rând, este moartea egoismului nostru. iar dacă câștigă ceva după aceea, este o altă întrebare.

Întrebare: Deci este ca o graniță între a te îngriji doar de tine însuți și a păși într-un spațiu complet diferit? Și există un mic adevăr acolo?

Răspuns: Este mic, dar acolo începem să-l înțelegem și se deschide o lume nouă.

Întrebare: Și acest „Te iubesc” este adevărul?

Răspuns: Da, de acolo începe. Cu realizarea că până acum nu ai iubit și nu ai ştiut ce înseamnă să iubești cu adevărat.

Întrebare: Deci, în acel moment simt că am trăit pentru mine, că m-am iubit doar pe mine?

Răspuns: Foarte mult!

Întrebare: Și ce se află în această mărturisire finală, în acest strigăt, în această rugăciune?

Răspuns: Omul realizează că întreaga sa viață egoistă a fost, în esență, greșită. Dar sunt și oameni care spun contrariul: „Bea, fumează, distrează-te, ia tot ce poți din viață.” Vorbesc serios. Am auzit asta: „Nu ține cont de nimic! Îndeplinește-ți dorințele.”

Comentariu: Este o schimbare destul de bruscă, de la romanticul „Te iubesc” la asta…

Răspunsul meu: Nu este un „Te iubesc” romantic. Este ceea ce simte cu adevărat omul. Nu este sentimentul romantic „iubesc – nu iubesc”.

Întrebare: Este într-adevăr adevărul care strălucește?

Răspuns: Da.

Comentariu: Și ceea ce tocmai aţi spus, opusul…

Răspunsul meu: Și asta este adevărul, dar cealaltă fațetă a lui.

Întrebare: Ce se ascunde în spatele cuvintelor „Te iubesc”?

Răspuns: Depinde de cine o spune.

Întrebare: Dar în general, sincer, ce se ascunde în spatele expresiei „Te iubesc”?

Răspuns: „Te iubesc” înseamnă că vreau să simt că nu am un sine propriu și că existența mea are ca scop doar să te împlinească și să se bucure de împlinirea ta.

Din KabTV, „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 04.08.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În fiecare cuvânt pe care îl spuneţi, se simte o Hisaron (dorintţă) în relația cu Creatorul, fără de care este imposibil să continui să trăieşti.

Putem face o Hisaron ca a dvs. o proprietate a grupului nostru de zece, astfel încât să doară cu adevărat, și să nu o ascundem în spatele unor fraze, cuvinte sau formule memorate?

Răspuns: Nu este nimic special în efortul meu de corectare. Prin urmare, dacă doriți, veți putea să vă conectați între voi și cu Creatorul, cu toți prietenii noștri din lume, să ridicați această Hisaron și să o îndreptați către Creator. Asta trebuie să faceți.

Întrebare: Dar totuși, cum putem face ca nevoia interioară de Creator să devină proprietatea grupului de  zece, astfel încât să doară pe toată lumea?

Răspuns: Trebuie să discutați despre asta, iar apoi vă veți conecta între voi. În aspirația voastră comună, în Hisaron a voastră comună, veți putea aduna tot ceea ce lipsește și o veți putea îndrepta către Creator. Iar Creatorul îi va răspunde cu siguranță.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/08/2025, „Mai întâi cereți și întrebați”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ieri a fost o zi foarte puternică a unității. Cu toții am simțit că Hisaron (deficiența) pe care o experimentăm nu era a noastră; provenea de la Creator. Și apoi mi-a fost teamă că nu voi vedea unde ar trebui să-mi concentrez efortul. Cum ar trebui să lucrez cu asta?

Răspuns: Faptul că simțiți că primiți o dorință de la Creator nu este, desigur, un nivel rău. Dar ce faceți cu ea în continuare?

În continuare, trebuie să vă conectați cu întregul grup mondial și să le transmiteți cumva acest lucru din interiorul dorinței voastre, nici măcar prin cuvinte, ci prin acțiuni. Atunci acest mesaj de la Creator va deveni comun tuturor.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala  11/08/2025, „Mai întâi cere și întreabă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă m-am îndreptat către Creator, dar încă nu am primit un răspuns, ar trebui să depun și mai mult efort în aceleași gânduri, emoții și sentimente?

Răspuns: Absolut! Chiar și mai mult efort.

Întrebare: Poate că trebuie să schimb ceva în apelul meu către Creator? Poate că fac ceva greșit.

Răspuns: Nu încerca să repari acțiunile tale din trecut. Ceea ce va fi corect mâine va repara totul. Nu te gândi niciodată că în trecut ar fi trebuit să faci ceva mai mult.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala  11/08/2025, „Mai întâi cere și întreabă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Când marcăm Ziua Memorială (ziua trecerii în neființă) a lui ARI, o comemorăm cu o masă festivă, la care participă mulți studenți din întreaga lume, cei care onorează acest suflet special care ne-a deschis calea către eliberarea spirituală: să ieșim din exilul final și să atingem revelarea Creatorului.

Revelarea Creatorului este revelația în noi a calităților iubirii și dăruirii care ne leagă pe toți. Și în măsura în care ne unim, vom dezvălui în noi înșine Forța superioară, viața spirituală superioară.

Dacă vorbim despre ARI ca despre un om care a trăit și a murit, și nu ca despre un suflet care există veșnic în tărâmul spiritual, atunci el a fost cel care ne-a aruncat capătul unei frânghii aici, în această lume, și ținându-ne de ea putem începe să ne înălțăm către lumea spirituală din starea noastră actuală.

De aceea suntem atât de recunoscători lui ARI și îl onorăm atât de mult. Vrem să fim cât mai aproape de el posibil, deoarece el reprezintă dorința Creatorului pentru noi, și datorită lui, ne înălțăm. Baal HaSulam scrie că nu a adăugat nimic la învățătura lui ARI, ci doar a explicat-o. Fiecare cabalist care a venit după ARI și-a dezvoltat învățătura puțin mai departe; ARI a pus însăși temelia metodei de corectare.

V-ați putea întreba ce se întâmplă cu Avraam, care este numit părintele națiunii, nu el a fost cel care deținea metoda de corectare? Dar pe vremea lui Avraam, noi nu trecusem încă prin zdrobirea sufletelor, prin distrugerea Primului și a celui de-al Doilea Templu și nici nu se încheiase perioada exilului.

ARI a trăit chiar la sfârșitul erei ultimului exil; de la el încolo au început „durerile nașterii” erei răscumpărării, când trebuie să începem să ne înălțăm. Prin urmare, ARI a luat toată Cabala trecutului, Cabala Patriarhilor și a timpului exilului și din ea a creat metoda de corectare a sufletelor. De aceea, acest om ne este deosebit de drag.

Să sperăm că vom merita să devenim adevărați studenți ai lui ARI!

Din Lecția zilnică de Cabala din 15.07.2010, Scrierile lui Baal HaSulam, Scrisoarea 39

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Recesiunea economică afectează nu doar buzunarele oamenilor, ci și bunăstarea lor mentală. Angajații sunt afectați de depresie și stres sever. Absențele din cauza bolilor sunt de asemenea, destul de mari. Stresul este un fenomen normal al organismului, necesar pentru dezvoltarea și protecția acestuia. Cu toate acestea, dacă stresul devine cronic, nu avem timp să ne recuperăm și apare epuizarea. Sistemul imunitar este primul care suferă din pricina stresului.

Răspunsul meu: Însă stresul și depresia vor declanșa nevoia de vindecare adevărată și căutarea unui simțământ bun, confortabil, ca fiind mai importante decât profitul sau puterea. Dorința simplă de liniște sufletească îi va conduce pe oameni să înțeleagă adevăratele valori. Acestea pot fi atinse doar printr-o apropiere universală, prin crearea unui mediu general pozitiv.

Oboseala competiției și lipsa de sens a profiturilor se vor manifesta în toată lumea și vor defini un nou tip de existență de dragul atingerii rădăcinii vieții, ridicându-se la un nou nivel de simțire a naturii, a eternității și armoniei sale. Acesta este modul în care ne conduce natura către scopul nostru, prin suferință.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Judecând după numărul dezastrelor naturale din ultima vreme, observăm că oamenii aduc dezordine în natură. Dar este în general acceptat să tratăm natura ca pe un sistem mineral și să credem că îi provocăm doar daune „mecanice”.

Totuși, dvs. spuneţi că rădăcina se află la un nivel superior, în relațiile incorecte dintre oameni.

Răspunsul meu: Principala problemă este să învățăm să ne vedem în interiorul naturii, nu în afara ei, așa cum credem de obicei. Suntem responsabili pentru natură, pentru casa în care locuim. Am fost puși într-o casă plină de butoane, dar nu știm ce fac fiecare. Apăsăm un buton și ne lovește un uragan; apăsăm pe altul și are loc un tsunami sau un incendiu. Apăsăm pe un al treilea și totul este minunat.

Deci, ce să facem? Omenirea este ca un copil neajutorat care stă într-o casă mică în mijlocul pădurii și nu știe cum să se comporte. Aceasta înseamnă că trebuie să creștem corect pentru a deveni cu adevărat liberi.

Când omul își părăsește casa pentru a merge în pădure sau la munte, crede că „merge în natură”, dar aceasta este o perspectivă falsă. Este ca și cum ar ieși din casa lor în casa animalelor. Dar natura este și casa lor! Trebuie să încetăm să mai privim sistemul integral al naturii ca pe ceva extern nouă.

Trebuie să simțim că suntem în interiorul naturii, că o influențăm și ea ne influențează și că această conexiune reciprocă este în prezent incorectă. Prin urmare, omul este cel care trebuie să se schimbe.

Nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii sunt în armonie instinctivă cu sistemul naturii. O ființă umană trebuie să fie de asemenea, în deplină armonie cu aceasta, în ciuda faptului că are o natură complet opusă.

Dacă vrem să ne ridicăm deasupra nivelului animal, trebuie să dezvoltăm în mod conștient o atitudine corectă față de natură, pentru a simți că ne aflăm într-un sistem integral și pentru a învăța cum să fim conectați integral la nivelurile mineral, vegetal, animal și uman ale naturii.

Suntem obligați să construim sistemul uman pe baza acelorași principii după care funcționează restul naturii. Aceasta înseamnă că trebuie să învățăm de la natură cum să structurăm sistemul uman, deoarece ne-am finalizat dezvoltarea la nivel animal și acum începem să evoluăm mai departe. Și aici, la nivel uman interior, ni se cere acum să ne completăm.

Sarcina unui om este să învețe de la natură cum să fie conectat cu ea. Natura ne arată că toate elementele sale sunt în conexiune reciprocă. Această interconectare este evidentă la toate nivelurile.

Așadar, se pune întrebarea cum se poate integra omul în acest sistem într-un mod care să-i permită să simtă corect mediul înconjurător și să se angajeze în schimburi reciproce, să primească și să dăruiască în echilibru cu natura, așa cum se comportă toate celelalte părți ale naturii? Nivelurile mineral, vegetal și animal mențin instinctiv echilibrul reciproc.

Nouă ni se poate părea că ele se distrug și se ucid reciproc, dar așa apare doar din punctul nostru de vedere egoist. În realitate, ele păstrează instinctiv echilibrul corect pe care legea generală a naturii le obligă să-l păstreze.

Dar această lege nu obligă ființa umană, deoarece trebuie să o respectăm conștient.

Animalele sunt ghidate de instinct, dar oamenii trebuie să depună propriile eforturi pentru a atinge echilibrul cu natura.

Din discuția din 6 septembrie 2017, „Cataclisme climatice”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→