Este scris: “Nu pune un obstacol înaintea unui orb”. Cum se poate ca poporul lui Israel să fie obligat să devină un regat de preoți și o națiune sfântă?

La Muntele Sinai, oamenii sunt obligați să fie ca un singur om cu o singură inimă; altfel, “acesta va deveni locul vostru de înmormântare”. Condiția de la Muntele Sinai este o stare, nu este condiția noastră. Înseamnă că am ieșit acum din Egipt, din dorința de a primi. Această evadare a fost realizată prin primele trei Sfirot ale Hochma (GAR de Hochma), prin forța superioară, trezindu-se de sus.

Acum că avem o idee despre ce este, trebuie să presupunem următoarea stare în care trebuie să intrăm, numită: “regatul preoților” și “națiunea sfântă”.

Ieșirea din dorința de a primi și intrarea în lumea spirituală trebuie să aibă loc în vasele de dăruire, fără nicio grijă pentru sine, de dragul adeziunii la Creator. O stare fără preocupare pentru sine este atinsă printr-un mijloc numit “iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, cu ajutorul unui grup. Și fuziunea cu Creatorul se realizează prin lucrul cu El.

Odată ce omul dobândește vasele de dăruire, interacționează cu Creatorul. Dar intenția, de la început, trebuie să fie contopirea cu Creatorul.

Din prima parte a Lecţia ziolnică de Cabala 13/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că intenţia poate fi fie de dragul dăruirii, fie de dragul primirii. Există într-adevăr doar două stări sau există gradații?

Răspuns: Exact asta studiem: cum să trecem de la intenția de a primi la intenția de a dărui. Există multe acțiuni între ele.

Întrebare: Dar întrebarea este, există mai multe intenții între ele?

Răspuns: Aceasta este exact trecerea prin stările de Ibur, Yenika, Mohin etc. Vorbim despre intenție, nu despre acțiune.

Chiar și atunci când vorbim despre un Parţuf care este umplut, cu ce este umplut? Cu ceea ce este umplută intenția sa, intenția se manifestă. Aceasta nu este o acțiune fizică.

La fel și cu Zivug de Hakaa: intenția de dragul dăruirii este umplută. Ce fel de umplere este aceasta? Modul în care intenția ta s-a concretizat: în ce măsură ai construit o anumită parte comună cu Creatorul. El pentru tine și tu pentru El: ai construit locul în care sunteți împreună. Aceasta se numește partea interioară (Toch) a Parţufului.

Atitudinea ta față de El este capul tău (Roş); locul în care nu poți face asta este partea inferioară (Sof) a Parţufului; locul în care te afli cu El este Toch al tău. Adică, este manifestarea unei intenții, un fel de concluzie a intențiilor tale: acum, în interiorul Parţufului, vezi și știi că aceasta a fost intenția ta.

Deci, acestea sunt toate intenții. Ce acțiuni pot exista? Fie că ești în această lume, fie că ai murit deja, te-ai eliberat de corpul animal și de tot ce este aici, nimic nu se termină, pentru că rămâi în intenții!

În ele există viața, iar orice altceva, întreaga lume, este o stare premergătoare dobândirii intenției. Când treci la intenție și începi să-ți creezi propriul Parţuf spiritual, nu vei mai avea nevoie de această viață.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 12/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Instrumentele care întăresc omul pe calea spirituală, numite ajutorul oferit de Tora, sunt: ​​buna dispoziție, inspirația, spiritul înalt, rutina zilnică, sprijinul prietenilor, diverse responsabilități.

Organizez toate acestea în jurul meu, astfel încât să-mi doresc constant să avansez pe calea spirituală. Și dacă dintr-o dată nu-mi doresc acest lucru, atunci cel puțin mă simt obligat, rușinat să nu fac ceva, și sunt presat de grup.

Creez tot felul de sisteme de sprijin de acest gen în jurul meu, astfel încât acestea să mă susțină, să nu mă lase să scap și să mă oblige, astfel încât în ​​fiecare minut încerc să obțin beneficii și să depun efort. Și nu se întâmplă niciodată să încerc să depun efort și să nu primesc niciun răspuns. Doar că uneori răspunsul vine la niveluri atât de interioare încât nu-l simt încă, până când nu este revelat.

Dar trebuie să depunem efort în mod constant și susţinut, așa cum se spune: “Bănuţ cu bănuţ se acumulează într-o mare avere”; nu ar trebui să ignorăm acest lucru. Progresăm nu în salturi, ci prin cele mai mici și mai detaliate acțiuni.

Din Congresul de Cabala de la Toronto din 18.09.2011, “Noi suntem pentru lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ar trebui să luăm ideea conținută în ceea ce studiem și să o transmitem tuturor?

Răspuns: Nu puteți transmite această idee oamenilor, deoarece acestea sunt lucruri complet abstracte. Oamenii o pot percepe ca pe ceva chiar oarecum rațional, deoarece ei înșiși se află într-o stare irațională.

Ce are el în mâini care i-ar permite să spună că se bazează pe ceva în viață?

Omenirea încă nu a descoperit cât de suspendată în aer este; îi lipsește sprijinul. Nu are nimic; întreaga sa bază, încrederea sa iluzorie în ce să facă și cum să o facă – toate acestea sunt în material, și chiar și asta va aluneca în curând din mâinile oamenilor, se va scurge literalmente printre degete. Vor fi ca un copil pierdut care stă și plânge, căruia îi este frică să facă un pas, care nu știe unde este mama lui și ce să facă.

Trebuie să abordăm acest lucru într-un mod “rațional” – rațional pentru ei, de aceea este între ghilimele – și de fiecare dată, în fiecare etapă, trebuie să le oferim o explicație logică a ceea ce le recomandăm să facă, să îndeplinească, să avanseze.

Dacă astăzi mă duc la oameni și le spun: “Nu înțelegeți cât de mult afectează gândurile voastre lumea. Și nu este nevoie să schimbăm nimic în afară de atitudinea noastră, intenţia noastră și gândurile noastre despre lume, despre univers și despre Forța superioară” – toată lumea va crede că sunt, ca să spun blând, detașat de realitate.

“Bine, mi-am schimbat atitudinea. Și ce s-a întâmplat, unde este? Ce putem face? Avem de-a face cu probleme de viață și de moarte; oamenii trebuie să mănânce ceva, să se sature cu ceva, iar tu vorbești despre niște gânduri, o atitudine față de realitate care o schimbă? Și cu asta ai venit pe lume?! Ce ne spui aici! Ce ai venit să ne sfătuiești?”

Dar s-ar putea să ai dreptate. Chiar și oamenii de știință descoperă deja că omul poate influența cu gândul. Și în plus, există oameni rafinați, elevați, care spun și ei că trebuie să ne tratăm unii pe alții diferit, iar atunci vom schimba lumea și ea va deveni mai frumoasă. Adică, dacă ne tratăm unii pe alții mai bine, lumea noastră, percepția noastră generală se va schimba. Este adevărat. Dar unde este dovada că, dacă ne schimbăm atitudinea față de lume doar pentru că aceasta este legea generală a universului, vom câștiga ceva din ea?

Asta înseamnă că îl aduci aici pe Creator. Le spui asta nu dintr-un punct de vedere social, precum socialiștii bine intenționați care spun: “Să creăm o societate minunată, să avem grijă unii de alții…” și toată lumea înțelege că ar fi minunat dacă am putea realiza acest lucru.

Dar le spui: “Nu, nu de aceea ar trebui să fim buni. Ar trebui să fim buni pentru că prin aceasta, devenim ca Forța superioară, care apoi va schimba totul și ne va afecta într-un mod complet diferit, uimitor, din care toate fundamentele se vor schimba! Nu numai că relațiile dintre noi se vor schimba, chiar și natura se va schimba – totul se va schimba!” În acest caz, aplici un parametru pe care ei nici nu-l înțeleg, nici nu-l simt. Îl introduci în imagine pe Creator!

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Iată ce spun înțelepții noștri pentru clarificarea încheierii care spune: “Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel”. Ei au făcut precizarea: “Acestea sunt cuvintele”, nici mai mult, nici mai puțin. Asta este uluitor: Cum poți să spui că Moise ar adăuga sau ar scoate din cuvintele Creatorului, până într-atât, încât Creatorul a trebuit să îl avertizeze despre asta? (Baal HaSulam “Arvut [Garanţie reciprocă]”).

Întrebare: Care este semnificația avertismentului dat lui Moise: “Nu mai puțin, nu mai mult…”?

Răspuns: “Nu mai puțin, nu mai mult” înseamnă că corectarea trebuie să continue până când toate vasele sunt corectate.

Cu alte cuvinte, Galgalta veEynaim (GE) nu au dreptul să existe dacă nu este de dragul corectării comune.

Adică, GE sunt obligate să se trezească, să se corecteze pe ele însele și să-i corecteze pe ceilalți; acesta este motivul înălțării lor înaintea celorlalți. Nu li se permite să fie sub AHP, deoarece rolul lor este de a corecta AHP datorită propriei purități și gradului de Aviut (asprime/grosime).

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/05/2025, Scrieri ale lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sunt “poruncile dintre un om și Creator”?

Răspuns: În munca spirituală, există doar două acțiuni pe care trebuie să le îndepliniți:”corectarea vaselor (a Kelim) și împlinirea lor.

Corectarea Kelim se realizează prin iubirea față de semeni, deoarece această iubire reprezintă unificarea tuturor părților lui Adam HaRişon. Deci, ce are Creatorul de-a face cu asta?

Ideea este că ai nevoie de Creator, de Forța superioară, astfel încât El să-ți dea forța de a “lipi” sufletele împreună, de a le uni într-un singur Kli. Îl folosești pentru a forma în mod corespunzător și uniform relațiile dintre prieteni, și prin urmare, pentru a împlini regula “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, care trebuie să cuprindă întreaga lume. Tocmai de aceea ai nevoie de Forța superioară – Creatorul.

Dacă corectarea este cea mai importantă pentru tine, atunci te raportezi la Creator ca la un asistent. De la începutul căii spirituale până la sfârșitul ei, ai nevoie atât de prieteni, cât și de Creator. Nu te poți conecta doar cu Creatorul fără prietenii tăi, fără grup. Și mai departe, nu poți exista doar cu grupul, fără o conexiune cu Creatorul.

Totuși, important este ceea ce faci de fapt și unde se desfășoară munca ta. În prima etapă, printre prietenii tăi se află singura opțiune pentru corectarea Kelim. Apoi, odată ce aţi atins un Kli unificat și aţi ajuns la starea de “un singur om cu o singură inimă”, nu ar trebui să te mai gândești la asta. Apoi începe a doua etapă: o conexiune puternică cu Forța superioară (Zivug de Haka’a), care umple Kli-ul.

Întrebare: Atunci ce este Avodat Haşem (lucrarea Creatorului)?

Răspuns: Ambele acțiuni sunt numite lucrarea Creatorului, deoarece în ambele intenționezi inițial să devii similar cu El. Poate te întrebi altceva. Dacă aceasta este lucrarea unui om, de ce o numim lucrarea Creatorului? Este pentru că, în cele din urmă dezvălui că El este cel care face totul cu forța Sa. Cu toate acestea, dorința, provocarea, ridicarea de MAN (rugăciunea) – acestea vin de la tine.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este singura modalitate de a demonstra legea generală a universului (fără a o simți încă) să vedem că fără ea, mă simt rău?

Răspuns: Desigur. Nu este nevoie de nimic mai mult! Umanitatea nu este deloc obligată să se angajeze brusc în căutări spirituale. Toate acestea sunt lucruri foarte practice, din viața reală. Puteți vedea singuri, nimeni nu vine în alt mod.

Întrebarea este, de câtă suferință ne putem scuti venind la ea mai devreme? Există vreo îndoială că, prin lovituri, poți face o persoană să facă orice? Nu există nicio problemă! Poate că noi suntem incapabili de asta, dar de sus este absolut posibil.

De aceea, există o singură mică oportunitate, întrebând: “Care este sensul vieții mele?”, și de a găsi imediat răspunsul prin intermediul grupului. Dacă nu găsim răspunsul, apare o întrebare și mai mare, mai dureroasă, și apoi alta, și încă una.

Acum întrebarea este diferită. Cum sunt obligați cei care știu deja răspunsul să-i ajute pe cei care încă nu știu, dar suferă? Aici intervine obligația reciprocă. Dacă știi toate acestea, ești obligat să răspândești aceste cunoștințe și să te asiguri că alții înțeleg mai repede că există un sistem în spatele “loviturilor”, că acestea au o sursă și un scop, că toate conduc omul la o astfel de stare în care se va ridica deasupra vieții sale, va trece de la acțiune la intenţie și va intra într-o dimensiune diferită a existenței.

Și când va intra cu adevărat în acea dimensiune în care locuiesc sufletele, aceasta va fi o existență complet diferită. Se va identifica cu acel câmp numit Creator, Forța superioară sau Legea generală, și acolo nu există viață și moarte, există valori complet diferite și totul este diferit.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de cabala 12/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ar trebui ca intenția corectă să fie atașată înainte de fiecare acțiune sau este suficient să o stabilim o dată în avans?

Răspuns: Intenţia corectă trebuie atașată înainte de fiecare acțiune și reînnoită în fiecare secundă, deoarece aceasta dispare constant. Diferența dintre momente constă în schimbarea intenției! Concentrează-te doar asupra ei și vei descoperi că intenția schimbă acțiunea.

De fiecare dată trebuie “reînviată” din nou sau trebuie să rămâi conectat continuu la acea intenție și să-i acorzi atenție doar ei. Atunci vei descoperi că prin intenție și nu prin acțiuni schimbi realitatea. Vei dezvălui că te afli într-o lume a intențiilor.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă cineva mă deranjează, trebuie să accept acest lucru ca “ajutor împotriva mea”, ceea ce îmi arată unde nu am aderat încă la Creator.

Prin această perturbare mă apropii de Creator, și prin urmare, îi doresc acestui om tot binele și îl binecuvântez atât pentru rău, cât și pentru bine. La urma urmei, datorită acestor perturbări am de fiecare dată oportunitatea de a mă înălța spre Creator. Fără ele, nu aș putea avansa.

Prin urmare, pe de o parte în viața materială trebuie să mă apăr și să lupt împotriva unor astfel de tulburări. Dar în esență, în munca mea interioară, le accept pe deplin și mulțumesc atât pentru rău, cât și pentru bine.

Tocmai astfel de tulburări ne aduc corectare, chiar dacă ne costă mult efort, bani și timp. Principalul lucru este să ne raportăm corect la ele, adică să purtăm război împotriva lor pentru ca deasupra lor, să cerem adeziun la Creator.

Înțeleg că Creatorul mi-a trimis aceste tulburări și vreau să ader la El împreună cu ele. La urma urmei, devotamentul meu față de Creator este testat de puterea cu care ader la El.

Să presupunem că există o încărcătură de cinci kg pe care vreau să o atașez de tavan. Pentru aceasta, am nevoie de un lipici care să poată susține cel puțin cinci kg și încă ceva mai mult pentru siguranță. Prin urmare, evaluez rezistența lipiciului în funcție de greutatea încărcăturii. Dacă atașez încărcătura și aceasta cade, înseamnă că lipiciul este mai slab decât greutatea încărcăturii. Adică, devotamentul meu față de Creator este mai mic decât perturbarea pe care a trimis-o.

Dar dacă Îl rog pe Creator să mă ajute să ader la El cu o forță mai mare decât perturbarea și mă lipesc de tavan odată cu toată această problemă, înseamnă că dobândesc credință mai presus de rațiune, forța de adeziune, care este mai puternică decât perturbarea resimțită în cadrul rațiunii.

Lipiciul pe care îl primesc de la Creator este lumina care vine la mine la cererea mea, puterea dăruirii, Bina, cu care ader la Creator în dăruirea către El. Vreau să mă apropii de El peste această tulburare cu care El mă îndepărtează de Sine, astfel încât toate fărădelegile să fie acoperite de iubirea pentru Creator.

Nu există om drept care să nu fi păcătuit. Cădem întotdeauna concentrându-ne asupra tulburării în sine, asupra persoanei care ne cauzează probleme sau asupra situației. Nu suntem niciodată pregătiți pentru tulburare, deoarece de fiecare dată când este nouă, se dezvăluie un nou Reşimo din spargere. Și suntem forțați să cădem și să cedăm înșelăciunii, ca și cum problema nu ar veni de la Creator.

Dar chiar în clipa următoare, este necesar să ne întoarcem la percepția corectă. Aceasta se numește “ciupitura diavolului”; o ușoară ciupitură este suficientă pentru a aduce pe cineva în fire.

La început, strig “Au!” din cauza sentimentului tulburării, iar al doilea “Au!” vine din realizarea că aceasta nu este o tulburare, ci Creatorul, care mă atrage spre Sine. Toate acestea se întâmplă într-o singură respirație. Singurul răspuns la fiecare tulburare este să aderi și mai puternic la Creator.

Din lecția zilnică de Cabala din 24.08.2019, “Nu este nimeni în afară de El”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum se analizează omul și îşi verifică structura interioară? Aceasta devine tot mai clar cu timpul. Un nou-născut care nu are nevoie de picioare, oare nu le are? Le are! Dar de ce le are dacă încă nu are nevoie de ele? Să le lăsăm să crească peste un an! Dar nu este aşa…

Evident că nu simțim acest lucru, dar chiar și părțile pe care nu le simțim decât mai târziu, ele sunt deja în curs de dezvoltare. Toate sunt parte din dezvoltarea noastră interioară.

Întrebare: Toate acțiunile noastre, cum ar fi garanţia reciprocă, sunt un mijloc de a ne contopi cu Creatorul. Contopirea este răsplata pe care vreau să o primesc. Trebuie să verific mai atent această răsplată dorită: ce anume îmi va oferi? Sau este mai bine să las această clarificare pentru mai târziu; când va fi nevoie, totul se va revela?

Răspuns: “Acțiunea finală este în gândul preliminar”. Nu putem începe nicio acțiune decât dacă prioritizăm scopul final. Trebuie să fie la început; altfel, acțiunea în sine, sau intenţia, sau gândul, vor fi pur și simplu animalice.

Un astfel de om este numit “dezechilibrat în conștiința sa”. Dacă omul nu știe de ce acționează, dacă nu are un scop clar, este numit confuz, copil sau nebun.

Întrebare: Atunci vreau să înțeleg pentru ce fel de adeziune ar trebui să depun eforturi să o obțin?

Răspuns: Imaginati-vă scopul final în măsura în care l-ați clarificat, indiferent în ce măsură. Principalul lucru este să-l “prinzi cumva de coadă” și să spui: “Iată-l! Lucrez pentru a-l atinge. Acum trebuie să fac asta și asta pentru a-l realiza în cele din urmă”.

Din prima parte a Lecţia zilnică de Cabala 13/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→