Întrebare: Ce sunt banii? Ce înseamnă să te străduieşti către un scop? Cum îşi poate schimba omul obiceiurile? Ce spune Cabala despre asta?

Răspuns: Este foarte simplu. Banii (Kesef) sunt o acoperire. “Kesef” vine de la cuvântul “Kisuf”, care înseamnă acoperire, adică acoperire peste dorințele mele.

Banii nu sunt doar hârtie sau ceva stocat într-o bancă. Daca imi pot acoperi dorintele si aspiratiile pentru ceea ce imi doresc cu un ecran, se consideră că îmi plătesc dorinţele. Prin această acoperire, mă pot ridica deasupra lor, de la dorința de a primi la dorința de a dărui, și prin aceasta să obțin orice împlinire conform puterii dorinței mele.

Întrebare: Cu bani îmi pot satisface dorințele. Dar ce înseamnă să acoperi dorințele cu un ecran?

Răspuns: A acoperi înseamnă că o dorință este cu adevărat împlinită doar prin acoperirea ei, care este transformarea intenției din spatele dorinței, de la sine înspre ceilalți.

Dacă vrem să câștigăm corect, să câștigăm cu adevărat viața, atunci trebuie să înțelegem ce sunt banii, ce înseamnă acoperirea și ce este transformarea intenției. Este vorba despre un ecran care acoperă dorințele egoiste și le transformă în unele altruiste, iar în această lumină altruistă începem să primim împliniri superioare. Aceasta este adevărata bogăție.

Întrebare: Gândurile unei persoane îi modelează viața?

Răspuns: În general, da.

Întrebare: Ce sunt gândurile și cum se poate schimba cursul gândurilor pentru a modela și îmbunătăți viața?

Răspuns: Gândurile unui om le modelează viața, adică atitudinea față de cine sunt ei, ce sunt, ceea ce îl înconjoară și scopul lor. Toate acestea se numesc gândurile lor.

Omul trebuie să răspundă la întrebări precum: „De ce exist? Ce se întâmplă cu mine? Cum se va sfârși viața mea?” Inițial, aceste întrebări pot apărea într-o formă pur egoistă, dar oamenii trebuie să înceapă să le răspundă. Ei trebuie să înțeleagă că, dacă se concentrează doar pe satisfacerea egoismului lor, vor ajunge în bucăți și în cele din urmă vor sfârşi la fel. Și atunci ce? Până vor muri. Pentru că corpul nostru fiziologic, animalic, ne definește viața.

Dacă vreau să mă ridic la nivelul următor, să nu exist în corpul animalic, ci în cel spiritual, trebuie să mă ridic și să încep să exist conform unor valori complet diferite, să nu-mi umplu corpul fizic și să văd asta ca scop al vieții, ci să mă umplu de calități de dăruire și iubire, calități care seamănă cu Creatorul. Acesta este un sistem de valori complet diferit.

Aici, omul se confruntă cu o provocare semnificativă. Se simte ca și cum se află într-un domeniu vast, menit să exploreze întrebând de ce, în ce scop și cum să se desprindă de valorile trecute, de bogăție, bani, noțiuni de fericire și succes egoist. Ei trebuie să înceapă să se repoziționeze cu totul diferit în ceea ce privește existența lor.

Întrebare: “Suntem sclavii obiceiurilor noastre. Schimbă-ți obiceiurile și viața ta se va schimba.” Dar în ce ar trebui să le schimbăm?

Răspuns: Ele trebuie înlocuite cu un fel de acțiuni și relații spirituale. În primul rând, trebuie să le studiez, să înțeleg de unde vin, cum se formează și cum pot face aceste schimbări.

Întrebare: Care sunt obiceiurile cu adevărat bune pentru om?

Răspuns: Nu există obiceiuri bune. Un obicei, prin natura lui, nu poate fi bun. Obiceiurile sunt întotdeauna proaste.

Ceea ce poate fi bine este atunci când trecem de la o acțiune pozitivă la o acțiune pozitivă și mai mare. Dar acesta nu este un obicei; este împotriva obiceiurilor noastre. Acest lucru necesită mult efort și muncă asupra sa.

Întrebare: Dar pentru aceasta, trebuie să avem un obiectiv îndepărtat pentru a ne depăși constant obiceiurile, nu?

Răspuns: Da. Pe lângă faptul că aveți un obiectiv îndepărtat, aveți nevoie și de un grup mic în care să puteți implementa acest lucru.

Comentariu: “Principalele obstacole în viață sunt îndoiala de sine și frica. Îndoielile noastre ne paralizează.”

Răspunsul meu:  Îndoielile și temerile noastre ne conduc înainte, iar acestea sunt calități foarte bune ale naturii noastre.

Fără îndoieli și temeri, nu ne-am mişca nicăieri. Am săpa în situația noastră actuală încercând să minimizăm sentimentul de rău și abia să experimentăm vreun bine, doar pentru a evita declanșarea de îndoieli și temeri.

Lăsaţi îndoielile și temerile să apară! Lăsaţi-le să ne împingă și să ne preseze înainte!

Dacă mă aflu în mediul potrivit, toate îndoielile și temerile mele vor fi direcționate corect în interacțiunile mele cu acel mediu și împreună vom merge mai departe. Nimic în natură nu este creat în zadar! În niciun caz nu trebuie să diminuăm, să suprimăm sau să ștergem nimic!

Comentariu: “Obiectivele ar trebui să fie clare, simple și notate.”

Răspunsul meu: Omul care se dezvoltă cu adevărat nu are claritate. Sunt în permanență în frământări și angajați în clarificări. De îndată ce rezolvă ceva, imediat apar noi tulburări.

O ființă umană adevărată se află în permanență într-o stare de frământare și clarificare, frământare și clarificare. În ele apar dorințe, îndoieli și gânduri din ce în ce mai mari. Ei se întreabă continuu: “Cum pot găsi cu adevărat scopul vieții? Pentru ce merită să trăiești?”

Comentariu: Într-una dintre discuțiile dvs., aţi desenat un sistem de coordonate în care omul se mișcă de-a lungul unei linii sinusoide, progresând spre obiectiv prin rupturi tot mai mari. Am împărtășit acest exemplu unei prietene, iar ea a spus: “Deci trebuie să atingem starea cea mai joasă ca să ne ridicăm din nou?”

Răspunsul meu: Da, desigur! Chiar și cei mai mari cabaliști, înainte de a ajunge la corectarea completă, se găsesc în punctul cel mai de jos! Absolut!

Întrebare: Ce ridică omul din această stare joasă?

Răspuns: Mediul și lumina superioară pe care omul o primește prin ea.

Comentariu: Și iată unul dintre cele mai recente citate: “Găsiți curajul să mergeți împotriva curentului și vă veţi îmbogăți.”

Răspunsul meu: Aceasta înseamnă a merge împotriva egoismului. Este posibil. Dar reține, că ești slab, că nu poți face asta singur! Nu este nevoie să lupți cu încăpățânare și să mergi împotriva tuturor dacă ești pe cont propriu.

Trebuie să construiți un sistem care să vă ajute să atingeți scopul. Ar trebui să fie un sistem în cadrul unui grup de oameni cu gânduri asemănătoare care au un scop clar. Numai împreună, întărindu-și constant conexiunea, ei pot atinge scopul.

Comentariu: În concluzie: “Sărac, ghinionist, nefericit și nesănătos este omul care folosește adesea cuvântul „mâine”.”

Răspunsul meu: Da, desigur. Nu avem dreptul să amânăm nimic pe mâine.

Dar aceasta nu este singura problemă. Slăbiciunea nu înseamnă doar amânare. Slăbiciunea este în a închide ochii și a refuza să te conectezi cu ceilalți.

Să amâni până mâine sau nu? Problema constă în aceasta: toate acțiunile umane depind de interacțiunea omului cu ceilalți. Dacă un om se află în mediul potrivit, nu va amâna nimic până mâine. Nici nu va întârzia astăzi, va acționa imediat. Mediul îl va obliga să se miște.

Cel mai important lucru este să stabiliți conexiunea corectă cu mediul potrivit. Trebuie să existe un grup. Abia atunci vor progresa. Grupul determină totul. Găsiți grupul potrivit și veți găsi fericirea.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 3/6/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când primesc rău și agresivitate de la un prieten, eu pur și simplu tac și justific că vine de la Creator, că nu există altcineva în afară de El? Pot cumva să-mi ajut prietenul să se ridice în acest moment, ca să nu rămână într-o stare de agresivitate?

Răspuns: Aceasta este o întrebare dificilă. Da si nu.

Cel puțin, nu-i răspunde agresiv. Și, de asemenea, nu în acest moment, ci poate mai târziu, arătați bunătate.

Neutralitatea este obligatorie aici. A acționa cu bunătate ca răspuns la agresiune depinde de starea în care se află adversarul tău în acest moment. Adică, cum îl va afecta? Va considera răspunsul corect sau nu?

Poate dimpotrivă, va scoate din el și mai multă agresivitate. El strigă la tine, dar tu zâmbești sau vrei să-l îmbrățişezi, atunci s-ar putea să te lovească!

Prin urmare, trebuie să fii foarte atent ca prietenul tău să te perceapă corect. Trebuie să-l înțelegi. Trebuie să intri în starea lui.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova „Munca în ascundere”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să mă rog mereu pentru grupul de zece, pentru că el este sufletul meu. Din punct de vedere spiritual, nu sunt nimic prin mine însumi; lumina superioară nu poate decât să mă cuprindă.

Când strălucește asupra mea, simt fie atracție față de ea, fie suferință pozitivă sau negativă, dar nu pot face nimic în privința asta. Acțiunea mea conștientă poate veni doar din mișcare împreună cu cei asemenea mie. Sunt obligat să creez o structură asemănătoare cu lumina. O structură asemănătoare cu lumina sunt zece egoiști uniți printr-un singur scop. Așa procedăm.

Trebuie remarcat faptul că femeile au o modalitate de a avansa astfel: dacă grupul de femei se unește cât mai mult între ele, și în același timp ajută grupul de bărbați să avanseze, aceasta constituie munca lor spirituală și progresul lor.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: La Convenţie, o masă critică se va aduna, iar prin interacțiunea fizică cu aceasta, vom avea o oportunitate minunată de a „scoate mănușile” pe de o parte.

Pe de altă parte, această masă ne va ajuta să ne anulăm pe noi înșine.

Cum putem evita extremele în această stare, să acordăm prioritate uneia față de alta și să menținem echilibrul?

Răspuns: Cred că totul începe cu a te cufunda în mediul înconjurător. Trebuie să ajungeţi într-o stare în care să vă dizolvați în cei din jurul vostru.

Apoi, în măsura în care puteți să treziţi propriile sentimente, desprinzându-vă ușor de grupul înconjurător, veți fi capabili să vă poziționați într-un mod în care nu doar vă dizolvați în ei, ci și să doriți să îi inspirați, și astfel să îi veți trage înainte.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Omul trebuie să ia asupra sa povara împărăției cerurilor peste calitatea cea mai de jos și să spună despre aceasta că pentru el, chiar și acea stare, cea mai de jos care poate fi, adică una care este cu totul deasupra rațiunii, atunci când nu are sprijin din partea minţii sau simţirii, astfel încât să-și poată construi bazele pe ea, și în acel moment, el pare că stă între cer și pământ și nu are sprijin, pentru că atunci totul este deasupra rațiunii, atunci omul spune că Creatorul l-a trimis această stare în care se află, într-o josnicie totală, întrucât Creatorul dorește ca el să ia asupra sa povara împărăției cerurilor din acest fel de josnicie.

În acel moment, pentru că el crede mai presus de rațiune, el ia asupra sa faptul că situația în care se află acum îi vine de la Creator, adică Creatorul dorește ca el să vadă cea mai de jos stare posibilă care poate fi în lume.

Și atunci, el trebuie să spună că crede în Creator în toate modurile. Se consideră că omul a făcut o predare necondiționată (Rabaş, Note alese 21 “Sfinţirea lunii”).

Când percepem că ceva aparent rău vine de la Creator și credem asta, devine mai ușor pentru noi, cel puțin să identificăm sursa sentimentelor noastre negative: vine de la Creator, care are o intenție, un scop sau o cale. Chiar dacă simțim stările noastre ca fiind rele, le justificăm, recunoscând că și ele sunt necesare, pentru că provin de la El.

Cu toate acestea, acest lucru nu este suficient. Trebuie să ajungem într-o stare în care, chiar și în cele mai grave împrejurări venite de la Creator, să dezvăluim cea mai bună stare posibilă, care este bună și benefică.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Rabaș – Art.21-“Sfințirea Lunii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omul trebuie să spună opusul a ceea ce a spus înclinației rele. El ar trebui să trimită mesageri către înclinația rea, adică să-i spună înclinației rele că în munca sa, omul ar trebui să fie la fel ca îngerii, adică un Kli [vas] de dragul Creatorului (Rabaş, Note alese, 375, “Iacob a trimis”)

Să trimiți mesageri către înclinaţia rea ​​înseamnă să fii atent la egoismul tău și să apreciezi cât de mult s-a schimbat ca urmare a unei astfel de atitudini față de el – s-a întărit, sau dimpotrivă, poate a dispărut complet?

Întrebare: Cum poți înțelege că înclinația spre rău îți spune că nu totul este bine cu tine?

Răspuns: Doar un prieten din grupul de zece vă poate arăta asta.

Întrebare: Deci ar trebui să așteptăm ca prietenii să ne trezească?

Răspuns: Nu, ar trebui să te străduiești în mod constant către scop, astfel încât să-l poți menține din ce în ce mai puternic, în fiecare moment.

Din Lecția zilnică de Cabala 12/8/24, Scrierile lui Rabaș – Art.375-“Iacob a trimis”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot prietenii cei mai puternici să facă față confuziei și gândurilor străine fără responsibilitate reciprocă și un legământ între ei?

Răspuns: Cum putem depăși mai bine toate problemele cu ajutorul garanției reciproce? Suntem obligați să împărtășim nu ceea ce ni se întâmplă, ci să discutăm despre ceea ce este scris în surse, să le amintim prietenilor, și astfel să prevenim acțiunile lor greșite.

Și dacă se confruntă deja cu stări greșite, atunci astfel de discuții îi vor ajuta să înțeleagă de unde vin ele și cum să le corecteze.

Omul nu se poate mișca doar pe un picior, cel drept, trebuie să meargă și cu piciorul stâng. Dar partea stângă ar trebui să fie foarte scurtă.

Dar când încercăm să o reducem, în mod natural îi creștem intensitatea în aceeaşi măsură. Cu cât obstacolul durează mai puțin, cu atât va fi mai intens, deoarece puterea lui, înmulțită cu timpul dă o anumită putere egoistă suplimentară deasupra căreia ne ridicăm apoi în linia dreaptă.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când întunericul sau obstacolele mă copleşesc, mă simt îngrozitor, dar mi se spune că trebuie să mă bucur. De ce anume să te bucuri?

Răspuns: Dacă sunt conectat la Creator și înțeleg că El îmi trimite toate aceste stări, mă pot bucura. Dar dacă mă simt rău, cum pot să mă bucur simultan? Aici începe să se dezvolte în noi o nouă calitate. Mă pot bucura de faptul că mă simt rău pentru că arată că sunt încă legat de egoismul meu.

În măsura în care simt durerea, încep să realizez cât de cufundat sunt în egoism și cât de mult îmi doresc să mă ridic deasupra lui. Aceasta este o stare intermediară între stările egoiste și cele spirituale.

În starea egoistă simt durere, dar în starea spirituală, simt că mă ridic deasupra egoismului. Prin urmare, experimentez bucurie din faptul că, deși simt durere, mă ridic deasupra ei. Deja îmi disprețuiesc egoismul, vreau să mă detașez de el și mă aflu într-o stare opusă lui Faraon — vreau să scap de el. Astfel, mă bucur de „urgiile egiptene” care îmi afectează egoismul.

Îmi amintesc cum Rabaş își arăta corpul și spunea: „Lasă-l să sufere”. Însă nu este vorba despre suferința auto-provocată a asceților care se supun în mod deliberat durerii fizice. Este înțelegerea faptului că egoismul tău, în suferința lui, te ajută să te desprinzi de el.

Dar aceasta este o tehnică. Așa că, indiferent cât de mult aș explica, doar practica graduală vă va arăta cum se face.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune că simţirea noastră comună duce grupul înainte?

Răspuns: Ceea ce ne mişcă înainte este tocmai unitatea noastră în efortul de a dezvălui Creatorul din ea, care este punctul cel mai central, punctul nostru de echilibru.

Când împreună dorim să ne dăruim reciproc și să primim unul de la celălalt pentru a menține echilibrul dinamic, construim o platformă din grupul nostru de zece care se ridică constant.

În cadrul acestui proces, unii experimentează egoismul liniei stângi, în timp ce alții experimentează dăruirea liniei drepte. În acest fel, urcăm continuu ca pe un disc care variază și se ridică datorită acestor mișcări. Cheia însă, este punctul central al discului în care suntem cu toții uniți. În această unitate prin conexiunea noastră cu Creatorul, Îl revelăm.

În locul în care Creatorul este revelat, începem să construim un Parţuf cu ajutorul restricției (Ţimţum), a unui ecran (Masah) și a unei conexiuni prin lovire (Zivug de Hakaa) cu Creatorul. Toate acestea trebuie să fie stăpânite de noi.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Punctul de sprijin în munca spirituală asupra sentimentelor interioare: este ceea ce considerăm dăruire, dăruire pentru noi?

Răspuns: Punctul nostru de sprijin spiritual nu este o senzație din interiorul nostru, ci un sentiment care se găsește în centrul grupului.

Apare, dispare și reapare în funcție de eforturile noastre. Cu toate acestea, tocmai acest punct ne servește drept sprijin.

Nu poate exista un punct de sprijin în mine personal, deoarece acesta ar fi pur și simplu un punct egoist. Eu am nevoie şi de asta, trebuie să o simt, dar nu este punctul de sprijin.

Punctul de sprijin este în afara mea, în centrul grupului de zece. Când ne străduim să găsim acest punct central comun printre noi, el devine o descoperire profundă – centrul sufletului.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.1 – “Nu există nimeni în afară de EL”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→