Tot ce avem nevoie în viața noastră este să-l descoperim pe Creator. Creatorul este numit „vino și vezi” (Bo-Re) și El este revelat în conexiunea dintre noi. Prin urmare, trebuie să avem grijă de Kli-ul nostru, de care depinde totul.

Astăzi toţi oamenii sunt închişi în camerele lor de egoismul lor. Trebuie să sfărâmăm în sfârșit zidurile inimii noastre pentru a crea o singură sală mare, din multe camere mici care pot găzdui Creatorul, în care El poate intra și fi revelat.

Prin urmare, principalul lucru pe care îl putem face pentru a aduce mulțumire Creatorului este de a sparge zidurile inimii noastre pentru a ne uni într-o singură inimă. Dacă vrem să realizăm conexiunea despre care scriu cabaliștii și să facem eforturi pentru a ne trezi reciproc, atunci la final vom realiza gândurile, dorințele și acțiunile potrivite.

Din Lecţia zilnică de Cabala 9/21/21, “Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Și dacă există o defecțiune la roată, atunci defecțiunea nu este evaluată în legătură cu roata în sine, ci în conformitate cu serviciul și rolul său în legătură cu întreaga mașină. (Baal HaSulam, „Pacea în lume“)

Dacă vreunul dintre noi comite un act imoral, inadecvat, dacă provoacă daune societății sau naturii, el provoacă de fapt daune sistemului general.

Trebuie să simțim întreaga natură. Să presupunem că dezrădăcinez un tufiș în grădina mea, fac rău ecologiei lumii prin asta. Așa că pot fi abordat și întrebat: „de ce ai acționat astfel?” sau poate eu întreb asta.

Aceasta înseamnă că fiecare dintre noi ar trebui să simtă beneficiul sau răul pe care îl provoacă societății din jur, lumii, universului, tuturor lumilor. Acest sentiment se dezvoltă treptat într-o persoană. Când o persoană începe să simtă lumea din jurul său și cooperarea reciprocă în interiorul acesteia, ei devin mai mari decât viața și moartea corporală. Ei simt existența superiorului etern. Însemnătatea corpului fizic natural scade, pentru că se înalță deasupra lui.

Trebuie să atingem acest nivel. Înțelepciunea Cabala cere de la noi o atitudine foarte serioasă față de întreaga realitate.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV 21.07.19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Și când o persoană trece din această lume, acel Nefesh nu se va mișca niciodată din mormânt, … (Cartea Zohar, „Lech Lecha”, punctul 98)

Mormântul este forța calității judecății de care a murit o persoană. „O persoană a murit” înseamnă o transformare a înclinației noastre egoiste. Ce înseamnă că am ieșit din pântece? Ne-am întors cu capul în jos, am lăsat toate calculele egoiste anterioare și am început unele noi, altruiste, și am intrat într-o lume nouă.În lumea spirituală, ca și în lumea noastră, embrionul trece printr-un pasaj îngust. „Îngust” în ebraică “Tsar”, “Tsarot” (suferință). Acesta este rezultatul absenței luminii Hassadim atunci când doar lumina Hochma, o forță fără milă, acționează asupra unei persoane pentru a-i da naștere.În caz contrar, el nu va fi capabil să treacă prin acest pasaj îngust și să se nască în lumea superioară, pentru că el însuși nu are puterea de a crea de la sine o calitate a milei.

Întrebare: Deci, trebuie să experimenteze neapărat acest Tsarot, această greutate a nașterii?

Răspuns: Nu există operație cezariană în lumea spirituală. Acolo te poți naște doar trecând printr-o stare rezultată din lumina Hochma ce acționează asupra ta. Această lumină este foarte ascuțită, foarte grea și complexă.

Această stare se numește, fugind din Egipt. O persoană trebuie să treacă prin aceasta, pentru că lumina milei, așa-numita calitate a lui Hasadim, nu vine de sus, ci se dezvoltă din persoana însăși. Dar unul este încă incapabil să dezvolte această calitate, prin urmare, doar lumina Hochma îl afectează, ceea ce îi provoacă nașterea. În spiritualitate, aceasta se numește, traversând Marea Finală (Yam Suf). Acest pasaj este foarte dramatic.

Din „Puterea cărții Zohar” de la KabTV # 19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Profeți, Cartea lui Iosua, 15:63; 16:10: Cât despre iebusiți, locuitorii Ierusalimului, fiii lui Iuda nu i-au putut izgoni; și iebusiții au locuit cu fiii lui Iuda în Ierusalim până  în ziua de azi.

Ei n-au izgonit pe canaaniţii care locuiau în Ghezer; şi canaaniţii au locuit în mijlocul lui Efraim până în ziua de azi, și au devenit slujitori dând tribut.

În măsura în care poporul Israel nu se corectează, va rămâne dominat de dorințele și scopurile numite, alte națiuni. Va fi așa până la corecția finală (Gmar Tikkun).

În cele din urmă, la sfârșitul zilelor, nu vor mai fi alte națiuni decât poporul lui Israel, adică toți cei care tind spre Creator. Mai mult decât atât, nu vorbim despre naționalități sau proprietăți naționaliste. Toată lumea poate rămâne în tradițiile și cultura lor. Singurul lucru necesar este să se străduiască pentru o conexiune reciprocă între ei. Așa a scris Baal HaSulam în „Ultima generație” și în toate celelalte articole ale sale.

Astăzi trebuie să ajungem într-o stare în care să depășim aceste națiuni în noi și să le ghidăm spre intenția de a acționa și de a construi totul de dragul Creatorului. Atunci nu va mai fi nevoie să expulzăm pe nimeni. Alungăm intențiile noastre și cu toții vor rămâne în această lume nouă.

Tora nu spune că trebuie să ucizi, să distrugi sau să îngropi. Toate războaiele care au fost purtate, au fost în mare parte războaie spirituale. Spiritul oamenilor trebuia să câștige în conexiunea cu ceilalți, în ciuda opoziției egoiste a inamicului.

Acum, lumea se află într-o asemenea contradicție și fragmentare, încât toate acestea s-ar realiza foarte repede. Și, deși este încă umflat în pene și încă vrem să supunem, să cucerim și să capturăm, în interior se manifestă deja un gol imens și un sentiment de inutilitate al oricărei cuceriri.

Asta înseamnă că ne apropiem de țara lui Israel pentru a realiza că doar Creatorul, singurul și unicul, este forța de conducere superioară pentru toți cei care doresc un singur lucru: să-L putem revela în unitatea dintre noi iar atunci toate dorințele egoiste vor deveni altruiste. Aceasta va fi cucerirea țării lui Israel.

Din „Secretele cărții eterne” de la KabTV, 09.08.21

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Profeți, Iosua, 14:13 – 15: Iosua l-a binecuvântat și i-a dat Hebronul lui Caleb, fiul lui Iefune, ca moștenire.

Prin urmare, Hebron a devenit moștenirea lui Caleb, fiul lui Iefune Kenizitul, până în ziua de azi, pentru că a împlinit voia Domnului, Dumnezeul lui Israel.

Și mai înainte numele Hebronului era Kiriat-arba (orașul Arba); Arba a fost cel mai mare om dintre ‘Anakimi’. Iar pământul s-a odihnit de război.

Întrebare: Hebron este probabil cel mai turbulent loc de pe Pământ. Ce este în el? Din punct de vedere istoric, aceasta este prima capitală a regelui David, al doilea cel mai sfânt oraș după Ierusalim. Peștera Patriarhilor unde sunt îngropați strămoșii noștri este acolo. Dar de ce este un loc atât de turbulent?

Răspuns: Pentru că tocmai pentru acest loc este purtat un război simbolic între Israel și restul lumii, deoarece toată lumea dorește o conexiune cu Creatorul.

Conexiunea cu Creatorul se întâmplă prin strămoși. Astfel, Hebron este punctul care leagă fiecare națiune de El. Adam și Eva, Avraam și Sara, toate sunt legături serioase între Creator și un om numai dacă el ar cuceri simbolic Hebronul.

Cu toate acestea, el va cuceri din punctul de vedere al conexiunii cu El, cel puțin o conexiune externă, deoarece toți cei care înțeleg greșit conexiunea cu Creatorul cred: „Dacă vom domni acolo, atunci acest loc va fi al nostru”. Ei nu înțeleg că această legătură este dată doar de unitatea internă la care se poate ajunge ridicându-se deasupra egoismului.

Prin urmare, de când  a existat Hebronul, și a existat chiar înainte de intrarea poporului Israel acolo, au avut loc războaie. Turcii, cruciații și arabii cu toții au vrut Ierusalimul și Hebronul.

Întrebare: Și dvs ați fost la Hebron. Ce simțiți despre acest loc?

Răspuns: Goliciune absolută. Este posibil să spunem că există un fel de conexiune, dar acest sentiment este foarte vag. Singurul sentiment pe care îl am și l-am avut întotdeauna se trezește la mormântul rabinului Shimon. Am putut vedea asta chiar și la Rabash. Puteam simți cu adevărat că el era aproape fizic de Creator. Cum să explic acest lucru, nu știu.

Nici în alte locuri, nu există deloc simţiri. Nici la Zidul Plângerii, nici la Hebron. Cu toate acestea, când Rabash l-a întrebat pe Baal HaSulam: „De ce te-ai dus la Hebron”, el a răspuns: „Pentru că se spune că o persoană ar trebui să încerce să atingă gradul strămoșilor săi”.

Întrebare: Va fi vreodată pace în Hebron?

Răspuns: Numai când vom termina cu toate dorințele noastre necorectate.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 8/9/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De Rosh Hashanah, o persoană decide să înceapă o viață nouă și în ciuda faptului că trebuie să se ridice deasupra naturii sale, el dorește totuși să-și testeze toate calitățile în timpul celor zece zile dinainte de Yom Kippur.

Comparându-le cu calitățile Creatorului, el vede că nu poate fi precum Creatorul în niciuna dintre ele și de Yom Kippur decide să facă o restricție asupra lor, care în lumea noastră este exprimată în cinci limitări.

După aceea, după cele cinci zile care simbolizează cele cinci Sefirot, începe sărbătoarea Sukkot. Care este esența acestor sărbători?

Răspuns: Anul Nou (Rosh Hashanah) este precedat de o serie de zile în care oamenii cer iertare. Ei își evaluează acțiunile, ce au făcut bine și ce rău, și în general înțeleg că nu au făcut nimic deosebit de bun.

Acesta este modul în care o persoană își verifică acțiunile și ajunge la concluzia că este obligată să se supună voinței superioare a Creatorului, deoarece „Nu există nimeni altcineva în afară de El”. El acceptă voința superioară ca singura forță conducătoare din lume. Din această stare, începe să se evalueze. El chiar face o analiză foarte serioasă a acțiunilor și faptelor sale, care continuă până de Yom Kippur.

Yom Kippur este starea interioară a unei persoane când își dă seama că în el acționează continuu numai egoismul și că trebuie să se ridice deasupra lui. La urma urmei, principala poruncă a Torei este „să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” și el este foarte departe și chiar opus acesteia. Prin urmare, el cere iertare.

Acesta este principiul Yom Kippur, când o persoană este pregătită să nu mai folosească dorințele sale egoiste. Există doar cinci din ele într-o persoană. Prin urmare, acestea sunt reprezentate în lumea noastră de cinci restricții: interdicția de a mânca, a bea etc.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/7/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cum se întâmplă ascensiunea spirituală? Sunt ridicat de la gradul Malchut la gradul Bina, dar nu sunt încă la gradul de Bina și, prin urmare, simt asta ca un gol. Și aici am de ales să mă întorc înapoi la Malchut, iar aceasta va fi o adevărată coborâre pentru că am neglijat ocazia pe care mi-a dat-o Creatorul.

Creatorul îmi dezvăluie golul ca parte a nivelului superior și mă invită să urc acolo. Dar nu vreau să rămân acolo și vreau să urc și mai sus.

Refuz să avansez, evit sentimentul de gol și îi cer Creatorului să mă lase înapoi la viața obișnuită. Sau stau într-un loc gol și încep să mă instalez. Acest lucru înseamnă că vreau să dezvălui că acest loc este gol doar în raport cu dorințele mele egoiste și nu cu dorințele de dăruire.

Esta ca şi cum închid o fereastră de pe ecran și aș vrea să mă văd într-o fereastră nouă, în lumina dăruirii. Și apoi încep să văd lumea viitoare. Prin urmare, toate stările de gol sunt date pentru a le folosi correct, cu credință deasupra rațiunii, prin puterea lui Bina asupra lui Malchut, astfel încât eu vreau să rămân în această stare și să exist în ea.

Aceasta este intrarea în lumea spirituală. Și primim astfel de invitații de la Creator de multe ori în fiecare zi, dar nouă nu ne plac. Înainte, aveam un anumit simț al vieții și acum nu mai există nimic. Dar nu înțelegem că prin această goliciune Creatorul vrea să ne aducă în lumea spirituală, la nivelul superior.

În aceste stări de gol, trebuie să ne întoarcem la Creator și să-I cerem să umple acest gol cu ​​măreția Sa, care ne va oferi bucuria de a ne apropia de El.

Aceasta înseamnă să treci prin credință mai presus de rațiune, simțind avantajul calităților și acțiunilor de dăruire, Bina în locul calităților și acțiunilor lui Malchut date nouă din naștere. Vreau să dezvălui calitățile de dăruire în mine, ceea ce înseamnă să dezvălui Creatorul în mine.

Prin urmare, atunci când simțim golul, trebuie să-i cerem Creatorului să se dezvăluie în interiorul acestui gol. Și dacă cerem împreună, cu siguranță vom reuși. Acesta este cel mai scurt și mai direct mod de a-l dezvălui pe Creator.

Și când simt bucuria de a mă apropia de Creator, trebuie să îndrept întreaga împlinire pe care am obținut-o (sentimentul de bucurie, dăruire și încredere) către Creator. Și apoi îmi transform starea într-un Kli spiritual, transform toate împlinirile primite anterior într-o lipsă, într-un instrument (Kli) pentru dăruirea către Creator.

Și întotdeauna când urcăm treptele, fosta împlinire se transformă într-o lipsă. Și este așa la fiecare ascensiune.
Din Lecţia zilnică de Cabala 9/8/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Într-o seară, un curajos bătrân Indian cherokee i-a povestit nepotului său despre o bătălie care se petrece în interiorul oamenilor.

El i-a spus: „Fiul meu, bătălia este între doi “lupi” din noi toți. Unul este rău. Este mânie, invidie, gelozie, tristețe, regret, lăcomie, aroganță, autocompătimire, vinovăție, resentimente, inferioritate, minciuni, falsă mândrie, superioritate și ego.

Celălalt este bun. Este bucurie, dragoste de pace, speranță, seninătate, smerenie, bunătate, bunăvoință, empatie, generozitate, adevăr, compasiune și credință”.

Nepotul s-a gândit la asta un minut și apoi l-a întrebat pe bunicul său: „Şi care lup câștigă?”

Bătrânul cherokee a răspuns pur și simplu: „Cel pe care îl hrănești”. (Proverb Cherokee)

Întrebare: De ce sunt doi lupi? Amândoi sunt lupi? Ei sunt prădătorii mei interiori?

Răspuns: Da, pentru că fiecare dintre ei se străduiește destul de atent, să-și atingă scopul. Sunt opuși și egali în forță. Doar direcția lor este diferită una de cealaltă. Prin urmare, este imposibil să spunem care dintre aceste forțe este dominantă.

Întrebare: Hrănim cel mai mult lupul rău?

Răspuns: Întotdeauna!

Întrebare: Cum trec la hrănirea lupului bun?

Răspuns: Trebuie să realizezi că lupul rău pe care îl hrănești este aşa încât el să te mănânce mai târziu. În timp ce lupul cel bun este cel care te va păzi întotdeauna cu fidelitate!

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/5/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

„Numai când ultimul copac a fost tăiat, ultimul pește a fost prins și ultimul râu otrăvit, ne vom da seama că nu putem mânca bani.” (Proverb Cree)

Întrebare: Asta se aplică numai atunci când ultimul lucru pe care l-am avut este distrus? Ce se întâmplă până atunci?

Răspuns: Până atunci, vei considera că banii sunt un echivalent universal și pot cumpăra orice. Iar când nu vor mai exista păsări, nici pești, nici apă, nimic, atunci vei rămâne cu banii tăi.

Va fi o foamete mare, după cum este scris, împreună cu mare abundență. Aceasta înseamnă că, nu vom fi capabili să gestionăm natura în mod corespunzător. Din cauza urii noastre, se va comporta în așa fel încât să nu ne putem sătura.

Întrebare: Asta va afecta o persoană în mod direct? De exemplu, voi avea totul, totuși voi fi complet gol?

Răspuns: Deja vedem acest lucru.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV, 15.07.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Nefesh, cel mai scăzut grad al lumii spirituale, este ca un bebeluș care încă nu înțelege nimic, nu știe nimic, dar există deja în detrimentul altora datorită faptului că părinții săi îi oferă totul. Cu siguranță, atunci când iese din mamă, începe perioada de alăptare.

Tot ceea ce nu a primit în cele nouă luni de dezvoltare spirituală intrauterină, el primește în primii doi ani de viață, perioada de alăptare spirituală.

Aceasta este o perioadă foarte interesantă, pentru că tot ceea ce o persoană nu a putut dezvolta în lumea noastră, la nivelul nostru, se ridică împreună cu el în lumea Assiya, la un nivel superior. Acolo va primi această dezvoltare sub formă de lapte.

În loc să o primească la nivelul nostru sub formă de sânge (o circulație comună cu mama), el o primește acolo sub formă de lumină spirituală.

În lumea noastră, puterea care dezvoltă o persoană se numește „sânge”, întrucât lumea noastră este neînsuflețită; sângele în ebraică este „Dam” din cuvântul „Domem”, „neînsuflețit”. În lumea spirituală, puterea luminii este numită „Halav”, „lapte”, deoarece dobândește o calitate albă, calitatea de dăruire.

Din „Puterea cărții Zohar” de la KabTV # 18

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→