Cel mai important lucru este unitatea noastră prin care noi restabilim sufletul spart al lui Adam. Munca unui om este să corecteze toate părțile acestui suflet, să le unească împreună prin conectarea treptată din ce în ce mai mult a unuia cu celălalt. Mai întâi, trebuie să ne dăm seama ce ne împiedică, ce rezistă la unitatea noastră. Se află în calitățile noastre interioare, nu este vreun dușman extern. Acest dușman stă în noi și, în loc să îl ascundem, trebuie să-l corectăm astfel încât să putem schimba ura pentru ceilalți în iubire pentru ceilalți. Când atragem acest adversar spre conexiune, el devine de 620 de ori mai semnificativ, mai puternic și mai adânc decât era înainte de spargere.

Rezultă că nu a fost o spargere, ci numai revelarea răului ascuns. El a existat de la început în interiorul lui Adam, dar nu s-a manifestat. Și când el a vrut să-și folosească dorința de primire pentru a dărui, el nu a putut să o facă din cauza calităților egoiste care s-au revelat atunci.

Trebuie să înțelegem esența spargerii, păcatului Pomului Cunoașterii. A fost revelarea răului care a fost plasat acolo inițial și care a fost revelat dintr-o dată. Apoi el a căzut spart, adică a fost incapabil să mențină unitatea anterioară.

Noi suntem cu toții consecința acestei acțiuni, numit Păcatul Pomului Cunoașterii, Distrugerea Templului, Spargerea, și noi trebuie să aflăm exact unde sunt aceste dorințe. (Minutul 0:20)

Înclinația rea este numai ceea ce rezistă la conexiune, dorința de primire situată opus dorinței de dăruire. La început, această dorință a fost restricționată. A fost incapabilă să lucreze cu primirea de dragul dăruirii. Și, de aceea, când această structură numită Adam a început să lucreze cu aceste dorințe de primire de dragul dăruirii, s-a revelat păcatul lui, cu alte cuvinte, intenția lui egoistă.

Trebuie să corectăm aceste dorințe care se dezvăluie ca fiind sparte, să începem cu cele mai ușoare și să trecem la cele mai grele. Asta ia timp; facem acest lucru în porții mici până când ne întoarcem la sufletul general corectat al lui Adam. Ajungem tocmai la starea în care a vrut să fie Adam HaRișon făcând acțiuni de primire de dragul dăruirii în întregul lui suflet, ca și cum el ar fi reușit.

Dar, de fapt, nu este chiar aceeași stare. De aceea trebuie să trecem prin tot acest proces, fiindcă prin el revelăm răul. Și dezvăluirea răului este o contribuție uriașă la corectare și la starea finală. Acest rău are o mare putere, opusă direct Luminii, Creatorului. Și tocmai această putere a răului și numeroasele lui aparențe sunt cele prin care obținem natura Creatorului, caracterul Lui, stilul Lui.

Ajungem să înțelegem adâncimea și multiplele fațete ale naturii răului egoismului și începem treptat să îl aducem la bine. În final, obținem o dorință corectată în care sunt două forțe: dorința noastră de unitate și rezistența egoismului la ea, amândouă lucrând pentru a întări puterea viitoarei conexiuni dintre noi și Creator.

De aceea este imposibil să avem rău fără bine sau bine fără rău – amândouă trebuind să lucreze împreună. Și, de fapt, își fac munca cu credință pentru revelarea Creatorului și pentru a-i aduce Lui plăcere. Întregul sistem este orientat spre acest lucru și noi trebuie doar să adăugăm munca noastră. (Minutul 3:50)

În toată răsuflarea noastră și în viețile noastre limitate, avem o singură oportunitate: să revelăm sursa vieții și să stabilim cu El o conexiune eternă. De aceea, încercăm să stabilim aceste conexiuni cu prietenii. Sunt obligat să mă conectez la sistem fiindcă numai din cele zece Sfirot voi fi în stare să obțin Forța Superioară (Minutul 48:13)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 6/6/18 – Topic – „Atacăm conexiunea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Prin ce mijloace măsurăm distanţele spirituale?

Răspuns: În lumea spirituală distanţele sunt măsurate prin diferenţele în caracteristici.

Întrebare: Conform înţelepciunii Cabala, fiecare trăieşte în lumea lui mică, în propria realitate. Este vreun fel de realitate comună şi unită?

Răspuns: Nu, este doar Creatorul. Prin El noi începem să percepem şi să înţelegem Kli-ul nostru comun, conexiunea noastră reciprocă, revelaţia Lui în noi.

Întrebare: Dacă ies două sisteme din Creator, atât cel rău, cât şi cel bun, atunci de ce nu pot vedea binele şi răul într-un prieten care este controlat de Creator 100%?

Răspuns: Atât prietenul, cât şi întreaga lume, trebuie să fie văzute ca revelaţia Creatorului.

Întrebare: Cum poate cineva să înţeleagă în mod corect oamenii şi să fie îngrijorat de ei? Trebuie să vedem într-o singură persoană toată natura şi Creatorul sau trebuie să vedem controlul şi acţiunea Creatorului prin oameni în noi înşine?

Răspuns: Trebuie să o văd ca pe o activitate a Creatorului prin oameni în mine. Eu nu văd niciodată revelaţia Creatorului în natură şi în umanitate. Eu văd ceea ce îmi este prezentat în mod clar.

Întrebare: Deci eu nu trebuie să corectez nimic în mine cu excepţia atitudinii faţă de ceilalţi. Atitudinea mea faţă de ceilalţi nu este în mine?

Răspuns: Da, dar este posibil să corectezi asta. Trebuie să mă raportez faţă de ceilalţi aşa cum o fac faţă de Creator. Atunci când întreaga lume este plină de această caracteristică a dăruirii şi iubirii, cu excepţia mea, atunci voi putea să mă conectez pe mine însumi cu această caracteristică.

Întrebare: Este în înţelepciunea Cabala expresia: „Sunt bolnav de dragoste” (Cântarea cântărilor 2:5). Despre ce este vorba?

Răspuns: Asta este ceea ce spune Malchut în relaţie cu Keter (Creatorul), atunci când ea dobândeşte, pe drumul spre Creator, caracteristica de Bina. Atunci când Malchut dobândeşte Bina, ea întâi de toate dobândeşte toată caracteristica dăruirii, iar după aceasta, prin înălţarea ei de la Bina la Keter, ea dobândeşte de asemenea şi caracteristica iubirii.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 12/3/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil să se identifice alte forțe în Forța Superioară a Naturii?

Răspuns: Nu. Există o singură Forță, Creatorul/Natura, care conduce totul într-un singur sistem cu o singură forță, de dăruire. Toată Creația este bazată pe forța opusă. Scopul este de a o administra, de a-i schimba direcția și de a o alătura Creatorului prin corectarea ei.

Întrebare: Dar Forța Creației este, de asemenea, o forță. Înseamnă că deja sunt două?

Răspuns: Nu. Chestiunea este că noi nu o putem divide pur și simplu.

Trebuie să înțelegem dacă egoismul există cu adevărat. Pare că da. Dar pentru ce? Există pentru a ne da oportunitatea de a obține calitatea opusă, dăruirea, iubirea, altruismul. Când obținem această calitate, descoperim că egoismul nu a existat niciodată, doar ni s-a părut nouă că a existat, pentru a ne ridica la proprietatea de dăruire, de iubire.

Dar, acestea sunt cuvinte goale până când omul nu le va experimenta el însuși.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 4/02/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul este o forţă care umple şi aranjează tot ceea ce gândim, vedem, simţim şi spunem. Fiinţele create nu au nimic în şi din ele însele. Creatorul a creat şi a dezvoltat voinţa de a primi. El o împlineşte, o ghidează şi o controlează. Aşadar, noi nu facem nicio acţiune independent. Toate sunt acţiunile Creatorului. Nu este nimeni în afară de El.

Totuşi, deşi Creatorul ne controlează în mod complet şi face toate acţiunile prin noi, nouă ni s-a oferit o oportunitate specială de a fi independenţi. Putem fi numite creaturi independente în măsura în care devenim precum Creatorul, însă acest lucru este adevărat doar pentru acei indivizi unici care obţin credinţa în Creator: o senzaţie a forţei superioare.

Aceşti indivizi unici acţionează exact în modul în care Creatorul vrea s-o facă, însă prin propria lor voinţă. Toţi ceilalţi oameni acţionează în aceeaşi manieră ca restul naturii – în mod intuitiv, inconştient şi sub controlul complet al Creatorului. Ei se consideră pe ei înşişi ca fiind „liberi” din cauza percepţiei lor limitată. Totuşi, atunci când oamenii descoperă Creatorul şi tânjesc să se asemene cu El în totalitate, atunci ei devin exact ca El şi, totuşi, ei sunt independenţi şi liberi. ¹

Creatorul a creat voinţa de a primi. El ghidează, dezvoltă şi organizează toate acţiunile. Într-adevăr, această voinţă de a primi depinde complet de Lumină şi face în mod intuitiv toate acţiunile pe care le dictează Lumina. Vedem că în acest mod se comportă obiectele inanimate, plantele, animalele şi chiar şi fiinţele umane.

Creatorul, totuşi, alege câţiva oameni şi le dă oportunitatea de a obţine puterile Creatorului, să facă acţiuni pe cont propriu, însă numai cu scopul de a se asemăna cu El. Apoi, ei devin liberi. În funcţie de nivelul pe care a urcat cineva, Creatorul încetează să-l mai controleze (fie parţial sau complet), deoarece omul se controlează pe el însuşi exact în conformitate cu dorinţa Creatorului. ²

Creatorul conduce în întregime toată natura la nivelele inanimat, vegetativ şi animat. Este ca şi cum nu există nivelul uman. Totuşi, atunci când o persoană devine precum Creatorul şi începe să se conducă pe ea însăşi precum Creatorul – atunci când învăţă această guvernare de la Creator şi, prin urmare, este numită „un discipol învăţat” – se ridică la următorul nivel şi devine „om” („Adam”). Asta o ridică deasupra nivelului animat, făcând-o similară cu forţa superioară şi îi permite să obţină Creatorul. ³

Senzaţia prin care Creatorul se îmbrăcă într-o persoană – în toate dorinţele, gândurile, acţiunile şi impresiile sale – se numeşte nivelul dobândirii credinţei. Persoana simte că, Creatorul conduce întreaga lume în modul bunului care face bine.

Credinţa deasupra raţiunii este senzaţia Creatorului în toate organele noastre, în toată esenţa noastră. Omul trebuie să încerce să simtă că, Creatorul îl conduce pe el şi întreaga lume în modul bunului care face bine, în ciuda faptului că, Creatorul deteriorează această senzaţie şi îi arătă exact opusul. ⁴

Starea finalei corectări este o îmbrăcare completă a Creatorului într-o persoană – când forţa superioară este simţită în toate organele noastre. Simţim că întreaga lume este guvernată de forţa superioară şi că noi am făcut tot timpul şi facem acţiunile Creatorului: întâi prin constrângere şi apoi prin propria noastră voinţă, prin consimţământul nostru. De aceea, devenim lucrătorii devotaţi ai Creatorului, care muncesc din iubire. ⁵

Munca unei persoane este să încerce să se asemene Creatorului, ca şi cum El este îmbrăcat în noi şi că El ne controlează în totalitate. În măsura în care ne putem imagina această stare, noi suntem inspiraţi de ea şi preschimbam starea dorită în cea existentă. Creatorul ne-a ales, iar noi facem paşi spre El. El ne iubeşte! El ne trezeşte din dragoste, dorindu-şi să ne asemănăm cu El şi să ajungem la starea Lui. Noi nu ar trebui doar să ne imaginăm, ci să simţim cu adevărat cum să facem asta.

Trebuie să încercăm să stabilim asemenea relaţii între noi ca şi cum Creatorul s-a îmbrăcat deja în noi. Apoi vom simţi cât de mult starea noastră dorită eşuează să corespundă cu starea noastră existenţă şi vom ridica o rugăciune (MAN) către Creator, dorindu-ne să fim în realitatea Creatorului, nu doar în imaginaţia noastră.

Aceasta este munca omului: să ne forţăm să ne imaginăm că, Creatorul este îmbrăcat în noi şi că toate acţiunile noastre sunt definite de senzaţia Creatorului în toate organele noastre, în relaţiile noastre şi în mintea şi în inimile noastre. Totuşi, deoarece aceasta încă nu este realitatea noastră, ci doar imaginaţia, egoismul ne ajută să înţelegem spaţiul dintre stările dorite şi cele existente şi noi ridicăm acest spaţiu la Creator ca o cerere pentru corecţie.

Până la urmă, în realitate, noi încă nu avem credinţă, senzaţia Creatorului în toate organele noastre, deoarece nu avem organe spirituale pentru a acţiona ca şi cum în conexiunea dintre noi să poată locui Creatorul. Aşadar, apelăm la Creator cu rugăciunea de a ne corecta şi de a ne conecta cu scopul ca El să poată să se îmbrace în noi. ⁶

Rugăciunea include două stări: starea existentă pe care o vedem din organele noastre existente de simţ şi starea dorită în care ne imaginăm pe noi înşine că şi cum am fi deja conectaţi între noi şi că, Creatorul este revelat şi că locuieşte în noi. Spaţiul dintre aceste două stări crează o mare lipsă prin care apelăm la Creator. ⁷

Rugăciunea trebuie construită pe baza spaţiului clarificat dintre starea dorită şi cea existentă. Rugăciunea nu este doar o dorinţă de a mânca un măr delicios. Prin eforturile noastre, noi trebuie să construim starea dorită în noi, adică să ne imaginăm conexiunea dintre noi cu scopul de a revela Creatorul între noi şi ca să Îi aducem încântare.

Apoi vedem că starea noastră prezentă este insuficientă şi incorectă. Spaţiul dintre stările dorite şi cele existente devine vizibil pentru noi, iar noi îl ridicăm la Creator. În răspunsul la rugăciunea noastră, noi primim dorinţe noi, cerinţe pe care nu le-am avut anterior şi pe care noi înşine le-am format.

Prin ele construim nivelul nostru uman, pe care nu l-am avut anterior. Din partea Creatorului sunt date doar nivelele inanimat, vegetativ şi animat. Nivelul uman nu există în materie, ci numai în gând şi în dorinţă, iar asta este exact ceea ce noi construim acum.

Nivelul unei persoane, Adam, este înclinaţia de a ajunge mai aproape de Creator. Trebuie să ne-o închipuim similar cu modul în care ne închipuim tot ceea ce vrem în această lume: eu mă aflu într-o anumită stare şi vreau s-o schimb într-una mai bună – aceasta este dorinţa oricărei creaturi în viaţă. ⁸

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 5/18/18, lecţie pe subiectul „Măreţia Creatorului”

1 Minutul 2:30
2 Minutul 6:03
3 Minutul 14:20
4 Minutul 17:20
5 Minutul 27:10
6 Minutul 31:50
7 Minutul 44:10
8 Minutul 48:45

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Din ce cauză de zeci de mii de ani, omenirea se dezvoltă inconștient?

Răspuns: Ni se pare nouă că este o lungă perioadă de timp. Universul și natura minerală, vegetală și animală s-au dezvoltat exact pentru a clarifica diferența dintre Întuneric și Lumină.

Acest fenomen a avut loc inițial la cel mai de jos nivel, în diferite componente biologice și zoologice ale naturii. După aceea a avut loc la nivelul uman al lumii noastre, nu numai în fiziologie, dar și în psihologia umană.

Numai după asta omul poate să se apropie de a fi demn să înceapă cercetarea la nivelul spiritual.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 10/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este omul responsabil pentru gândurile lui?

Răspuns: Dacă sunt dinaintea lui și a Creatorului, atunci da. Dacă sunt față de restul lumii, atunci nu, pentru că, până când gândurile nu se transformă în acțiuni, nu avem probleme cu ceilalți oameni. Dar, în principiu, gândurile noastre sunt acțiunile noastre.

Întrebare: Și dacă omul este îngrozit de gândurile sale?

Răspuns: Asta nu este important, acestea sunt gândurile lui și el trebuie să le corecteze.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 7/01/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce principii vor determina succesul realizării punctului meu din inimă?

Răspuns: Există un singur principiu: prin grup, către Creator. Poți folosi toate celelalte principii cabalistice numai în măsura în care urci treptele spirituale. Atunci, vei vedea cum ți se pot aplica ție.

Întrebare: Raportat la legea „Generalul și particularul sunt egale”, toate principiile cabalistice sunt universale pentru toate nivelurile lumii?

Răspuns: Da, fiindcă diferența dintre niveluri este numai în funcție de intensitatea conexiunii dintre forțele de dăruire și cele de primire.

Întrebare: Ce înseamnă munca în Înțelepciunea Cabala? Cine este angajatorul și cine este angajatul și care este esența acestei munci?

Răspuns: Munca în Cabala este munca la egoismul meu, la corectarea lui. Creatorul, Lumina Superioară, este cea care corectează egoismul. Un om este numit „muncitor”, fiindcă cere de la Creator corectarea lui. Numai în funcție de cerere, de rugăciune, de ridicarea de MAN, coboară Lumina de Sus și corectează o intenție egoistă într-una altruistă.

Întrebare: Care este relația corectă cu mediul?

Răspuns: Prin „mediu” înțelegem grupul prin care obținem conexiunea cu Creatorul. Relația corectă cu mediul este aceeași relație care trebuie să existe între om și Creator.

Întrebare: Ce înseamnă manipularea egoului?

Răspuns: Manipularea egoului nu înseamnă manipularea egoului însuși, ci a intenției de deasupra lui. Cu alte cuvinte, folosesc egoul numai la gradul la care am intenția de al folosi de dragul dăruirii, pentru crearea unei conexiuni.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 26/11/17

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă trece o zi fără Înțelepciunea Cabalei mă simt mizerabil. De ce are Cabala asupra mea influența unui drog care îmi aduce fericire?

Răspuns: Fiindcă altfel nu ai fi conectat la un sistem care te poate umple (împlini).

Întrebare: Lumea este perfectă, iar eu sunt, în mod intenționat, făcut defectuos, ceea ce înseamnă că certurile și confruntările sunt inevitabile. Cum echilibrez binele cu răul din mine, ca pe un „plus”, cu un „minus”?

Răspuns: În orice caz, tu nu poți să condamni binele sau răul sau să le preamărești pe unul sau pe celălalt, ci doar să încerci să obții conexiunea lor reciprocă, adică adeziunea și completarea, fiindcă perfecțiunea se găsește între noi, în linia de mijloc.

Întrebare: Sunt în lumea noastră oameni care să fie altruiști egoiști și mai fericiți decât oamenii care sunt doar egoiști?

Răspuns: Egoiștii altruiști sunt mai puțin limitați. Dar, pentru a fi altruist în lumea noastră, omul trebuie să fie născut astfel sau să provină dintr-o societate care face o „spălare de creier”, pentru așa ceva și, atunci, omul va fi în stare să devină altruist și să se bucure din asta. Dar, asta este deja un anume tip de persuasiune și nu o inspirație interioară a lui.

Întrebare: Ce înseamnă obținerea caracteristicii de dăruire? Explică acest lucru referindu-te pe cât posibil la simțiri.

Răspuns: Întreabă o mamă preocupată de fericirea copilului ei, cât este ea de fericită, când îi dă lui ceva sau face ceva pentru el. Vezi cum are grijă de el, cum îl urmărește și vrea permanent să îl atingă, să îi dea ceva. Aceasta este cea mai bună caracteristică a dăruirii, care poate fi arătată la nivel fizic. Este parțială și temporară, dar este posibilă.

Întrebare: Ce le dorești studenților tăi?

Răspuns: Trebuie să vă grăbiți și să rezolvați totul pe linia de mijloc: problemele casnice, chestiunile din grup, cele din bucătărie, de la muncă, atitudinea voastră față de viață și, cel mai important, relațiile dintre noi. Faceți totul pe linia de mijloc, nu există rău sau bine, totul trebuie să fie doar în beneficiul progresului spiritual.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 17/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este mai important, Lumina plăcerii sau dorința? Lumina formează dorința sau este posibil să inversăm procesul prin care dorința să determine calitatea și cantitatea de Lumină?

Răspuns: Totul este format numai de către Lumină – este prima și ultima. Și noi trebuie să o stimulăm.

Dacă facem acest lucru corect, atunci Lumina coboară peste noi și își îndeplinește funcția, iar dacă o facem incorect, atunci suntem influențați de Forțele de constrângere ale Naturii, care acționează asupra noastră dar, totuși, sub influența Luminii, ne corectează, însă într-un mod neplăcut.

Lumina este dorința Creatorului. Lumina Înconjurătoare este peste tot în jurul nostru și ne pregătește treptat pentru primirea ei.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 3/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate un cabalist să schimbe realitatea?

Răspuns: Un om poate schimba realitatea în care este el, fiindcă aceasta depinde complet de propriile lui calități. Azi, existăm cu toții în aceleași calități, într-un cadru specific și, de aceea, pentru noi există o percepție comună asupra lumii, aceleași preocupări, experiențe, etc.

Un cabalist care începe să înțeleagă Creația vede lumea complet diferit, deși îi rămâne aceeași percepție animalică prin cele cinci organe de simț materiale, ca la oricine altcineva.

Este ca și cum ar avea două dispozitive și vede diferit prin fiecare din ele, ca și cum s-ar uita printr-o sticlă roșie și prin una albastră.

Întrebare: Asta înseamnă că pentru un astfel de om există o realitate dublă?

Răspuns: Nu, aceasta nu este o personalitate divizată, ca în lumea noastră, când omul nu știe ce sau cine este. În Cabala nu există un astfel de lucru.

Prin percepția în el însuși a două calități opuse, omul se ridică peste ele pe linia din mijloc și experimentează totul, raportându-se la nivelul spiritual în care există el. Mulțumită acestei dualități, acestei percepții stereo, el începe să experimenteze totul, dar nu din punctul lui de vedere, ci din punctul de vedere al Creatorului.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 10/12/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→