Noul meu articol pe Linkedin “E timpul să ne reformăm gândirea despre copiii noștri”

Potrivit unui eseu publicat pe 20 iulie 2021 în Jurnalul Adolescenţei, în ultimii ani a existat o creștere semnificativă a singurătății la școală, în rândul adolescenților. Eseul, intitulat „Peste tot in lume crește singurătatea adolescenților”, scris de aclamatul Prof. de psihologie Jean M. Twenge și alți câțiva cercetători, concluzionează că între 2012 și 2018, „singurătatea adolescenților a crescut … în 36 din 37 de țări. În întreaga lume, în 2018 aproape de două ori mai mulți adolescenți au atins un nivel ridicat de singurătate faţă de 2000, o mare parte din creștere producându-se după 2012”. Cu toate acestea, adaugă cercetătorii „Chiar și cu creșterile recente … majoritatea studenților nu au raportat niveluri înalte de singurătate”.

Deci, adolescenții sunt singuri sau nu? Cred că problema nu este că sunt singuri, ci că nu înțelegem cum gândesc și simt ei și, prin urmare, le atribuim adesea stări emoționale pe care nu le trăiesc, deoarece noi credem că sunt construiți ca noi, dar ei nu sunt.

Adolescenții de astăzi sunt mai inteligenți, mai sensibili și mai înțelegători decât credem noi de multe ori. Se uită la noi, la ceea ce am realizat (sau nu), la consecințele acțiunilor noastre și trag propriile lor concluzii. Nu sunt la fel de entuziasmați ca noi despre titlurile academice, despre călătorii sau despre acumularea de avere și bunuri. Totul este accesibil pentru ei prin simpla atingere a unui deget pe telefonul mobil și nu au înclinaţia pe care am avut-o noi să ne realizăm, să fim „cineva”. Ei văd cât de „fericiți” ne-a făcut și ce lume am construit datorită acestei înclinaţii.

Când mă uit la nepoții mei, nu mi se pare că suferă. Este o nouă generație cu un caracter diferit. Ei pun întrebări pragmatice; vor să știe ce vor obține din tot ceea ce fac și, atunci când nu primesc răspunsuri satisfăcătoare, comandă o livrare de pizza și rămân acasă cu aplicațiile și jocurile lor de social media. În cel mai bun caz, s-ar putea să întrebe un prieten sau doi, dar de multe ori vor comunica cu prietenii doar pe rețelele de socializare.

Cu toate acestea, faptul că sunt singuri nu înseamnă că sunt însinguraţi. Unii sunt singuri, iar alții nu, la fel cum am fost şi noi. Pentru ei, a fi singuri multe ore nu înseamnă că sunt singuri. Noi, când voiam să socializăm, ieșeam afară. Ei, când vor să socializeze, intră online. Ei trăiesc într-o lume diferită și, cu cât ne dăm seama mai repede, cu atât îi vom ajuta să crească mai ușor în ea.

Trebuie să-i sprijinim și să-i îngrijim, dar trebuie să îi lăsăm să crească în propriile condiții și în felul lor. Ei vor avea provocările lor ca și noi, și vor avea nevoie de ajutorul nostru, dar nu trebuie să ne impunem viziunea asupra lumii, deoarece doar îi va împiedica să dezvolte viziunea lor asupra lumii pe care trebuie să o aibă în realitatea de astăzi, unde totul este amestecat și interconectat , fizic și virtual, local și global, singur și împreună.

Nu vreau să spun că nu ar trebui să vedem că ei nu merg pe un drum greșit. Cu toate acestea, nu ar trebui să-i forțăm să meargă pe drumul nostru, doar pentru că noi credem că drumul nostru a fost potrivit pentru noi. De fapt, dacă a fost potrivit pentru noi când am crescut, cu siguranță nu este potrivit pentru ei, deoarece lumea în care am crescut nu mai există; trăim într-o lume diferită. Prin urmare, adolescenții de astăzi trebuie să-și găsească propriul drum și trebuie să-i ajutăm să-l caute cu încredere, știind că au o plasa de siguranţă pe care să cadă, dacă au nevoie.

Pe lângă cele de mai sus, i-aș învăța elementele de bază ale înțelepciunii Cabala. Înțelepciunea Cabalei este știința conectării oamenilor, astfel încât învățarea principiilor conexiunilor pozitive cu oamenii poate fi foarte utilă într-o lume hiperconectată. Cred că, dacă adoptăm această abordare, vom trece mai ușor și mai plăcut prin adolescența copiilor noștri.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare de pe Facebook: Libera alegere este cum să atingem Creatorul, dar dacă acțiunile noastre sunt predeterminate, este predeterminat și modul de a-l atinge pe Creator?

Răspuns: Calea către Creator constă din două ramuri. O cale este dreaptă, netedă și confortabilă, ca o autostradă. Cealaltă cale este accidentată și nu puteți conduce un Mercedes pe acest drum, ci doar o căruță trasă de o pereche de cai obosiți. Deci alegerea noastră este în ce fel o facem; asta alege o persoană.

Scopul este stabilit, punctul de plecare este, de asemenea stabilit. Este doar calea pe care o alege, care depinde de o persoană. Există oameni care o depășesc repede și sunt deja la capătul drumului, bucurându-se deja de realizarea eternității și a integralităţii deasupra acestei lumi. Nu trebuie să mori pentru a atinge acest lucru. Puteți să o atingeți în lumea noastră. Există, totuși, oameni pentru care va dura mult timp pentru a atinge scopul final. Totuși, toată lumea îl va atinge, dar întrebarea este câtă suferinţă  va trebui să îndure.

Rolul înțelepciunii Cabala este de a ghida o persoană cu privire la modul de a urma drumul rapid și ușor către scopul prestabilit.

KabTV “Răspunsuri la întrebări din Facebook” 3/10/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce motiv are Creatorul să se preocupe de o realitate care a fost deja determinată?

Răspuns: Motivul este foarte simplu, mai întâi, să aducă persoana la posibilitatea unei adevărate libertăți de alegere. Și pentru a face acest lucru, persoana trebuie să se depășească pe sine, să-și depășească natura.

În al doilea rând, el trebuie să-și înlocuiască natura cu natura Creatorului, deoarece numai Creatorul este liber. Și apoi, urcând la nivelul Creatorului și dobândind caracteristica dăruirii, el se va putea măsura constant în raport cu Creatorul. Atingerea nivelului de Creator absolut liber este rezultatul tuturor lucrărilor noastre.

KabTV “Fundamentele Cabalei” 5/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Este timpul să fim adulți responsabili”

Să recunoaștem, suntem egoiști. Nu ne iubim și ce este mai rău, credem că nu este nimic în neregulă cu asta. Începem să ne măsurăm atitudinea față de ceilalți de la punctul zero. Adică, simțirea indiferenței față de ceilalți este punctul nostru de plecare, zero-ul nostru, și de acolo începem să judecăm: dacă am o oarecare afecțiune față de o altă persoană este considerat bun. Dacă nu-mi place o persoană este considerat rău.

Această atitudine ne-a adus aici unde suntem acum și, cu cât continuăm mai mult cu ea, cu atât ne accelerăm declinul. Acest lucru este valabil nu numai la nivel social, unde relațiile umane sunt în mod evident factorul cheie, ci se aplică și fiecărui tărâm. De la războaie până la sărăcie până la schimbările climatice, atitudinea noastră negativă unul față de celălalt este cauza nenorocirilor noastre. Este timpul să ne dăm seama că, prin atitudinea noastră egoistă și narcisistă față de ceilalți, conducem lumea pe o spirală descendentă. Acum trebuie să devenim adulți responsabili și să ne purtăm ca atare.

Am intrat într-o nouă fază în dezvoltarea noastră. Sistemul singular pe care îl cuprindem cu toții a devenit atât de legat încât nu mai putem rămâne neutri. Tot ceea ce facem nu îi ajută pe toți oamenii și toate lucrurile, îi răneşte și, prin urmare, si pe noi.

În plus, timpul dintre greșelile noastre și consecințele lor este din ce în ce mai scurt. Am fost întotdeauna dependenți unul de celălalt; întotdeauna ne-am influențat reciproc prin gândurile și acțiunile noastre pozitive sau negative. În aceste zile, această dependență reciprocă devine evidentă. Este absolută și nu există loc unde să scăpăm. Acesta este motivul pentru care este imperativ să devenim cu considerație, amabili și grijulii unul față de celălalt, deoarece fiecare dintre noi afectează pe toți, în tot ceea ce facem. Poate fi o veste neplăcută, dar nu este la fel de neplăcută ca și consecințele refuzului nostru de a recunoaște realitatea. Cele 121° F din Columbia Britanică și inundațiile din Europa de Vest sunt doar preludiul. Viitorul va fi mult mai rău dacă nu acționăm.

Nu spun asta pentru a speria oamenii. Spun acest lucru pentru a-l aduce în atenția tuturor, deoarece mai avem timp să prevenim cataclismul. Cu cât vorbim mai mult despre asta și ne gândim la asta, cu atât ne va fi mai ușor să inversăm traiectoria.

Când ne uităm la climă și la dezastrele naturale și provocate de om care se petrec în întreaga lume, ele pot părea într-adevăr incurabile. Dar trebuie să ne amintim că în afară de noi, totul în natură este în perfectă armonie cu orice altceva. Acolo unde există armonie, există echilibru și dezastrele pe care le-am văzut în această vară nu se întâmplă. Singurul loc în care nu există armonie sau echilibru este printre noi, în societatea umană. Cu alte cuvinte, răsturnările pe care le vedem reflectă doar tulburarea care se desfășoară printre noi. Dacă restabilim armonia dintre noi, singurul element dezechilibrat existent va recâștiga stabilitatea și furtuna va dispărea.

Acesta este motivul pentru care trebuie să lucrăm atât de mult pentru a hrăni bunătatea și a ne îngriji unul de celălalt. Întrucât suntem cu toții egoiști, a avea o poziție neutră oferă forța negativă, care se reflectă apoi la toate nivelurile existenței. Pentru a ne echilibra atitudinea negativă inerentă, trebuie să creăm o atitudine pozitivă la fel de puternică. Acest lucru îl putem face numai dacă ne strângem cu toții și hotărâm să instalăm iubirea, bunătatea și grija acolo unde există în prezent ură, egoism și antipatie.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Forța superioară de guvernare este iubirea și nu poate fi atinsă de minte. Cum o putem atinge?

Răspuns: Forța superioară de guvernare este iubirea. Poate fi atins numai în măsura în care o persoană o dezvoltă în sine. În lumea noastră, în stările noastre, acest sentiment nu există deloc.

Iubirea noastră corporală este egoistă. Nu este atitudinea corectă, naturală, adevărată a unei persoane față de alta. Cu toate acestea, Cabala ne oferă posibilitatea de a atrage lumina superioară, energia superioară, care construiește calitatea iubirii adevărate în noi.

KabTV “Cabalah Expres” 7/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

O cale luminoasă este fixată în mijlocul firmamentului. Acesta este șarpele firmamentului, numit de catre astronomi, „Linia Lactee”, unde toate stelele mici sunt legate și stau în ea în număr foarte mare. Ele sunt adunate și stau în ea ca o miriadă, nenumărați munți, și sunt numite peste faptele secrete ale oamenilor din lume (Zohar pentru Toți).

Stelele simbolizează forțele superioare care determină de sus calea noastră pământească. Prin urmare, credem că stelele ne determină soarta.

Întrebare: Vrei să spui că din astrologie, știința astrologilor, poți afla ceva despre ce se întâmplă la nivelul materiei?

Răspuns: Sigur. Absolut. Ghicitorii, prezicătorii îți pot spune asta. Dar adevărul este că ei vor vorbi doar despre evenimentele din lumea noastră, practic despre ceea ce ar trebui să fie și nu despre ceea ce poți schimba și repara. Și ei nu pot spune nimic despre ceea ce se întâmplă deasupra lumii noastre.

Întrebare: Dacă atrag forțele din Cartea Zohar, să zicem, pot schimba povestea vieții mele?

Răspuns: Desigur. Absolut!

Observație: Și am crezut că mizanscenă nu se schimbă, ci atitudinea se schimbă.

Răspuns: Sentimentele tale se schimbă, mizanscenă se schimbă. Fie că ești sub amenințarea armei, aceasta este o mizanscenă sau stai liniștit pe iarbă, bei o cafea, bucurându-te de cântatul păsărilor este o altă mizanscenă. Totul depinde de alegerea ta.

Cum vă schimbați în interior, va schimba teatrul extern, mediul extern. Aveți atât o stare internă, cât și una externă, pregătită pentru cum să avansați, fie într-un mod bun, fie într-un mod rău. Depinde de ceea ce alegi: fie să fii împins cu un băț spre fericire, fie să te grăbești singur spre aceasta.

KabTV „Puterea cărții Zohar”  # 16

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Este sfârșitul lumii (așa cum o știm)”

Dacă așezați degetul oriunde pe harta lumii, veți descoperi că dezastre naturale fără precedent îl afectează. Natura face ravagii pe planetă și oamenii încep să se întrebe „Este sfârșitul lumii?” Din fericire, este. Este sfârșitul lumii așa cum o cunoaștem și începutul unei lumi noi, mult mai bune. Tulburările pe care le trăim sunt durerile facerii, iar noi, vârful creației, putem accelera și ușura naşterea sau o putem face dificilă și dureroasă.

Lumea care se naşte este echilibrată, calmă și toate creațiile din ea se susțin reciproc. Este opusul lumii în care trăim acum, unde „supraviețuirea celui mai potrivit” este deviza, iar cei slabi sunt exploatați nemilos. Lumea actuală nu este așa pentru că natura este inerent fără grijă. Natura este inerent echilibrată. Noi, pe de altă parte, suntem în mod inerent și infinit, egoişti și aflându-ne în vârful piramidei, determinăm modul în care funcționează totul. Deoarece suntem egoiști până în profunzime, facem și restul lumii să funcționeze la fel, iar consecințele sunt evident oribile.

Deoarece partea negativă din noi este covârșitor dominantă, acționăm fără a ține cont de nimic, nici măcar de viitorul propriilor copii. Suntem pur și simplu de nesăturat și nicio explicație rațională nu ne va convinge să nu mai devorăm tot ce putem, oricât putem și cu cât îi degradăm pe ceilalți în acest proces, cu atât simțim mai bine despre noi înșine. Aşa cum scrie Tora (Geneza 6: 5), „Răutatea omului este mare … și toate creațiile gândurilor inimii sale sunt numai rele, toată ziua”.

Mai rău încă, Kli Yakar, o interpretare extinsă a Torei din secolul al XVII-lea, scrie despre acel verset: „Toate creațiile gândurilor inimii sale sunt numai rele, toată ziua” înseamnă că, pe tot parcursul zilei, pofta [omului] este de nesatisfăcut. Nu există o oră în zi când el este mulțumit. Mai degrabă, în fiecare oră adaugă mai mult poftei sale”. Acum, că vedem cine suntem, ne putem aștepta ca lumea din jurul nostru să nu se destrame?

După mai bine de un secol de exploatare totală a resurselor, animalelor și oamenilor, am ajuns la sfârșitul lumii pe care o cunoşteam.

De aici înainte, vom fi obligați să construim o lume nouă, care să fie echilibrată și care să aibă grijă de toți locuitorii săi, o societate al cărei motto nu este „supraviețuirea celor mai în formă”, ci „supraviețuirea celor mai prietenoși”, aşa cum antropologul Brian Hare și cercetătoarea Vanessa Woods și-au intitulat cea mai recentă carte.

Când vom ajunge în sfârșit la conștientizarea faptului că trebuie să fim ca restul naturii, echilibrați și cu grijă, ne vom da seama că așa au fost lucrurile de-a lungul timpului. Hare și Woods, de exemplu, au menționat în cartea lor că accentul aparent al lui Darwin asupra supraviețuirii celui mai potrivit este o interpretare greșită a descoperirilor sale. Într-un citat din Descendența omului a lui Darwin, ei aduc la iveală o perspectivă nouă asupra scrierii lui Darwin: „Acele comunități, care includ cel mai mare număr de membrii empatici, ar înflori cel mai bine și ar crește cel mai mare număr de descendenți”.

Ne putem atribui reticența de a vedea cum funcționează cu adevărat ego-ul nostru, care se străduiește să fie singurul conducător, dar astăzi, această aspirație este o prerogativă pe care nu ne mai putem permite să o luăm. Dacă ne continuăm comportamentul abuziv mai departe, natura se va dezintegra și toți vom plăti prețul. Nu numai că dezastrele naturale ne vor afecta, dar agresivitatea și dușmănia vor crește în fiecare aspect al vieții noastre, până când ne vom afla implicați într-un al treilea război mondial în care țările folosesc armele nucleare una împotriva celeilalte.

Desigur, dacă se întâmplă acest lucru, va trebui să aflăm că nu avem altă opțiune decât să ne schimbăm comportamentul unul față de celălalt. Dar chiar nu putem învăța acest lucru înainte de a ne mistui reciproc?

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Zohar pentru toţi, Chayei Sarah, Item 72: În mod similar, mai multe grupuri de lumini ale Klipot au ieșit în lume din acel prim șarpe superior prin care Adam a fost sedus. Și toate au fost îndreptate asupra faptelor secrete ale lumii.

Întrebare: Este scris că șarpele avea picioare. A fost ceva similar cu dinozaurii?

Răspuns: Înseamnă că șarpele, adică egoismul nostru, a putut să existe independent.

La început, egoismul a apărut ca o calitate separată și, odată ce a fost absorbit în noi și amestecat cu restul calităților, și-a pierdut membrele și acum este situat în interiorul tuturor gândurilor, forțelor, acțiunilor și deciziilor noastre. Prin urmare, acest șarpe nu mai există independent, ca să spunem așa.

Întrebare: Ce este această construcție: Adam, Eva, șarpe?

Răspuns: Adam, Eva, șarpele, Creatorul,, lumea – toate acestea există în interiorul fiecărei persoane. Absolut totul!

Comentariu: Am văzut recent un tablou al unui artist iubitor de distracție: Adam și Eva sunt lângă un copac, șarpele închide ochii lui Adam cu coada și îl atrage la el. Oamenii își imaginează tot felul de lucruri despre asta.

Răspunsul meu: Nu ar trebui să ne imaginăm nimic pentru că vorbim despre calitățile unei persoane. Adam este dorința de a dărui, de a ieși din sine. Eva este dorința de a primi, o parte a naturii noastre. Prin urmare, egoismul nu are contact direct cu Adam.

Adam, parcă, este dornic să iasă din persoană. Dar Eva nu. Aceasta este calitatea noastră de a fi împliniţi, de a primi, de a câștiga și, prin urmare, egoismul se acumulează în ea.

KabTV “Puterea Cărţii  Zohar” #16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Elementul tăcerii este adesea folosit în mesele cabaliste. Care este sensul ei?

Răspuns: Sensul nu este în tăcere, ci în intenţie. Când mâncați cu prietenii pe calea spirituală, vă adânciți în intenții interioare foarte puternice despre cum să vă străduiți împreună spre scop, cum să vă uniți, până la ce grad și mai înalt de conexiune pe care doriți să o dezvoltați acum și apoi din acea conexiune către Creator..

Prin urmare, este foarte important ca oamenii să stea tăcuți, absorbiți în ei înșiși.

Observație: Melodiile cabaliste sunt de asemenea, folosite adesea la mese.

Răspuns: Da, există anumite melodii, de obicei fără cuvinte, pe care oamenii le cântă împreună.

Toate aceste elemente îi ajută să se apropie mai mult în interior pentru a ridica conexiunea interioară comună la sursa spirituală – cu Creatorul.

KabTV’s “Stări Spirituale” 7/9/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce trebuie să guvernăm lumea superioară și cum nu o putem face deloc dacă nu suntem capabili nici măcar să ne guvernăm pe noi?

Răspuns: Într-adevăr, o persoană nu se poate controla pe sine și cu atât mai puţin lumea superioară. Dar poți obține controlul asupra ambelor dacă te străduiești să te conectezi cu forța superioară, cu calitățile dăruirii și iubirii. Atunci vei putea controla lumile superioare.

Întrebare: O persoană începe literalmente de la punctul zero?

Răspuns: El pleacă de la o stare foarte bună, de la opusul complet al forței superioare. Această opoziție este baza, chezăşia, condiția avansării sale corecte.

KabTV “Cabala Expres” 7/19/21

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→