Întrebare: Care este diferența dintre linia dreaptă și linia stângă, primirea și dăruirea? Este echilibrul, importanța sau altceva?

Răspuns: Într-adevăr, echilibrul este important, atunci când percep linia stângă și pe cea dreaptă ca echivalente, le abstractizez în mine pentru a le echilibra deasupra mea. În acest fel îmi construiesc sufletul din ele.

Întrebare: Cum implementez recomandările unui Cabalist atunci când pare că se exclud reciproc?

Răspuns: Dă-mi asemenea exemple și am să-ți spun de ce se exclud reciproc. Ele ar putea părea contradictorii, însă ele se complementează tot timpul intre ele. Dacă le incluzi în tine, ai să vezi.

Întrebare: Dorința și intenția sunt tot timpul în conflict?

Răspuns: Acesta este deja un anumit nivel. Dacă anumite dorințe sunt opuse intențiilor și persoana înțelege asta, atunci persoana știe ce să facă. Omul deja avansează.

Întrebare: Cum poate cineva să evite să intre în fantezii și în filozofie, în timp ce își dorește să înțeleagă sentimentele care apar atunci când cineva studiază Înțelepciunea Cabala?

Răspuns: Dacă aplici metoda într-un grup, atunci nu este nicio șansă că să ți se întâmple asta. Cu toate acestea, în orice alt fel, nu are rost nici măcar să încerci să avansezi, deoarece asta te va conduce într-o altă direcție și nu vei obține nimic.

Întrebare: Atunci când vreau să cântăresc o dorință sau un gând, ce ar trebui să pun pe ce-a dea doua tavă a unui cântar?

Răspuns: Pune pe ea unitatea dintre noi și Creator.

Întrebare: De ce calități au nevoie cel mai mult oamenii?

Răspuns: Întâi de toate, o persoană trebuie să recunoască lipsa cunoașterii, neimportanța și slăbiciunea sa. Ajungerea la o stare când înțelegi neimportanța din tot și dependența ta întreagă de Creator, acesta este cel mai înalt punct. Deoarece acesta este adevărul. Tot restul este egoismul neînsemnat, copilăresc.

Întrebare: Cum își echilibrează cineva gândul și vorba?

Răspuns: Asta nu are legătură cu Înțelepciunea Cabala, din moment ce asta este o tehnică a lumii noastre; deoarece gândul și vorba spirituală nu se aplică mecanismului nostru verbal și al gândirii noastre.

Din lecția de Cabala în limba rusă 12/16/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Știm că nivelul mineral dorește să se conserve pe sine. Cum poate trece cineva de la această stare, la nivelul vegetal? Cum combinăm cele două dorințe?

Răspuns: Nivelul mineral se referă la întreaga natură. Un nivel neînsuflețit/mineral, din punct de vedere spiritual, este un sentiment de nemișcare interioară spirituală, nicio posibilitate de a dărui, de a împlini pe cineva, de a fi oarecum similar cu Creatorul. Dimpotrivă, există o înțelegere că eu exist sub controlul dorințelor mele egoiste, care îmi sunt date de Creator, iar Creatorul le controlează.

Nivelul spiritual mineral este realizarea faptului că toate dorințele mele provin de la Creator, sunt dictate de El și sunt sub autoritatea Sa deplină. Eu sunt un egoist, pentru că El m-a creat așa și apoi spun că sunt sub controlul lui Faraon. Acesta, totuși, este și Creatorul, doar că în sens invers.

Simt că sunt condus de egoism,  care mi-a fost dat de Creator. Toate dorințele mele, toate mișcările, tot ceea ce fac – cum stau, păşesc, acționez și gândesc – Creatorul le generează în mine.

Pot să spun că sunt la nivelul mineral/neînsuflețit, din punct de vedere spiritual. Acesta este un nivel spiritual, deoarece este legat de Creator și un nivel neînsuflețit, pentru că nici una dintre mișcările mele nu este a mea, totul este numai al Lui.

Este un stare foarte interesantă. Nu este valabilă pentru nici un alt popor din lumea noastră, deoarece lumea, în general, nu este spirituală.

„Spiritual” înseamnă conexiunea cu Creatorul. Mai mult decât atât, o conexiune este clară atunci simt cum Creatorul îmi mișcă brațele, picioarele, gândurile, sentimentele și că tot ceea ce simt în jurul meu este și El. Prin toate „păpușile” din întreaga mea viață, El are un astfel de efect asupra mea. Toate acestea sunt un nivel spiritual neînsuflețit/mineral.

Nu este un pas ușor, în realizarea universului și a Creatorului.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 4/9/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum creștem spiritual?

Răspuns: A crește spiritual înseamnă a fi într-un grup și a mă angaja în el, conform metodei lui Rabash, pe care o studiem constant. Aceasta este o metodă veche; este pur și simplu numită după numele profesorului meu care a fost ultimul dintr-o pleiadă de o mie de ani de Cabaliști care au lucrat la această metodă. Numai dacă exerciți metoda conexiunii cu alții într-un grup, toate problemele tale, gradual, se vor schimba în dulceață.

Din lecția de Cabala în limba rusă 1/20/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum creștem spiritual?

Răspuns: A crește spiritual înseamnă a fi într-un grup și a mă angaja în el, conform metodei lui Rabash, pe care o studiem constant. Aceasta este o metodă veche și este numită după numele profesorului meu, care a fost ultimul dintr-o pleiadă de o mie de ani de Cabaliști care au lucrat la această metodă. Numai dacă exerciți metoda conexiunii cu alții într-un grup, toate problemele tale, gradual, se vor schimba în ”dulceață”.

Din lecția de Cabala în limba rusă 1/20/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem explica științific, fără mistică sau minuni religioase, că citirea cărților scrise de cabaliști ajută să ne corectăm intenția și schimbă starea interioară a unei persoane?

Răspuns: Ce au de-a face cu asta, mistica sau religia? Nici nu fac parte din Cabala.

Citirea cărților de Cabala vă ajută să vă îndreptați interior, spre un scop, deoarece vorbesc despre modul în care sufletul vostru ar trebui să urmarească asta. În același mod în care acordăm un instrument muzical, la fel ne acordăm şi noi, prin citirea cărților de Cabala.

Acest diapazon vine prin cărți. Încercați să le citiți și veți simți asta. În nici un caz nu ar trebui să îl asurziţi cu orice precepte religioase, îndatoriri sau diverse ritualuri mistice.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 1/20/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Este spus că munca omului este să ridice Sfințenia (Șhina) din praf, să reconstituie Sufletul Comun al lui Adam HaRișon și să reconstruiască cortul căzut al Regelui David. Este vorba despre restaurarea conexiunii dintre noi, să devenim ca ”un singur om cu o singură inimă”, așa cum a fost înainte de păcatul lui Adam, înainte de ”Spargere”.

Și, cu toate că egoismul ne împiedică să facem asta, noi nu-l distrugem, ci ne ridicăm peste el și construim conexiunea dintre noi. Acest lucru se numește „să țesem o pătură de iubire”, care va trebui să acopere toate creaturile ca pe un singur corp. Astfel, ajungem la sfârșitul corecției, ne întoarcem la un singur suflet în care este îmbrăcată o singură Lumină, Creatorul, bucurându-se de creaturile create de El. (Minutul 0:20)

Creatorul, intenționat a creat înclinația rea, astfel ca noi să o putem depăși și să ne întoarcem la bine. El a pus intenționat obstacole unirii noastre și noi trebuie să căutăm o cale de a le schimba în bine. Nu ar trebui să vă mustrați egoismul, fiindcă el este un înger, este o forță a Creatorului, trimisă nouă ca obstacol (împotrivire).

Creatorul pare să pună în fața mea o barieră care trebuie depășită. Această barieră este destul de jos, aproape la pământ, dar în spatele ei stă un zid de nepătruns. Este la fel și cu înclinația rea: nu trebuie să o distrugem, ci să ne ridicăm peste ea. Eu nu pot să mă ridic peste ea! Numai dacă Creatorul mută peretele sau dacă se îndepărtează El, atunci, în această măsură, eu voi fi capabil să mă ridic peste egoismul meu.

Rezultă că progresul în Spiritualitate depinde de conexiunea omului cu Creatorul. Înclinația rea mă ajută prin împotrivire. De aceea, trebuie să tratăm egoismul cu înțelegere și respect și să înțelegem că această barieră este ajutorul prin împotrivire.

Înclinația noastră rea descrie întreaga lume pentru noi. Ne vedem pe noi înșine, vedem oameni, natură neînsuflețită, plante și animale. Această lume egoistă a fost creată pentru a ne ridica deasupra ei și a ne alipi cu Creatorul.

Înțelegem înclinația noastră rea atât de mult încât începem să o iubim. La urma urmei, ambele forțe, binele și răul, ne ajută. Altfel, se pare că încerc să mă ascund de egoismul meu ca de un dușman și că nici nu sunt capabil să-mi iubesc aproapele. Deci, în niciun caz, nu am succes și nu înțeleg ce să fac cu această viață. Dar asta trebuie să mă conducă spre binele absolut, atunci când chiar și întunericul va străluci, deoarece Lumina și îngerul morții se vor transforma într-un înger sfânt.

Prin urmare, ”țesând o pătură de iubire”, ar trebui să tratați toate incidentele negative ca fiind trimise de Forța Superioară. Creatorul intenționat a creat înclinația rea și, prin urmare, nu există rău în lume; totul este destinat să ne îndrume spre Forța Superioară și spre viața veșnică. Dacă atribuiți toate aceste forțe aceleiași Surse, atunci ”țesem” baza potrivită pentru ”pătura de iubire” care ne va acoperi.

În esență, Creatorul este dezvăluit astfel: între forțele bune și cele rele descoperim Gândul Creației și atitudinea Creatorului față de noi. (Minutul 3:35)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 21/05/19 – Pregătire pentru Convenția din SUA 2019

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O viață nouă nr. 1110 – Dezvoltarea iudaismului: Egiptul și deșertul, partea 1

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Iudaismul este bazat pe corecția celor 613 dorințe de a primi, prin combinarea lor cu o intenție de dăruire. În Egipt, poporul Israel obține puterea primirii, descoperă că acest ego îi înrobește și învață cum să-l corecteze cu ajutorul lui Moise. În deșert, poporul a mâncat atât mana spirituală, cât și fizică. Au fost hrăniți de mana spirituală, ceea ce este ridicarea unei cereri pentru corecția ego-ului și primirea puterii unice a iubirii, din natura care i-a dezvoltat. Ei descoperă puterea superioară al cărui scop este să-i aducă la conexiune, deplinătate și eternitate.

De pe KabTV „O viață nouă #1110 – Dezvoltarea iudaismului: Egiptul și deșertul”, partea 1, 4/9/19

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce are Cabala de spus despre superstiție?

Răspuns: Superstiția este o invenție a lumii noastre, psihologie și nimic mai mult.

Cabala este complet distinctă de toate credințele, superstițiile și de orice legătură cu misticismul, adică de tot ceea ce este în această lume.

Lăsați asta în pace, dedicați-vă dezvăluirii Lumii Superioare și a Creatorului și veți vedea că asta va înlocui totul pentru voi. Veți primi răspunsuri la toate întrebările și, mai mult, răspunsuri explicite și clare și veți începe să lucrați cu sufletul vostru.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 23.12.2018

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este scris: „Serviți Creatorul cu bucurie”. Dacă nu există bucurie, este un semn că nu suntem în spiritualitate. Eliberarea este imposibilă fără bucurie. Este scris în Cartea Zohar că „Shechina este numai în locul perfect: nu în locul lipsei, nu în locul deficienței, nu în locul durerii, ci în locul potrivit, în locul bucuriei.” Într-adevăr, există o iluminare a prezenței Creatorului în locul corectat, iar aceasta aduce bucurie unei persoane.

Prin acest semn, se poate determina întotdeauna dacă o persoană se află în spiritualitate sau nu. Când începe să studieze, o persoană nu simte mult timp corecțiile care au loc în ea, însăși sau le percepe în forma contrară și, prin urmare, se poate simți descurajată, iritată sau în dezacord cu schimbările care au loc în ea.

Aici, bucuria este un moment foarte important. Dacă o persoană se simte lipsită de bucurie, atunci dorințele sale nu corespund cu ale Creatorului. Ele sunt opuse Lui. Pe măsură ce dorința este corectată, bucuria este descoperită în ea. Cu cât bucuria este mai puternică și mai adâncă, cu atât mai mare este lumina superioară, prezența Creatorului, descoperită Shechina.

Dacă forța superioară este gata să fie dezvăluită într-o persoană, bucuria apare mai întâi în ea și apoi Creatorul. Bucuria este o iluminare de sus, o putere specială a luminii, care se manifestă ca răspuns la o rugăciune, o cerere adresată Creatorului, de jos.

Când ne întoarcem spre Creator cu întrebări și cereri, când vrem să-L contactăm, atunci, ca răspuns, primim lumina de Sus, care ne corectează dorințele și le umple.

Această lumină aduce mai întâi bucurie și apoi toate celelalte revelații. Prin urmare, Shechina (prezența Creatorului) este descoperită numai în bucuria care se manifestă mai întâi.

Dacă vreau să ating dăruirea, trebuie să fiu mereu în bucurie. Dacă nu este acolo, atunci trebuie să mă verific: unde altundeva în mine există încă egoism necorectat, care mă împiedică să dezvălui Creatorul? Nu știm dacă ne apropiem de revelația Creatorului și, prin urmare, Cabaliștii ne dau criteriul pentru a ne verifica: mă apropii mai mult de bucurie sau, dimpotrivă, mă depărtez de ea, în fiecare zi?

Din aceste mișcări, spre un grad mai mare sau mai mic de bucurie, se poate judeca în ce măsură cineva se apropie de revelarea forței superioare sau se îndepărtează de ea. La urma urmei, bucuria este o consecință a faptelor bune, adică a corecțiilor.

În fiecare stare trebuie să rămânem în bucurie, pentru că „nu există nimeni în afara Creatorului” și că totul vine de la El. Nimeni nu ne poate face în mod secret ceva rău, de la Creator. Acest lucru nu se întâmplă, fiindcă totul vine de Sus. Creatorul stă în spatele fiecărei persoane și ne afectează prin acest teatru. Dacă nu am intenția egoistă de a primi, atunci voi fi mereu în bucurie. Nu-mi pasă ce îmi dă Creatorul: cel mai important este că El se ocupă permanent de mine. Nu cântăresc ce este mai plăcut și profitabil pentru mine, în egoismul meu și, prin urmare, accept toate lucrurile cu bucurie.

Prin acest semn, se poate verifica dacă în grupurile noastre mergem spre corectarea și revelarea Creatorului, dacă am dat un exemplu prietenilor noștri, că trebuie mereu să fim în bucurie, pentru a aduce mai aproape revelarea forței superioare. (Minutul 0:00 – 9:50)

Bucuria este consecința a ceea ce dau prietenilor, Creatorului, umanității. Bucuria este rezultatul dăruirii, pentru că, prin dăruire, devin asemănător cu Creatorul. Datorită acțiunilor mele, primesc o iluminare, care se numește bucurie.

Bucuria spirituală vine din faptul că, prin acțiunile mele, ȊL ajut pe Creator să împlinească toată creația. Bucuria este o consecință a faptului că eu, cu ajutorul Creatorului, împlinesc toată creația și, astfel, Ȋi dăruiesc Lui plăcere. (Minutul 1:39:45)

Din Lecția 5, Convenţia din America Latină 2019, “Construirea unei societăţi viitoare” , 5/18/19, Ziua 2, Slujiți pe Domnul cu bucurie

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Munca spirituală începe cu o limitare. Omul este un dispozitiv de măsurare a Creatorului și, ca orice dispozitiv, trebuie calibrat. De aceea, mai întâi el se poziționează la zero și, de la acest zero, omul poate deja să înceapă să studieze, să măsoare stările și, în acest fel, avansează. ”Zero” este începutul Scării Spirituale și, fără el, nu am ști unde suntem, deasupra sau dedesubt, la minus sau la plus.

Totuși, omul nu este de acord cu această calibrare, fiindcă egoismul nostru ne împinge departe de anulare și nu vrea să audă de ea. Până la urmă, noi suntem deja în starea cea mai bună, în Lumea Infinitului, la sfârșitul corectării – nimic nu se schimbă în afară de dorințele și gândurile noastre, adică de senzațiile interioare, care ascund de noi Lumina Infinită, în care suntem scufundați.

De aceea, este foarte dificil pentru noi să acceptăm anularea de sine, dar este necesar. Zero este adevărul absolut. Deci, trebuie totdeauna să mă anulez,  pentru că înțeleg că nu pot să evaluez nimic în funcție de dorințele și simțirile mele. Sunt în oceanul de Lumină Superioară, sub influența ei și mi-am anulat complet evaluarea lor.  Până la urmă, nu am nicio trăire corectată și nicio înțelegere a Luminii și, de aceea, nu vreau să le judec în niciun fel: nici în bine și nici în rău. Mă detașez de „eu”-l meu, în interiorul Luminii Superioare și lupt să devin asemenea calităților Ei, să dezvălui simțirea corectă a Ei. (Minutul 0:20)

Înainte de a folosi această scală, ea trebuie calibrată prin plasarea săgeții la zero. Exact, în același fel, trebuie și eu să mă auto-calibrez, altfel nu voi fi capabil să verific cât de mult corespund calităților Creatorului. Întâi, am nevoie de definiția precisă a Creatorului, ca fiind binele absolut, care îmi dă Lumea Infinită, starea de corectare finală, Lumina care umple întregul Univers.

Încerc să ajung mai aproape de această percepție și să determin cât de diferit sau de asemănător sunt cu acesta, cât de sus sau de jos sunt. Dar, mai întâi, trebuie să mă anulez la zero. Ca în cazul în care sunt două platane separate de pe care eu mut toată greutatea mea și vreau întâi să echilibrez săgeata la zero. Știu că pe un platan este binele absolut. Iar acum pun egoismul meu pe celălalt platan, ca și cum acesta ar fi deja corectat și verific similaritatea mea cu Lumina Superioară. În acest fel mă corectez constant și urc către gradele spirituale.

Întâi mă închipui în interiorul Luminii Superioare: nu este nimic în afară de El, Bun și Binevoitor. Acum pot să încep să mă apropii de El, concluzionând ce schimbări am de făcut în mine, cum să-m restricționez mintea și inima, pentru a nu mai fi o perturbare pentru Lumina Albă. Iar în măsura în care eu nu perturb Lumina, încep să intru în Ea, suferind stările de făt, alăptare și maturitate (Ibur, Ienica, Mohin), până ajung complet inclus în Lumină, obținând astfel sfârșitul corectării.

Mă detașez de „eu”-l meu, ca și când nu exist și îmi tai dorințele și gândurile pentru a mă simți în interiorul Luminii Albe, excluzând orice interferență cu egoismul meu. Dacă mă anulez complet, pot să fiu sigur că nu voi cădea, fiindcă e imposibil să cazi de pe podea – acesta fiind cel mai de jos și cel mai sigur punct. La fel ca un copil, care se așează imediat jos, când pierde echilibrul. Atunci el va putea fi sigur că nu cade. (Minutul 21:50)

Dacă nu sunt fericit cu stările mele și vreau schimbări, acesta este un lux. Și, astfel, îmi adaug dorința mea de plăcere, care ascunde de mine Spiritualitatea și simt numai lumea corporală. (Minutul 29:20)

Prima calibrare este să exclud interferența mea cu Lumina Albă și să nu permit dorinței mele de primire să se trezească. Vreau să mă anulez complet, astfel încât să nu fiu o perturbare pentru Lumina Superioară, ca o picătură de spermă în uterul mamei. Le anulez pe toate în fața Luminii Albe, ca și cum nu am nicio dorință și niciun gând propriu.

Nu-mi pasă ce simt, mă anulez înaintea la tot ceea ce primesc de la Creatorul care este bun cu toți: cu cel păcătos, cu cel drept și chiar cu mine. În fiecare moment, de la El vine numai binele absolut. Singurul lucru care îmi lipsește, în orice moment, este să descopăr că acum primesc infinitul, sfârșitul corectării, binele absolut.

Iar dacă îmi calibrez dorințele corect, mă voi simți chiar acum în cea mai bună stare posibilă. Nu există niciun dubiu că de Sus primesc binele absolut și acum eu trebuie doar să mă aduc aici, jos, la echivalență cu El. (Minutul 31:05)

Încearcă să te calibrezi astfel încât să nu ai propria minte și propriile simțiri, fiindcă totul vine de la Creator. Toate gândurile și trăirile mele, totul în mine este trimis de la Creator. Dacă sunt gata să mă țin în această stare, înseamnă că devin un embrion spiritual. (Minutul 35:15)

Egoismul meu încearcă mereu să-și ridice capul și să ceară înțelegere și sentimente. În afară de aceasta, perturbările externe provin din toate părțile și trebuie să mă anulez în mod constant în raport cu ele. Aceasta este o muncă dinamică; trebuie să rămân mereu la zero, ca și cum aș verifica cu o busolă în mod constant direcția pentru a nu mă rătăci.

În fiecare moment mă calibrez astfel încât să nu-mi pese ce se va întâmpla cu mine. Rămân în centrul dorințelor și gândurilor mele, ca un păianjen în mijlocul rețelei și văd că nicio dorință sau gând nu scapă din ea. Aceasta înseamnă că mă anulez la zero și, din acest punct, pot începe deja să mă ridic. Un zero absolut este începutul scării spirituale.

Simt că m-am anulat, iar săgeata scalei mele indică exact punctul zero, adică nu mă interferez cu Creatorul ca să mă influențeze. Apoi spun că nu este nimeni în afară de El. La urma urmei, dacă săgeata mea se mișcă spre plus sau minus, atunci aceasta nu este direcția spre Creator; înseamnă că nu mă anulez. Prin urmare, pentru a mă menține la zero, trebuie să muncesc în mod constant. Toate progresele viitoare se bazează pe aceasta, când doar adăugăm noi tipuri de anulare. (Minutul 45:00)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 12/05/19 – Scrierile lui Baal HaSulam, Șamati 53 „Chestiunea limitării”
5 Minute 35:15
6 Minute 45:00

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→